Avertisment pentru Guvern: „Am ajuns să avem un număr din ce în ce mai mare de necalificați în sălile de clasă”

În contextul întâlnirii premierului Luca Niculescu cu reprezentanții confederațiilor sindicale, în care au fost discutate revendicările angajaților, inclusiv majorarea salariului minim și noua lege a salarizării, problemele din Educație rămân o miză importantă a negocierilor cu Guvernul. Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, avertizează că măsurile de austeritate și subfinanțarea afectează tot mai mult școlile, de la calitatea actului educațional până la siguranța elevilor, și cere suplimentarea fondurilor pentru învățământ în bugetul pe 2027.

Lipsa finanțării afectează școlile din România Foto: Pixabay

În timp ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit cu reprezentanții confederațiilor sindicale pentru a discuta revendicările angajaților, printre care majorarea salariului minim și adoptarea unei noi legi a salarizării, problemele din educație rămân o miză importantă a negocierilor cu Guvernul. Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a explicat pentru „Adevărul” cum au afectat măsurile de austeritate sistemul de învățământ și ce așteptări au profesorii de la noul Executiv.

Marius Nistor: „Atitudinea față de educație nu s-a schimbat radical”

Liderul sindical susține că rectificarea bugetară a menținut presiunea asupra unui sistem care funcționează deja cu resurse insuficiente. Deși au fost suplimentate anumite fonduri, inclusiv pentru plata salariilor, Nistor spune că finanțarea rămâne insuficientă.

„Vă dați seama că, într-o situație de criză economică, cum este cea cu care ne confruntăm noi în momentul de față, după prima măsură care este legată de rectificarea bugetară, prin care ministrul Educației a mai pierdut niște bani din bugetul deja subdimensionat, nu poți avea prea multe așteptări din partea noului guvern”, a declarat acesta.

„Vedem că atitudinea față de educație nu s-a schimbat radical. (...) S-au mai suplimentat cu 150 de milioane pentru fondul de salarii, dar, încă o dată, tot rămâne o rectificare pe minus la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar și universitar”, a adăugat liderul sindical.

Nistor consideră că efectele reducerilor bugetare nu se limitează la situația financiară a profesorilor, ci se reflectă direct în modul în care funcționează școlile. Acesta amintește că măsurile adoptate prin Legea 141/2025 au dus la creșterea normei didactice de predare, la majorarea numărului de elevi din clase și la diminuarea plăților pentru anumite activități.

„Toți am putut constata în ce direcție a mers sistemul de învățământ după reducerile operate prin legea promovată de Guvernul Bolojan, Legea 141. Creșterea normei didactice de predare, creșterea efectivului de elevi la clasă, scăderea cuantumului plăților au condus la o nemulțumire majoră în rândul cadrelor didactice”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Nistor, una dintre consecințe este creșterea numărului de persoane necalificate care ajung să predea în școli.

„Am ajuns în situația să avem un număr din ce în ce mai mare de necalificați în sălile de clasă. Și toate aceste lucruri conduc la scăderea calității actului educațional. Este o realitate”, a avertizat liderul sindical.

Bullyingul în școli nu poate fi combătut fără personal și finanțare

O altă problemă semnalată de Marius Nistor este lipsa resurselor necesare pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de violență și bullying din școli. Acesta susține că autoritățile nu pot cere instituțiilor de învățământ să rezolve aceste probleme fără să le asigure personalul și bugetele necesare.

Liderul sindical a amintit că inclusiv președinția și actualul premier au semnalat gravitatea fenomenului bullyingului, însă măsurile anunțate trebuie însoțite de finanțare.

„Ca să rezolvi astfel de probleme ai nevoie de resursă umană, ai nevoie de alocări bugetare. Păi, domnul ministru al Educației vorbea de angajarea a cel puțin o mie de paznici. Păi, îi angajează cu ce bani? Atâta vreme cât rectificarea a fost negativă. Deci ai nevoie de finanțare, de o finanțare corespunzătoare”, a declarat Marius Nistor.

Acesta consideră că problemele de siguranță din școli nu pot fi tratate separat de situația generală a sistemului de educație. În opinia sa, lipsa personalului și subfinanțarea limitează capacitatea instituțiilor de a interveni eficient.

Sindicatele cer clarificări privind bugetul Educației pentru 2027

În perspectiva pregătirii bugetului pentru anul viitor, Federația „Spiru Haret” urmărește ce sume va aloca Guvernul pentru Educație și dacă vor exista majorări care să compenseze pierderile din ultimii ani.

„Suntem foarte interesați care va fi abordarea actualului guvern vizavi de proiecția bugetară pe 2027. În curând va trebui să cunoaștem care este proiectul de buget, câți bani vor fi alocați sănătății, educației, apărării, tuturor domeniilor importante din acest stat”, a spus Nistor.

Liderul sindical admite că Executivul va trebui să adopte o politică bugetară prudentă, însă consideră că educația ar trebui să primească mai mulți bani, având în vedere efectele măsurilor de austeritate.

„În privința educației, sumele ar trebui suplimentate, ar trebui să existe o anumită creștere. Ținând cont că noi am fost primii afectați de măsurile de austeritate din 2025. Educația a pierdut atunci aproape trei miliarde”, a afirmat acesta.

„Nu putem vorbi de privatizarea sistemului de învățământ preuniversitar”

În direcția politicilor guvernamentale ce favorizează trecerea treptată către învățământul privat, Marius Nistor a respins încercările. El susține că o asemenea schimbare ar limita accesul la educație pentru copiii din familiile cu venituri reduse.

„Nu putem vorbi de privatizarea sistemului de învățământ preuniversitar. Acest lucru n-a fost viabil în niciun stat occidental. Învățământul privat înseamnă bani. De unde să iei bani? De la o populație sărăcită? Privatizarea n-ar însemna altceva decât interzicerea accesului la actul educațional pentru un număr foarte mare de copii”, a declarat liderul sindical.

Acesta a criticat ceea ce consideră a fi o subfinanțare constantă a școlii publice și a avertizat că demotivarea profesorilor poate determina plecarea celor mai bine pregătiți dintre ei către alte domenii sau către sistemul privat.

„Avem politicieni care îngroapă învățământul de stat. Cum îl îngroapă? Prin subfinanțare? Prin demotivarea resursei umane? Oare ce își doresc unii? Să plece cei mai buni profesori din învățământul de stat, să-i dirijăm către un învățământ particular care reprezintă cât? 1% din ceea ce este învățământul preuniversitar? Deci ar fi o bătaie de joc la adresa copiilor”, a conchis Marius Nistor.