„Nimănui nu-i pasă de o diplomă”. Cât câștigă românii fără facultate și de ce mulți regretă că nu au studii superioare

Mai puțin de un sfert dintre tinerii din România au studii superioare, însă pentru unii dintre ei lipsa diplomei de absolvire a facultății nu a fost o piedică în găsirea unor meserii plătite decent. Alții arată însă că lipsa studiilor le-a afectat oportunitățile în carieră.

Diploma de absolvire crește șansele de angajare și la locuri de muncă mai bine plătite. Foto: Magnific.com

Meseriile de bucătar, sudor, electrician, programator sau manager le aduc multor români venituri consistente, chiar și fără studii superioare.

Alții regretă însă că nu au urmat sau nu au terminat o facultate, temându-se că lipsa diplomei le-ar putea limita oportunitățile profesionale. Pentru mulți, în special pentru cei din zonele rurale defavorizate, aflate la distanțe mari de centrele universitare, șansele de a urma studii superioare rămân reduse. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința tinerilor cu studii superioare.

România, pe ultimul loc în UE la tinerii cu studii superioare

Potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate în septembrie 2026, doar 23,1 la sută dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani absolviseră o formă de învățământ superior, față de media europeană de 44,8 la sută, raportată la anul 2025. În 2005, la nivelul Uniunii Europene, 27,2 la sută dintre tineri aveau studii superioare.

„Ponderea persoanelor care au absolvit cu succes studii superioare a crescut constant în UE. Acest lucru arată că UE este pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, în cadrul strategic al Spațiului european al educației, de a crește ponderea populației cu diplomă de studii superioare la cel puțin 45 la sută până în 2030”, arată Eurostat.

Potrivit instituției, în 2025, 50,5 la sută dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau studii superioare, față de 39,3 la sută dintre bărbați. Diferențele pot fi observate și între zonele rurale și urbane. Procentul absolvenților de învățământ superior era de 55 la sută în orașe, față de numai 32,9 la sută în localități rurale. România este printre țările cu cele mai mici creșteri ale ponderii absolvenților de studii superioare în perioada 2005–2025, cu 9,5 procente.

Studiile universitare oferă avantaje importante pe piața muncii. Potrivit unui raport Eurostat publicat din 2026, 87 la sută dintre tinerii europeni care au absolvit recent învățământul superior erau angajați în 2025, comparativ cu 77,2 la sută dintre absolvenții cu studii medii. În România, rata de ocupare în rândul persoanelor cu studii superioare ajungea la 92 la sută,

peste media de 87 la sută a țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Pe lângă accesibilitatea locurilor de muncă, ele prezintă și avantajul salariilor mai ridicate în comparație cu cele oferite angajaților fără studii universitare.

Meseriile fără facultate care aduc venituri mari

Mulți români fără studii superioare susțin că au reușit să își construiască o carieră și să obțină venituri peste media națională, bazându-se pe experiență, calificări profesionale sau abilități dobândite în timp.

O discuție de pe platforma Reddit, pornită de la întrebarea „Salut, persoanele care nu au studii superioare, ce lucrați? Pe ce bani lucrați în România?”, a adunat numeroase mărturii.

„Eu lucrez ca bucătar de șase ani, cam 10 ore pe zi, 15–20 de zile pe lună. În mână iau 6.000 de lei”, a relatat autorul întrebării.

„Sunt sudor, cu salariu 8.000 de lei net. Dacă bag și suplimentare și mai merg să lucrez prin vecini, mai un gard, mai o tablă sudată, ajung să mai pun vreo 2.500 de lei”, a răspuns un alt român.

Un bărbat care lucrează în domeniul transporturilor susține că experiența profesională a ajuns să conteze mai mult decât diplomele.

„Am fost deja dat afară din cauza AI din SUA, de la Amazon. Nu am studii superioare. Sunt manager de transport, 10.000 de lei și ceva. La 12 ani de experiență și niște realizări pe drum, facultatea nu contează. Nimănui nu îi pasă de o diplomă atât timp cât știu ce fac și livrez”, a relatat acesta.

Venituri ridicate sunt menționate și de cei care lucrează în domenii creative.

„Producție video, reels, shorts, TikTok, cu clienți lunari, plus nunți. Cea mai bună lună a fost cu 6.000 de euro, dar am dormit numai patru ore pe noapte în acea lună. În medie, între 10.000 și 20.000 de lei lunar, în cazul meu, dar trebuie să ai capitalul pentru echipament, să ai abilitățile creative, să fii serios și să știi să te și vinzi. Asta vine și după o experiență de șapte-opt ani, în care mult timp abia ajungeau banii de la o lună la alta”, a relatat un român.

„Freelancer, 12.000 de lei. N-am practic nicio specializare. Lucrez în marketing”, a răspuns un alt participant la discuție.

Alți români au prezentat salariile obținute în comerț, servicii și industrie.

„Lucrez la un supermarket cunoscut, iau în mână în jur de 6.000–6.500 de lei, în funcție de weekendurile lucrate, plus bonuri”, a arătat un angajat.

Un electrician din Prahova, care susține că a învățat meseria în 2024, a afirmat că poate câștiga 6.000 de lei pe săptămână și că urma să încaseze 8.000 de euro după cheltuielile unui proiect de două luni.

„În general, plec la muncă după ora 9, după ce bag o oră pe consolă, vin la 5–6. Sunt din Prahova și de cele mai multe ori lucrez singur, dar mai iau băieți la practică sau cu ziua. Oricine vrea e bine-venit. Am nevoie de cineva să pună pat de cablu și să tragă cablurile trei-patru zile, 300 de lei pe zi dau eu. Eu iau minimum 500 de lei pe zi”, a explicat acesta.

