educaţie - ultimele știri

Cum sunt împărțiți banii din bugetul unei țări? Antropologul Radu Umbreș susține că fondurile alocate în domenii precum educație, sănătate, justiție reflectă interesele private ale elitelor care conduc țara. El are o soluție pentru creșterea bugetului Educației.

Cu zeci de ore de predare la școală și multe altele dedicate temelor pentru acasă și meditațiilor, elevii de gimnaziu din România ajung să muncească într-o săptămâna mai mult decât un adult cu un job full time. „Copiii trebuie să aibă timp să se plictisească", spun psihologii.

Timp de 500 de ani, romii au fost sclavi pe teritoriul României de astăzi. Și nu este singura oroare prin care au trecut. Istoria lor este însă prea puțin menționată în manuale. Ca să compenseze, o asociație care promovează incluziunea vine cu un joc prin care elevii pot afla mai multe despre romi.

1 octombrie marchează începutul oficial al anului universitar în toate universitățile din țară. Debutează însă cu o serie de nemulțumiri din partea studenților.

În 2025, Ministerul Educației a introdus modificări semnificative în organizarea orelor remediale, pentru a răspunde nevoilor variate ale elevilor și pentru a preveni abandonul școlar.

Moţiunea simplă împotriva ministrului Daniel David a căzut. Nu aveam nevoie acum, la început de an şcolar şi universitar de un alt ministru, care să ia totul de la capăt.

Luni, 15 septembrie, senatorii sunt chemați să voteze moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Educației.

Senatorii sunt chemați luni, 15 septembrie, să voteze moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Educației, Daniel David.

Ministrul Educației, Daniel David, a lansat joi un atac la adresa fostului ministru Mircea Miclea, al cărui consilier a fost în perioada 2005.

Profesorii din România se bucură de salarii relativ mari în comparație cu colegii lor din alte țări membre și partenere OECD. Cu toate astea, tensiunile din sistem sunt în creștere, iar sindicatele avertizează asupra unei posibile greve generale.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat ediția 2025 a raportului „Educația pe scurt”, care include date detaliate despre România.

Protestul a mii de profesori care au boicotat, astăzi, începutul anului școlar și au manifestat în centrul Bucureștiului împotriva măsurilor de austeritate nu este văzut cu ochi buni de părinți. Ce le reproșează aceștia din urmă cadrelor didactice în cadrul unei dezbateri online.

În școlile din România, masa de prânz face diferența între a învăța și a abandona. De la „Cornul și Laptele“ la „Masă Sănătoasă“ și programele ONG-urilor, hrana oferită elevilor arată cât de strâns legate sunt educația, sănătatea și șansele lor de viitor.

Sindicatele din Educaţie au anunţat că luni vor boicota începutul de an şcolar, vor picheta sediul Executivului şi vor organiza un marş de protest până la Palatul Cotroceni.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ îndeamnă cadrele didactice să se alăture protestelor, întrucât acestea trebuie să continue „până când măsurile de austeritate vor fi abrogate”.

Uniunea Elevilor Reprezentanți acuză că Inspectoratul Școlar Județean Constanța ar fi desființat ilegal clasa a IX-a de la Liceul Tehnologic Crucea, lăsând peste 30 de elevi fără opțiuni reale și riscând să împingă mulți dintre ei către abandon școlar.

Federaţiile sindicale din învăţământ transmit un mesaj ferm către directorii de şcoli şi inspectorii şcolari, în contextul protestelor anunţate pentru începutul săptămânii viitoare la Bucureşti.

Prima zi de școală nu va fi marcată de festivități în școlile din județul Buzău. Membrii Sindicatului Învățământului Preuniversitar (SÎP) au anunțat că vor protesta, iar cadrele didactice nu vor participa la deschiderea oficială a anului școlar.

Președintele Nicușor Dan a explicat, joi, că măsurile de austeritate ale Guvernului au început cu reducerea cheltuielilor în educație, administrație și instituții cu salarii mari, pentru că „asta era cel mai ușor și mai rapid de pus în practică”.

Anul școlar 2025–2026 va începe pe 8 septembrie, conform calendarului stabilit, în ciuda nemulțumirilor exprimate de profesori și sindicaliști, a declarat ministrul Educației, Daniel David.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater” vor organiza, pe 8 septembrie 2025, o amplă acțiune de protest împotriva Legii nr. 141/2025.

