exclusiv - ultimele știri

„Inovația” unui primar din Maramureș aruncă în derizoriu un simbol național esențial: drapelul României. Edilul din Salsig, Daniel Pop a cumpărat 100 de steaguri tricolore din tablă zincată, care încalcă Constituția și legea și, în plus, unele dintre ele sunt murdare cu găinaț.

Decizia Iranului de a suspenda cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică este un semnal care arată că țara va relua activitatea de producere a armelor nucleare, fără să disimuleze acest proces, susține analistul Andrei Schwartz.

Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan sunt tot mai problematice în contextul apropierii fostei republici sovietice de Turcia și de Occident. Cosmin Popa, cercetător specializat în istoria fostei URSS, susține că situația va contribui și la împuținarea canalelor rusești de ocolire a sancțiunilor.

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș- Bolyai, susține că dacă politicienii ar fi înțeles mesajul electoratului altfel ar fi arătat pachetul de austeritate. În schimb, s-a mers pe sistemul: „veniți la casierie și plătiți tot voi, tot cei care ați plătit până acum”.

Decizia SUA a nu mai furniza armament esențial pentru apărarea Ucrainei este numai parțial determinată de presupusele probleme cu stocurile, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

„E ca un film SF apocaliptic”. Aşa este descrisă situația din Fâșia Gaza de către un oficial de la o organizație umanitară. Analistul de securitate Andrei Schwartz explică cauzele acestei crize.

Consultantul fiscal Gabriel Biriș, avocat de drept fiscal, fost secretar de stat în mai multe guverne ale României, a explicat patru modalități prin care se poate reduce evaziunea fiscală. Niciuna dintre aceste strategii nu a fost implementată din cauza lipsei voinței politice.

Donald Trump a repurtat o dublă victorie la summitul NATO de la Haga: a obținut creșterea cheltuielilor europenilor pentru apărare la 5% din PIB și s-a asigurat și că o mare parte din sumele investite să vor îndrepta către companiile americane, explică experta Iulia Joja.

O primărie de comună din Maramureș, condusă de Daniel Pop (PSD), a achiziționat din bani publici un sejur de lux la mare. Scopul: un training de implementare a proiectelor PNRR, în condițiile în care nu are niciun astfel de proiect. Zeci de primari din toate județele țării i-au urmat exemplul.

„Războiul de 12 zile”, încheiat cu un armistițiu între Israel și Iran, a readus în prim-plan discuțiile despre o posibilă schimbare de regim Teheran. Expert în Orientul Mijlociu, Raluca Moldovan explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, scenariile posibile pentru Iran.

Getotac, românul care conduce plutonul Getica, cunoscut și ca Romanian Battlegroup „Getica” pe frontul ucrainean, explică din proprie experiență ce înseamnă un război în secolul XXI și cât de mult au evoluat tacticile și tehnicile militare, dar, cel mai grav, avertizează că România e nepregătită.

Polonia a cerut oficial Franței și SUA să mute arme nucleare pe teritoriul său, pentru a descuraja Rusia. România și celelalte țări est-europene nu par deocamdat atrase de această idee.

La summitul NATO de la Haga s-a stabilit că în procentul de 5% din PIB pentru apărare vor intra și ajutoarele militare pentru Ucraina. Ce va însemna acest lucru pentru dotarea ucrainenilor și ce ar putea România să doneze/să achiziționeze a explicat experta în securitate europeană Iulia Joja.

Baritonul Florin Estefan, directorul Operei Române din Cluj care organizează săptămâna aceasta cea de-a IX-a ediție a festivalului ce aduce muzica lirică pe străzi, în piețe și în alte locuri inedite, vorbește despre provocările culturii în vremea austerității, dar și a epocii TikTok-ului.

La 85 de ani de când România a fost obligată să cedeze Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, profesorul Silviu Miloiu, președinte al Asociației Române de Studii Baltice și Nordice, explică pentru „Weekend Adevărul“ care este istoria tumultuoasă a acestor teritorii

Fosta Primă Doamnă a Statelor Unite, Michelle Obama, va fi prezentă la un eveniment organizat în București în toamna acestui an, alături de invitați internaționali.

