educaţie - ultimele știri

Anul școlar 2025–2026 va începe pe 8 septembrie, conform calendarului stabilit, în ciuda nemulțumirilor exprimate de profesori și sindicaliști, a declarat ministrul Educației, Daniel David.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater” vor organiza, pe 8 septembrie 2025, o amplă acțiune de protest împotriva Legii nr. 141/2025.

Prea des, școala noastră crește copii din bucăți: petice minunate și goluri dureroase. Iar asta nu trebuie să rămână normalitatea.

Anul școlar 2025-2026 debutează într-un context marcat de măsuri de criză fiscal-bugetară, necesare pentru a asigura plata salariilor și burselor în sistemul de educație, a precizat ministrul Educației, Daniel David, într-un comunicat detaliat.

Tensiunile din educație se amplifică cu mai puțin de două săptămâni înainte de începerea cursurilor. Sindicatele din preuniversitar strâng semnături pentru boicotarea festivităților de deschidere din 8 septembrie, iar scenariul unei greve generale rămâne pe masă.

Un an de școală privată în România poate ajunge să coste cât o mașină nouă: între 10.000 și 12.000 de euro. Pentru unii părinți, aceste sume sunt văzute ca o investiție în viitorul copilului, pentru alții, ca un sacrificiu făcut din dorința de a evita neajunsurile din școala de stat.

Reducerea burselor de merit la 15% dintre elevii unei clase și tăierea burselor de excelență pentru olimpici pune sub semnul întrebării motivația și echitatea în școala românească. Ministrul Educației, Daniel David, afirmă că bursele ar putea fi restituite „după depășirea crizei”.

Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște că este foarte dificil să confirme dacă anul școlar va începe la data prevăzută, pe 8 septembrie, având în vedere protestele continue ale cadrelor didactice.

Ministrul Educaţiei, Daniel David, s-a întâlnit, marţi, 19 august, cu studenţii, pentru a discuta măsurile privind criza fiscal-bugetară cu impact asupra mediului universitar şi a studenţilor, în special.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a explicat că modificările recente din sistemul educațional sunt reflexia constrângerilor bugetare acute și nu pot fi considerate, cu adevărat, reforme.

Gradul de dificultate al subiectelor de la Bacalaureat este unul din ce în ce mai scăzut. După sesiunea de toamnă 2025, profesorii vorbesc despre teme „banale” și rezultate „fals-pozitive”, ba chiar o manevră mârșavă a sistemului de a-și ascunde incompetența.

Anul școlar 2025–2026 este amenințat de un debut tensionat, pe fondul conflictului deschis între Ministerul Educației și sindicate. Asta după ce, aceștia din urmă au anunțat clar și răspicat că școala nu va începe pe 8 septembrie, data oficială stabilită de calendarul anului școlar.

„Legea Bolojan" a intrat în vigoare ca o furtună care a lovit sistemul educațional fără avertisment.

În linii mari, vacanțele și perioada anului școlar au fost stabilite în urmă cu mai bine de un secol, în funcție de nevoile societății de atunci: școala se termina când începea munca la câmp. Astăzi, cu toate că dinamica activităților s-a schimbat, programul școlar rămâne bătut în cuie

Cum gestionăm expunerea corporală în relația cu copilul? Psihologii vorbesc despre imagine de sine, limite sănătoase și sensibilitatea etapelor de dezvoltare ale acestuia. În primii ani, corpul părintelui devine reper și sursă de învățare pentru cel mic.

Vineri a fost a opta zi de proteste în fața Ministerului Educației, unde zeci de profesori i-au cerut demisia ministrului Daniel David.

În contextul unor tensiuni majore în coaliția de guvernare, trei federații sindicale din educație: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater”, solicită liderilor partidelor PNL, PSD și USR abrogarea articolelor considerate nocive pentru educație.

Dacă ne uităm lucid la educație – adică la cum s-a construit România de mâine în timpul lui – ne trezim într-o oglindă murdară în care se reflectă toate defectele de fabricație ale sistemului de azi. Tot ce nu merge bine în educație azi pornește, direct sau prin complicitate, din epocile Iliescu.

Ministerul Educației a decis o reducere masivă a burselor pentru studenți în anul universitar 2024-2025, în urma aplicării Legii 141/2025 („Legea Bolojan”). Bugetul alocat burselor scade cu 40%, iar bursele de excelență dispar complet.

