Analiză „A fost un atac pe teritoriul României, dar nu împotriva țării noastre”. Detaliul care face diferența între război și pace cu Rusia, explicat de un analist de intelligence

Marea Neagră a devenit o zonă de extremă tensiune după ce dronele rusești au lovit nave comerciale chiar în apele teritoriale românești. În timp ce autoritățile de la București pregătesc un răspuns ferm în coordonare cu NATO, expertul în intelligence militar Sandu Valentin Mateiu avertizează că situația depășește simplul incident și deschide o dezbatere delicată despre suveranitate, drept internațional și limitele apărării noastre navale.

Dronele rusești au scufundat în ultimele luni mai multe nave ucrainene, dar și neutre Foto: MAI

Două nave comerciale au fost lovite în cursul nopții de 14 spre 15 octombrie de drone rusești în apele teritoriale românești, după ce anterior alte vase au fost atacate în zona comercială maritimă a României și Bulgariei.

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, 15 octombrie, cu premierul bulgar Rumen Radev, iar cei doi au avut și o discuție cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Șeful statului român a evitat să spună dacă România va convoca Articolul 4 din NATO, însă a promis măsuri ferme, după o analiză a experților militari care vor clarifica incidentele și atacurile din Marea Neagră. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că NATO va organiza o reuniune unde se va discuta pe tema atacurilor cu drone asupra navelor comerciale în Marea Neagră.

Nu mai e loc de timiditate

Expertul în intelligence militar, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu explică, pentru „Adevărul”, că România este acum obligată să vină cu un răspuns concret, după ce s-a limitat la o reacție timidă atunci când dronele rusești au lovit nave în zona maritimă comercială românească. Dacă Bucureștiul a părut timorat, Sofia a avut o reacție fermă într-o situație similară, chiar dacă premierul bulgar Rumen Radev este considerat rusofil.

Comandorul Sandu Valentin Mateiu consideră că Bucureștiul nu se poate lăsa acum mai prejos, mai ales că lovirea unor vase comerciale neutre în apele teritoriale românești reprezintă cele mai grave cazuri de până acum.

„Bulgaria a ridicat ștacheta în momentul în care drone rusești au lovit nave în zona lor economică exclusivă maritimă. Bulgarii au reacționat și au convocat ambasadorul Rusiei, afirmând că se încalcă dreptul internațional, interesele Bulgariei și liniile de navigație. Noi, nimic. Am tăcut. Și acum trebuie să reacționăm mai vehement ca bulgarii, până la urmă incidentul a avut loc în apele noastre teritoriale”, spune Sandu Valentin Mateiu.

România caută acum soluții, iar reacția președintelui Nicușor Dan, care a discutat cu Rumen Radev și mai ales cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost corectă, apreciază comandorul.

„Lovind o navă în apele teritoriale românești a devenit evident că nu se mai poate vorbi despre un incident, a fost un atac. Că probabilitatea să o lovești din greșeală o navă în Marea Neagră este zero. Nava a fost atacată. Nu mai putem spune la fel ca la Galați sau în altă parte că a fost un incident și a deviat drona. Deci, acesta e primul element. Este atac făcut de o parte pe care trebuie să o identificăm. Al doilea lucru este faptul că a avut loc în apele teritoriale împotriva unei nave neutre. Un atac în apele teritoriale, teritoriul României. Ne-a fost afectată suveranitatea. Apoi, ni s-a afectat interesul fundamental la liberă navigație în apele teritoriale. România are obligația și datoria de a asigura securitatea navigației în apele sale teritoriale”, mai spune Sandu Valentin Mateiu.

Conform dreptului internațional, o navă poate fi atacată doar în situații speciale. Comandorul Sandu Valentin Mateiu explică în ce context o țară poate viza navele alteia.

„Prima situație în care o navă devine țintă militară e atunci când transportă armament, muniție. Dar și atunci este escortată, e clar că în clipa aceea are funcție militară și o ataci. Doi, poți viza o navă atunci spargi o blocadă, dar blocada trebuia declarată. Niciuna dintre părți, nici Ucraina și nici Rusia nu a declarat blocadă. Iar când se sparge blocada, procedura începe cu interceptarea, se trimite o navă, un elicopter, care avertizează vasul respectivă să să se oprească. Apoi se trimite echipă de control, găsește o încărcătură marfă a adversarului de la grâu până la ce o fi, nu contează, dar el sparge blocada, transportă produse ale inamicului. Abia atunci o arestezi. Acum, dacă nu se supun la acele avertizări, poți să deschizi focul. Ori în clipa de față aici avem deschiderea focului din start. Deci este grav”, explică Sandu Valentin Mateiu.

