De ce România are rezultate slabe la PISA? Un profesor vorbește despre problemele care stau la baza acestora: „Comparăm mere cu pere”

Rezultatele României la testele PISA nu pot fi analizate doar prin prisma locului ocupat în clasamentele internaționale, consideră profesorul de istorie Turcuș Peter. Acesta a explicat că performanțele elevilor sunt influențate de mai mulți factori, de la finanțarea educației și programa școlară până la diferențele economice dintre regiuni, mediul familial, naveta și ora la care încep cursurile.

Profesorul a atras atenția și asupra diferențelor privind nivelul de educație al populației. Foto: Unsplash

Profesorul susține că România trebuie să fie atentă atunci când se compară cu statele care obțin rezultate bune la testele PISA, deoarece condițiile în care învață elevii diferă semnificativ de la o țară la alta.

România vrea rezultate ca în țările OECD, dar investește mai puțin în educație

Unul dintre factorii invocați de Turcuș Peter este finanțarea sistemului de educație. Potrivit acestuia, România investește mai puțin în educație decât media statelor OECD, iar acest aspect trebuie luat în calcul atunci când sunt analizate rezultatele elevilor.

„Dacă noi vrem să avem rezultate ca țările OECD, dar în același timp scădem finanțarea, este clar că nu putem avea rezultate mai bune”, a afirmat profesorul, invitat în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan” de la News BV.

Acesta a atras atenția și asupra diferențelor privind nivelul de educație al populației. Potrivit cifrelor prezentate în emisiune, 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani din România au o diplomă de studii superioare, față de o medie de 43% în țările OECD.

De ce Estonia nu ar fi cel mai bun model pentru România

Estonia este frecvent prezentată drept un exemplu de urmat atunci când sunt discutate rezultatele PISA. Turcuș Peter consideră însă că o comparație directă trebuie făcută ținând cont de particularitățile fiecărui sistem.

„Pe de altă parte, acum, atenția, în ultimele zile s-a concentrat rezultatele bune obținute de Estonia. Și eu zic că, ca și în matematică, trebuie să ne uităm care este numitorul”, a spus profesorul, referindu-se la diferențele dintre state.

În opinia sa, România ar putea găsi un reper mai apropiat în Polonia, țară est-europeană cu un trecut comunist și care a trecut printr-o serie de reforme ale sistemului educațional.

„Eu consider mult mai potrivit să ne uităm la modelul Poloniei, care este tot o țară est-europeană, fost comunistă ca și noi, care a făcut o serie de reforme”, a explicat Turcuș Peter.

Diferențe importante în programul școlar

Unul dintre exemplele oferite de profesor vizează ora la care încep cursurile și durata programului școlar.

Potrivit acestuia, în Polonia școlile încep în jurul orei 9. În România, există elevi care încep cursurile mult mai devreme, iar acest lucru poate deveni o problemă în special pentru copiii care fac naveta.

„În Polonia, școlile au program de la ora 9. În România, la ora 9 deja sunt unele școli care au prima oră. Plus că ei termină la ora 1, maxim 2”, a spus profesorul.

Turcuș Peter a dat și exemplul propriului copil, elev în clasa a V-a, care are cursuri până la ora 14.00.

„Comparăm mere cu pere” când analizăm rezultatele la matematică?

Profesorul a vorbit și despre problema programelor școlare diferite de la o țară la alta. În opinia sa, rezultatele PISA la matematică ar trebui analizate și în funcție de materia pe care elevii o studiază.

„Ar trebui să vedem dacă programa de matematică din România este conformă cu programa la matematică în țările OECD”, a spus acesta.

Ca exemplu, Turcuș Peter a afirmat că fiul său studiază în clasa a V-a teorema lui Gauss, în timp ce, potrivit exemplului oferit de profesor, aceeași materie este predată mai târziu în Polonia și Finlanda.

„Dacă nu avem toate țările o singură programă (...) ajungem să comparăm, cum se spune, mere cu pere”, a afirmat profesorul.

Sărăcia și mediul familial, factori care pot influența rezultatele

O altă problemă importantă este reprezentată de diferențele economice dintre regiuni și de mediul familial în care cresc copiii.

Turcuș Peter susține că România a făcut progrese economice importante în ultimele două decenii, însă există în continuare zone, în special în mediul rural, care sunt dezavantajate economic.

În aceste comunități, accesul copiilor la cărți și activități educaționale poate fi diferit față de cel al elevilor care provin din familii cu un nivel de educație și venituri mai ridicat.

„Dacă te naști într-o familie unde tatăl citește, mama îți citește de mic, ai apetența pentru literație. Dar dacă te naști într-un mediu pauper, e clar că cercul vicios al pauperității te va afecta și pe tine ca și copil”, a explicat profesorul.

Acesta a vorbit și despre importanța alimentației și a mediului în care copilul se dezvoltă, susținând că acești factori pot influența capacitatea elevului de a învăța și de a obține rezultate bune.

Copiii care fac naveta, un posibil dezavantaj

Un alt factor discutat în emisiune a fost timpul pe care unii elevi îl petrec pentru a ajunge la școală.

Profesorul a dat exemplul copiilor din mediul rural care sunt nevoiți să se trezească la primele ore ale dimineții pentru a ajunge la cursuri la ora 8.00.

„Ce să mai povestim de copiii care fac naveta (...) la 5 dimineața să se trezească acasă să ajungă la 8 la școală. (...) Deja au obosit copiii”, a afirmat Turcuș Peter.

În opinia profesorului, distanța dintre casă și școală poate influența performanța școlară, mai ales în cazul elevilor care sunt nevoiți să petreacă zilnic mult timp pe drum.

Profesorul a legat această situație și de ora la care începe programul școlar, afirmând că un copil care se trezește la 5.00 dimineața nu poate avea același nivel de eficiență ca unul care se trezește mai târziu și începe cursurile la ora 9.00.