Sindicaliştii din învăţământ pichetează pentru a patra zi sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi cer demisia ministrului Daniel David.

Reforma educației a ajuns într-un punct de cotitură. Sindicaliștii amenință cu blocarea începerii noului an școlar, iar vocile critice spun că protestele îi afectează întocmai pe elevi. Experții în educație vin cu două perspective radical diferit și o singură miză: viitorul educației românești.

Tensiunile din sistemul de educație continuă să crească. Vineri dimineață, profesorii s-au adunat din nou în fața Ministerului Educației și Cercetării, marcând a treia zi consecutivă de proteste față de măsurile impuse de legea austerității.

Sindicaliștii din educație protestează joi, 31 iulie, a doua zi la rând în fața Ministerului Educației. Aceștia amenință ca nu vor începe anul școlar decât în stradă.

Trei dintre cele mai mari federații sindicale din educație – FSLI, Spiru Haret și Alma Mater – i-au adresat joi, 24 iulie, un apel public președintelui României, Nicușor Dan, cerându-i să nu promulge legea privind măsurile fiscal-bugetare asumate de Guvernul Bolojan. Sindicaliștii avertizează că noi

Începând cu anul 2026, elevii de clasa a XI-a vor studia educația teatrală ca parte a disciplinei „Arte”, în timp ce părinții critică lipsa educației sexuale din programa școlară și momentul ales pentru introducerea noii materii.

Învățământul a fost, de la începuturile sale, calibrat pentru a forma muncitori în fabrici și uzine. Odată cu era post-industrială e nevoie și de o reformă a educației, însă este periculoasă scoaterea materiilor școlare despre neam, cetățenie, morală colectivă, susține analistul Hari Bucur-Marcu.

Sindicaliștii din Sănătate și Educație protestează luni, în fața Parlamentului, împotriva măsurilor fiscale propuse de Guvern.

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat o serie de măsuri ce vizează restructurarea școlilor din România, cu scopul de a reduce fragmentarea sistemului educațional și de a eficientiza cheltuielile.

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat, joi, în conferința de presă la care șefii de ministere au fost chemați să explice pachetul de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan, că în Educaţie şi Cercetare nu vor fi disponibilizaţi oameni şi nu vor fi modificate salarii.

Un cadru didactic din București a publicat pe Facebook o confesiune despre presiunile resimțite în procesul de notare și despre „inflația” de medii mari din școli.

Într-o societate marcată de inegalități sociale și provocări economice, educația rămâne fundamentul dezvoltării durabile și al coeziunii sociale.

Am mai scris relativ la proiectele ministrului David în privinţa reformei învăţământului românesc.

Învățătoarea atrage atenția că măsura, deși „sună bine în ședințe”, ar putea avea efecte negative asupra calității actului educațional și a demnității cadrelor didactice.

Fost diplomat, ambasador al României în opt țări, iar în prezent profesor de Filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Ciprian Mihali avertizează că efectele unei măsuri sunt catastrofale pentru țară.

O mamă din Ploiești acuză Ministerul Educației că ignoră nevoile reale ale elevilor și cere schimbarea radicală a examenului de Bacalaureat.

Primarul comunei Rediu, județul Iași, a anunțat în ședința Consiliului Local că va tăia fondurile pentru microbuzul școlar, detergent și hârtie igienică, ca reacție la rezultatele slabe ale elevilor.

Sistemul educațional se află într-un mare impas, dat fiind că peste 50% dintre profesori vor ieși la pensie în următorii 10-15 ani, ceea ce agravează problemele deja existente în învățământ, atrag atenția specialiștii.

Dezinformarea, lipsa de informație și răspândirea informațiilor false pot avea un impact semnificativ asupra economiei unei țări, specialiștii consultați de „Adevărul” explicând ce e de făcut astfel încât piața muncii să nu mai fie afectată.

Le interzicem adolescenților tot ce nu putem controla. Inclusiv autonomia. Apoi ne mirăm că la facultate sau la job nu „se descurcă”. Dar când ar fi avut voie să învețe cum?

Ministrul Educației, Daniel David, și-a exprimat îngrijorarea față de numărul mare de copii care nu sunt integrați în sistemul de educație obligatoriu din România (vârstele 4-18 ani). Ministrul a avertizat că această situație reduce considerabil șansele copiilor la o viață mai bună.