Diferența dintre un atac pe teritoriu și un atac împotriva statului

Atât Ucraina, cât și Rusia încalcă practic dreptul internațional atunci când își lovesc reciproc vasele comerciale fără nicio somație și fără a respecta etape stabilite conform dreptului internațional. În ce privește Rusia, în cazul de față a încălcat inclusiv Manualul de la San Remo, susține comandorul. Totuși, acest atac nu poate fi confundat cu un atac asupra României, deși rămâne foarte grav, punctează Sandu Valentin Mateiu.

„Aici este important, trebuie să vedem diferența. Este un atac pe teritoriul țării noastre, dar este o distanță până la a spune atac împotriva României. Aici începe problema. Adică diferența dintre un atac pe teritoriu și un atac împotriva statului. Așadar, Rusia a atacat o navă neutră. Și acest atac, chiar dacă e clar că este atac intenționat, chiar dacă nu și l asumă Rusia, nu poți să-l treci imediat să spui că este atac împotriva țării noastre, e agresiune, pentru că a atacat o navă neutră, nu a noastră. Aici este diferența. Și de aceea președintele nu se putea grăbi să iasă cu declarații mai tranșante, pentru că specialiștii în drept internațional și experții militari au nevoie de timp ca să adune toate problele și să le analizeze”, explică el.

Sandu Valentin Mateiu e expert în intelligence militar cu grad de comandor Foto: Arhivă personală

Un alt detaliu trebuie remarcat, anume dacă a fost vorba de o eroare sau dacă Rusia a atacat în cunoștință de cauză în apele teritoriale românești. Moscova poate oricum să nege orice intenție, la fel cum poate nega faptul că drona care a lovit vasul a fost rusească.

Ce are de făcut România

„Problema este că indiferent ce argument s-ar aduce, prinde orbul, scoate-i ochii. De ce? Pentru că Rusia nu și-a asumat. Ambasadorul Rusiei în Bulgaria nu și-a asumat acel atac, cel mai probabil rușii nu o vor face nici acum. Nouă ne trebuie pe de o parte probe, a doua oară ne trebuie un dosar serios care să să prevadă toate violările dreptului maritim internațional”, punctează expertul.

România va trebui să pregătească un răspuns diplomatic, un protest oficial, dar și un răspuns militar, care însă nu trebuie sub nicio formă confundat cu un război. În același timp, România și Bulgaria pot și ar trebui să ia în calcule Articolul 4 din NATO, care cere consultări între aliați atunci când un stat membru se simte amenințat.

„Trebuie să avem o strategie prin care să ne plângem la NATO, la Uniunea Europeană, protestăm la adresa Rusiei. Bulgarii au ridicat această problemă a Articolului 4, pentru că acolo apare amenințarea la adresa integrității teritoriale, independenței politice și securității. Când o țară se simte amenințată la aceste capitole, cere consultări. Bulgarii au adus în discuție Articolul 4. Cred că e o situație în care trebuie să ne sunăm pe toate planurile, dar coerent, diplomatic, politic, militar, să pregătim răspunsul.

Pe de altă parte, există și posibilitatea ca în cazul navei lovite în apele teritoriale românești să fi apărut o eroare. Sandu Valentin Mateiu ce ar însemna această variantă.

„În principiu, este posibil să fie o simplă greșeală de operator. Se putea întâmpla dacă rușii n-au realizat că deja nava respectivă intrase în apele noastre teritoriale. Deci poate să fie o simplă greșeală, să nu fi avut intenția de a ataca în apele teritoriale, dar să o fi făcut tocmai pentru că nu n-au nu au știut corect poziția acelei vas. În acest caz, atacul ar putea fi văzut ca o excepție. Pericolul este dacă devine regulă”, este explicația dată de comandor.

Un detaliu important în analiza ține de poziția exactă a navei. Comandorul Sandu Valentin Mateiu detaliază: „Apele teritoriale sunt 12 mile marine, adică aproximativ 22 de kilometri. Erau 6, dar s-au extins la 12. După, începe zona contiguă, dar zona contiguă e parte zona economică exclusivă. Ai dreptul de 12 mile în zona următoarele. Asta înseamnă 12 mile doar poliție, vamă, imigrație, deci chestiuni mai mult polițienești. Acum, nava înțeleg că a fost lovită la vreo 8-10 mile, undeva pe acolo. Deci, erorile erau totuși între 2 și 4 mile, în interiorul zonei. Așadar, poate fi o eroare, rușii să nu fi realizat că nava a intrat între timp în apele noastre teritoriale. Însă, repet, se lucrează la această analiză”.