Prea des, școala noastră crește copii din bucăți: petice minunate și goluri dureroase. Iar asta nu trebuie să rămână normalitatea.

Anul școlar 2025-2026 debutează într-un context marcat de măsuri de criză fiscal-bugetară, necesare pentru a asigura plata salariilor și burselor în sistemul de educație, a precizat ministrul Educației, Daniel David, într-un comunicat detaliat.

Tensiunile din educație se amplifică cu mai puțin de două săptămâni înainte de începerea cursurilor. Sindicatele din preuniversitar strâng semnături pentru boicotarea festivităților de deschidere din 8 septembrie, iar scenariul unei greve generale rămâne pe masă.

Un an de școală privată în România poate ajunge să coste cât o mașină nouă: între 10.000 și 12.000 de euro. Pentru unii părinți, aceste sume sunt văzute ca o investiție în viitorul copilului, pentru alții, ca un sacrificiu făcut din dorința de a evita neajunsurile din școala de stat.

Reducerea burselor de merit la 15% dintre elevii unei clase și tăierea burselor de excelență pentru olimpici pune sub semnul întrebării motivația și echitatea în școala românească. Ministrul Educației, Daniel David, afirmă că bursele ar putea fi restituite „după depășirea crizei”.

Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște că este foarte dificil să confirme dacă anul școlar va începe la data prevăzută, pe 8 septembrie, având în vedere protestele continue ale cadrelor didactice.

Ministrul Educaţiei, Daniel David, s-a întâlnit, marţi, 19 august, cu studenţii, pentru a discuta măsurile privind criza fiscal-bugetară cu impact asupra mediului universitar şi a studenţilor, în special.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a explicat că modificările recente din sistemul educațional sunt reflexia constrângerilor bugetare acute și nu pot fi considerate, cu adevărat, reforme.

Gradul de dificultate al subiectelor de la Bacalaureat este unul din ce în ce mai scăzut. După sesiunea de toamnă 2025, profesorii vorbesc despre teme „banale” și rezultate „fals-pozitive”, ba chiar o manevră mârșavă a sistemului de a-și ascunde incompetența.

Anul școlar 2025–2026 este amenințat de un debut tensionat, pe fondul conflictului deschis între Ministerul Educației și sindicate. Asta după ce, aceștia din urmă au anunțat clar și răspicat că școala nu va începe pe 8 septembrie, data oficială stabilită de calendarul anului școlar.

„Legea Bolojan" a intrat în vigoare ca o furtună care a lovit sistemul educațional fără avertisment.

În linii mari, vacanțele și perioada anului școlar au fost stabilite în urmă cu mai bine de un secol, în funcție de nevoile societății de atunci: școala se termina când începea munca la câmp. Astăzi, cu toate că dinamica activităților s-a schimbat, programul școlar rămâne bătut în cuie

Cum gestionăm expunerea corporală în relația cu copilul? Psihologii vorbesc despre imagine de sine, limite sănătoase și sensibilitatea etapelor de dezvoltare ale acestuia. În primii ani, corpul părintelui devine reper și sursă de învățare pentru cel mic.

Vineri a fost a opta zi de proteste în fața Ministerului Educației, unde zeci de profesori i-au cerut demisia ministrului Daniel David.

În contextul unor tensiuni majore în coaliția de guvernare, trei federații sindicale din educație: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater”, solicită liderilor partidelor PNL, PSD și USR abrogarea articolelor considerate nocive pentru educație.

Dacă ne uităm lucid la educație – adică la cum s-a construit România de mâine în timpul lui – ne trezim într-o oglindă murdară în care se reflectă toate defectele de fabricație ale sistemului de azi. Tot ce nu merge bine în educație azi pornește, direct sau prin complicitate, din epocile Iliescu.

Ministerul Educației a decis o reducere masivă a burselor pentru studenți în anul universitar 2024-2025, în urma aplicării Legii 141/2025 („Legea Bolojan”). Bugetul alocat burselor scade cu 40%, iar bursele de excelență dispar complet.

Sindicaliştii din învăţământ pichetează pentru a patra zi sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi cer demisia ministrului Daniel David.