A apărut Raportul QX al ministrului David, privind analiza şi propuneri de îmbunătăţire a sistemului nostru de învăţământ.

La o primă vedere, programul electoral al lui Nicușor Dan dedicat educației pare să răspundă așteptărilor generale prin identificarea problemelor-cheie și angajamente pentru dialog. Cu toate acestea, din perspectiva specialiștilor, textul este ezitant acolo unde ar fi fost nevoie de claritate.

Ministrul Educației, Daniel David, lansează raportul QX, luni 19 noiembrie, a doua zi după turul doi al alegerilor prezidențiale. Daniel David spune că va fi o evaluare detaliată și actualizată a sistemului educațional.

Majoritatea adulților din SUA dezaprobă modul în care Donald Trump gestionează problemele legate de colegii și universități, în contextul în care administrația sa republicană intensifică amenințările de a tăia finanțarea federală dacă instituțiile nu se aliniază agendei sale politice.

România are nevoie de profesori, dar pentru ca sistemul să atragă vocație și performanță, trebuie să își învingă propriile reflexe de conservare. Examenul de titularizare, așa cum îl știm, pare să își trăiască ultimele zile, dar foarte multe școli nu oferă reale oportunități pentru profesori tineri.

Pentru mulți tineri români, primul vot vine odată cu studenția. Este acel moment în care, departe de orașul natal, într-un mediu academic nou, tinerii sunt puși pentru prima oară în fața unei decizii politice cu greutate.

Mai multe cadre didactice de la SNSPA spun că au avut parte de o surpriză neplăcută în luna aprilie: salarii reduse drastic, chiar și cu 90%, fără nicio informare prealabilă. Cei mai afectați sunt profesorii plătiți „cu ora”, potrivit unui comunicat primit de Adevărul.

În România, reformele în educație succesive au deja o tradiție. Cel mai recent experiment se desfășoară la Colegiul „Mihai Eminescu” din Oradea, unde elevii de clasa a XII-a au un program de 4 zile pe săptămână, dedicat materiilor de bacalaureat. Restul disciplinelor sunt studiate de acasă.

În celebra problemă a depolitizării educației, aș pleda pentru educație, omenie și competență în sistem, în vârful partidelor și oriunde. De-prostirea, dez-încremenirea, dez-părerismul educației mi se par mai importante.

Bill Gates susține că inteligența artificială ar putea rezolva criza de personal din domeniile educației și sănătății. Mai mult, spune că ne apropiem de o lume în care pensionarea timpurie și săptămânile de lucru mai scurte vor deveni realitate.

Şapte noi discipline opţionale au fost incluse în oferta naţională de studiu, potrivit unui ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării, publicat în Monitorul Oficial.

Un reportaj The Guardian, bazat pe mărturii ale părinților și profesorilor din întreaga lume, evidențiază modul în care adulții aleg să introducă inteligența artificială în viața copiilor – fie ca instrument educațional, fie cu prudență, sau chiar cu reticență.

Candidatul comun susţinut de alianţa guvernamentală PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, a vrut să afle ce fel de preşedinte îşi doresc tinerii.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința persoanelor care citesc cărți, iar această tendință de deculturalizare se observă în societatea de astăzi mai mult ca oricând.

Învățământul rural din România ar putea trece printr-o schimbare radicală. Ministrul Educației, Daniel David, consideră că actualul sistem funcționează într-un „mod de avarie” și că este nevoie de soluții care să ofere șanse egale elevilor de la sat cu cei din mediul urban.

Discuțiile aprinse despre planurile cadru de la liceu au inclus și o dezbatere secundară despre patriotism în educație.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat lansarea primului intergrup al Parlamentului European pentru educație și competențe. Cei peste 100 de eurodeputați membri solicită crearea unui plan european dedicat în valoare de 20% din viitorul buget european.

Prezent la prima dezbatere despre planurile-cadru pentru învățământul liceal, Daniel David a declarat că educaţia este, în acest moment, „un risc de securitate națională”, dar asta nu înseamnă că trebuie să transformăm elevii în hamali.

„Caravana se adresează profesorilor, directorilor de licee și inspectorilor școlari care doresc să se implice activ în definirea unui sistem de învățământ adaptat nevoilor actuale”, precizează FSLI.

Ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, s-a pronunțat pe tema posibilității introducerii testării psihologice/psihiatrice a candidaților care vizează funcția de președinte.