Mulți tinerii regretă că nu au terminat facultatea

Unii români fără studii superioare spun că au reușit să câștige bine, dar se tem că, în cazul pierderii locului de muncă, le-ar putea fi dificil să găsească alte slujbe bine plătite.

Un programator care câștigă 9.000 de lei lunar, plus bonuri de masă, spune că a urmat o școală postliceală pentru a putea fi încadrat profesional, însă schimbările din domeniul IT îi provoacă îngrijorare.

„E o teamă foarte reală pe care o am, mai ales că în ultima lună a bătut vântul în materie de proiecte la muncă. Nu e frica atât de mare că aș rămâne fără job, ci că dispar proiectele pe care le pot face cu nivelul meu de cunoștințe și nu aș găsi nici proiecte freelance care să-mi asigure traiul până găsesc alt job. Dar nu, la același nivel de beneficii și echilibru între viață și muncă sigur nu mai găsesc. Mi-ar plăcea să mă reprofilez puțin, spre aplicații native de mobile, ideal Kotlin/Java, dar nu pot spune că am făcut pași concreți în direcția asta”, a explicat el.

Un alt român, care lucrează ca inginer de date și câștigă 17.000 de lei net, plus bonusuri, a povestit că a decis să se întoarcă la facultate.

„Data Engineer, 17.000 de lei net plus bonusuri, lucrez de acasă, cu delegații pe alocuri. Am terminat liceul la mate-info, un curs specializat pe SQL, proiectarea și programarea bazelor de date și am abandonat studiile de științe biomedicale. M-am apucat acum iar de facultate, la 33 de ani”, a relatat acesta.

Un ospătar pe nave fluviale de pasageri a povestit că regretă și el că nu a reușit să termine facultatea, chiar dacă are venituri bune.

„Trebuia să termin Facultatea de Litere. Nu că m-ar fi ajutat extraordinar de mult oricum, dar regret că am investit atât timp în ea și, dintr-o prostie, am ajuns să nu o termin. Acum am un salariu de 2.200 de euro net în mână, plus bacșișuri ajung undeva între 2.500 și 2.800 de euro, depinde de lună și noroc. Lucrez la un program de opt ore și jumătate, o zi liberă pe săptămână și șapte săptămâni de concediu plătit, plus încă două luni de concediu neplătit în extrasezon”, a relatat acesta.

Bărbatul spune că avantajul muncii pe navă este că nu trebuie să suporte cheltuielile cu locuința și hrana, însă izolarea și incertitudinea legată de viitor îl determină să își pună întrebări despre carieră.

„Jobul e destul de solicitant și destul de izolant pe alocuri, dar faptul că nu plătesc bani pe chirie și mâncare înseamnă că pot economisi undeva la 1.500–2.000 de euro pe lună. Nu plănuiesc să-mi fac carieră aici, dar voi mai sta câțiva ani, fiindcă plănuiesc să mă bag la un apartament în 2027. Totuși, mi-e frică de momentul în care o să-mi dau demisia de aici, fiindcă nu am nicio idee ce altceva aș putea să fac”, a mărturisit acesta.

De ce atât de puțini români ajung la facultate

Comisia Europeană arată, în Monitorul educației și formării 2025, că nivelul redus al studiilor superioare este legat de abandonul școlar timpuriu, participarea scăzută a tinerilor din medii defavorizate la învățământul universitar, abandonul studiilor universitare și emigrație. Dificultățile financiare sunt, de asemenea, o barieră în continuarea studiilor.

Un tânăr care lucrează în IT a povestit că și-a întrerupt studiile liceale din cauza problemelor personale.

„În clasa a XI-a am încetat să merg la liceu din cauza unei depresii severe și a dezinteresului părinților. După un an, când am împlinit 18 ani, m-am înscris singur la alt liceu și am terminat la zi. Părinții au aflat că m-am înscris abia în prima săptămână de școală, când au observat că plec în fiecare dimineață de acasă. Am menționat asta că poate motivează pe cineva povestea mea”, a relatat acesta.

Alți români susțin că au preferat să se angajeze și să învețe o meserie în loc să urmeze studii universitare.

„Primii trei ani de după liceu, marinar, obținut categoriile și băgat ceva ani pe camion, inițial în țară, după în diferite țări. Acum tehnician în producție la o fabrică din zonă, luni–vineri, 8:00–16:30, aproximativ 6.000 de lei net. Nu mi-am dorit niciodată job de birou și nu-mi doresc”, a povestit un român.

Altul, care lucrează pentru un cazinou online, consideră că abilitățile practice și cunoașterea limbilor străine îi pot ajuta pe tineri să găsească locuri de muncă și fără o diplomă de facultate.

„Lucrez de acasă, 7.000 de lei pe lună. Nu e rău pentru cineva cu 12 clase, dar fără bac. Tot ce vreau să zic este asta: vă urez noroc vouă, celor cu diplomele de facultate, că eu m-am convins clar că nu am nevoie de așa ceva. O pierdere totală de timp, nervi și bani. Dacă știi engleză în lumea asta, oportunități se deschid și fără o facultate. Trebuie să fii doar descurcăreț”, a susținut acesta.

Un român a pus sub semnul întrebării modul în care este organizat învățământul românesc, considerând că diploma nu reflectă întotdeauna pregătirea practică a absolvenților.

„Învățământul românesc pune accent foarte mult pe a memora materie. Nu contează ce înțelegi sau dacă înțelegi ceva, cum procesezi informațiile pentru a oferi soluții în practică. Prost, deștept, poți să fii și cu studii superioare, și fără. Dacă muncești ani de zile pentru a învăța și a stăpâni un job la nivel de profesionist, cu sau fără studii superioare, înseamnă că ești deștept?”, a comentat acesta.