Reforma educației a ajuns într-un punct de cotitură. Sindicaliștii amenință cu blocarea începerii noului an școlar, iar vocile critice spun că protestele îi afectează întocmai pe elevi. Experții în educație vin cu două perspective radical diferit și o singură miză: viitorul educației românești.

Tensiunile din sistemul de educație continuă să crească. Vineri dimineață, profesorii s-au adunat din nou în fața Ministerului Educației și Cercetării, marcând a treia zi consecutivă de proteste față de măsurile impuse de legea austerității.

Sindicaliștii din educație protestează joi, 31 iulie, a doua zi la rând în fața Ministerului Educației. Aceștia amenință ca nu vor începe anul școlar decât în stradă.

Trei dintre cele mai mari federații sindicale din educație – FSLI, Spiru Haret și Alma Mater – i-au adresat joi, 24 iulie, un apel public președintelui României, Nicușor Dan, cerându-i să nu promulge legea privind măsurile fiscal-bugetare asumate de Guvernul Bolojan. Sindicaliștii avertizează că noi

Începând cu anul 2026, elevii de clasa a XI-a vor studia educația teatrală ca parte a disciplinei „Arte”, în timp ce părinții critică lipsa educației sexuale din programa școlară și momentul ales pentru introducerea noii materii.

Învățământul a fost, de la începuturile sale, calibrat pentru a forma muncitori în fabrici și uzine. Odată cu era post-industrială e nevoie și de o reformă a educației, însă este periculoasă scoaterea materiilor școlare despre neam, cetățenie, morală colectivă, susține analistul Hari Bucur-Marcu.

Sindicaliștii din Sănătate și Educație protestează luni, în fața Parlamentului, împotriva măsurilor fiscale propuse de Guvern.

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat o serie de măsuri ce vizează restructurarea școlilor din România, cu scopul de a reduce fragmentarea sistemului educațional și de a eficientiza cheltuielile.

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat, joi, în conferința de presă la care șefii de ministere au fost chemați să explice pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, că în Educaţie şi Cercetare nu vor fi disponibilizaţi oameni şi nu vor fi modificate salarii.

Un cadru didactic din București a publicat pe Facebook o confesiune despre presiunile resimțite în procesul de notare și despre „inflația” de medii mari din școli.

Într-o societate marcată de inegalități sociale și provocări economice, educația rămâne fundamentul dezvoltării durabile și al coeziunii sociale.

Am mai scris relativ la proiectele ministrului David în privinţa reformei învăţământului românesc.

Învățătoarea atrage atenția că măsura, deși „sună bine în ședințe”, ar putea avea efecte negative asupra calității actului educațional și a demnității cadrelor didactice.

Fost diplomat, ambasador al României în opt țări, iar în prezent profesor de Filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Ciprian Mihali avertizează că efectele unei măsuri sunt catastrofale pentru țară.

O mamă din Ploiești acuză Ministerul Educației că ignoră nevoile reale ale elevilor și cere schimbarea radicală a examenului de Bacalaureat.

Primarul comunei Rediu, județul Iași, a anunțat în ședința Consiliului Local că va tăia fondurile pentru microbuzul școlar, detergent și hârtie igienică, ca reacție la rezultatele slabe ale elevilor.

Sistemul educațional se află într-un mare impas, dat fiind că peste 50% dintre profesori vor ieși la pensie în următorii 10-15 ani, ceea ce agravează problemele deja existente în învățământ, atrag atenția specialiștii.

Dezinformarea, lipsa de informație și răspândirea informațiilor false pot avea un impact semnificativ asupra economiei unei țări, specialiștii consultați de „Adevărul” explicând ce e de făcut astfel încât piața muncii să nu mai fie afectată.

Le interzicem adolescenților tot ce nu putem controla. Inclusiv autonomia. Apoi ne mirăm că la facultate sau la job nu „se descurcă”. Dar când ar fi avut voie să învețe cum?

Ministrul Educației, Daniel David, și-a exprimat îngrijorarea față de numărul mare de copii care nu sunt integrați în sistemul de educație obligatoriu din România (vârstele 4-18 ani). Ministrul a avertizat că această situație reduce considerabil șansele copiilor la o viață mai bună.

A apărut Raportul QX al ministrului David, privind analiza şi propuneri de îmbunătăţire a sistemului nostru de învăţământ.