Risc de război și perspective privind culoarul maritim

Un risc de escaladare ce ar putea să ducă chiar la un război ar putea să apară dacă România va decide să instituie un culoar maritim în care să garanteze circulația și pentru navele ucrainene, crede Sandu Valentin Mateiu. Deocamdată, există o discuți, spune el, pentru a se stabili dacă România va impune acest culoar în apele sale maritime doar pentru navele neutre sau și pentru cele ucrainene, caz în care Moscova ar putea să susțină că Bucureștiul alege să devină parte a războiului protejând vasele ucrainene.

„Asta e situația în care noi decidem, dacă decidem să creăm un culoar prin apele teritoriale, atunci Rusia trebuie să-și asume riscul politic prin care lovește sistematic în apele teritoriale ale noastre. Dacă nava e neutră, asta înseamnă că ne subminează suveranitatea. În acel caz este clar că invocăm Articolul 4, dar se poate vorbi chiar de Articolul 5, iar lucrurile s-ar complica. Lucrurile deja s-ar complica dacă Rusia își asumă atacul sistematic în apele teritoriale, că o fac acum la Sulina sau că o fac după ce noi luăm decizia ca navele să navigheze prin apele teritoriale ale noastre, Bulgariei și Turciei. Dar și acolo apare o problemă, una este dreptul și alta este implementarea lui. Ne trebuie escortă, ne trebuie capacitate de supraveghere”, spune analistul militar.

O alt detaliu important este dacă, în cazul în care un culoar de protecție va fi decis, acesta s-ar extinde până în porturile ucrainene. „E posibil ca acest culoar, dacă se va decide să existe, va fi nu numai pentru navele neutre care pleacă cred că din porturile noastre. Și aici va fi o diferență, dacă acest culoar va fi și pentru nave comerciale din porturile ucrainene. Dacă va fi și pentru navele neutre care pleacă din porturile ucrainene, este posibil ca Rusia să spună că devenim parte în conflict, iar în acest fel s-ar complica și mai mult lucrurile. Poate că mai degrabă, cel puțin în prima fază, se va decide ca acel culoar să fie doar în apele noastre teritoriale și doar pentru navele neutre. Momentan, însă, eu cred că acel culoar este gândit și pentru navele ucrainene, pentru navele care pleacă, vin din porturile ucrainene, de porturile de la Dunăre. Însă pentru ca rușii să invoce acest lucru, ar fi iarăși niște pași de făcut. De regulp, rușii sunt simpli, brutali și eficienți. Au însă nevoie să declare blocada, înainte de a imputa ceva. Pentru că navele civile nu pot fi atacate decât dacă devin țintă militară sau dacă sparg blocada.”

De ce nu e cazul să izbucnească un război

Cu toate acestea, Rusia nu ar risca un război cu NATO și România, însă există indicii că ar putea decide să testeze felul în care reacționează alianța, mai ales că a identificat clar că România și Bulgaria și zona Mării Negre reprezintă un punct slab.

„Rusia nu vrea război cu NATO, vrea să-și adică interesele. Și le poate atinge numai dacă își lovește inamicul. Important e pentru ruși ca europenii să nu-i mai ajute pe ucraineni. Acesta este motivul pentru care vor să-i sperie pe liderii europeni, să-i intimideze. Iar cred că asta înseamnă cumva și testarea Articolului 5”, mai spune comandorul.

Problema este, mai spune el, că România nu dispune de mijloace militare pentru a asigura protecția navelor care ar naviga pe acel culoar. Aceasta este moștenirea a decenii în care politicienii din toate partidele și toate guvernele care s-au succedat până azi au ignorat problemele de securitate ale României și au refuzat să investească în marina militară.

„Noi tot o spunem că avem mijloace, că le îmbunătățim și cerem ajutorul, dar lucrurile nu stau chiar așa. În tot cazul, să zic elegant, navele noastre au o capacitate limitată de apărare antiaeriană și antidronă, inclusiv ultima luată. Și nu știu dacă pot asigura apărarea unui convoi de nave. Pentru asta îți trebuie point defense și area defense, apărarea navei și apărarea grupării de nave în care ai navele comerciale. Asta înseamnă rachete antieriene, înseamnă raza medie de acțiune, nu doar scurtă. Lucrurile se complică, pentru că apoi îți trebuie sisteme antidrone. Altfel degeaba țipi că îți trimiți vasele de luptă prin apele teritoriale”, este analiza comandorului Sandu Valentin Mateiu.