Există temeri serioase că războiul izbucnit în cea mai fierbinte regiune a lumii, Orientul Mijlociu, ar putea fi exportat și pe alte continente. Expert în Orientul Mijlociu, Raluca Moldovan explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cât de mare e acest risc și în ce măsură ar fi afectată România.

Atacul lansat de Statele Unite asupra a trei instalații nucleare iraniene ar putea să provoace o escaladare a războiului dintre Israel și Iran, care riscă să se extindă și pe alte continente. Experții consultați de „Adevărul” spun că România ar putea deveni cu adevărat importantă în cazul unui atac

Expertul în securitate Hari Bucur Marcu atrage atenția că România va avea miniștri fără experiență în cele mai complicate vremuri.

Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, susține că în contextul în care statul român și-a dublat cheltuielile publice în ultimii 6 ani, ajungând în jur de 140-150 de miliarde de euro în 2024, principala sursă de reducere a deficitului bugetare ar fi tăierea cheltuielilor publice uriașe.

SUA și Europa se confruntă cu riscuri majore de atentate, avertizează experții chestionați de „Adevărul”. Războiul din Orientul Mijlociu nu a făcut decât să agite și mai mult spiritele și să crească riscurile, iar atacurile iraniene asupra bazelor americane din zonă arată o escaladare.

Liviu Horovitz, expert în problematică nucleară, susține că refacerea facilităților nucleare iraniene distruse de SUA va dura câțiva ani. În ceea ce privește ajutarea Iranului de către Rusia și China pentru refacerea programului nuclear, expertul este rezervat.

Analistul de politică externă Andrei Schwartz a vorbit despre motivele pentru care SUA au intervenit în conflictul dintre Israel și Iran. El a arătat că fără intervenția SUA oprirea programului nuclear iranian ar fi fost imposibilă.

Creșterea prețului petrolului și trecerea în plan secundar a ceea ce se întâmplă în Ucraina de către decidenții din SUA și Europa sunt principalele efecte ale conflictului dintre Israel și Iran asupra războiului din vecinătatea României, susține profesorul Sergiu Mișcoiu.

Guvernul Bolojan ar urma să aibă, potrivit unor surse politice, 16 ministere și trei vicepremieri, într-o perioadă marcată de criză economică și presiuni bugetare. Analiștii explică dacă o astfel de structură extinsă este justificată sau reprezintă doar o supradimensionare birocratică.

Datele Parlamentului European arată că fiecare european aruncă aproximativ 11 kilograme de haine la gunoi în fiecare an după doar șapte purtări. Chris Desai, un antreprenor și filantrop din Marea Britanie, ne explică în ce mod alegerile noastre vestimentare zilnice pot alimenta poluarea planetei.

Războiul dintre Israel și Iran se întețește, iar deznodământul său pare incert. Fost șef al Direcției Informații Militare și reprezentant al României în Norvegia, generalul (r) Adriean Pârlog explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum stau lucrurile în teren, în acest război.

România se confruntă cu mari probleme economice, iar în plus este obligată să cheltuiască sume uriașe pentru apărare. Un fost șef al industriei de apărare explică, pentru „Adevărul”, soluțiile care ar exista pentru a transforma povara acestor cheltuieli în prosperitate.

Rusia nu renunță la ideea de a readuce România în sfera sa de influență, iar pentru acest obiectiv recurge la o nouă tactică.

Puștiul român Matei Chelemen, 15 ani, face senzație la renumita școală de tenis a lui Rafael Nadal, povestea brașoveanului cu părinți bogați fiind promovată pe contul oficial de Instagram.

David Maxim, fost luptător în trupele speciale israeliene, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cauzele reale ale războiului cu Iran și deznodământul lui.

Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, explică de ce nu se poate face reformă economică fără măsuri de austeritate, așa cum cer sindicaliștii. Oricât de mult s-a produs în această țară, statul a impus mai multe impozite și a cheltuit și mai mulți bani, explică el.

Românii sunt conștienți că țara are nevoie de un guvern solid, bazat pe alianțe care să depășească neînțelegerile istorice. Politologul Grigore Pop Elecheș, profesor la Universitatea Princeton, a aflat cum văd românii viitorul guvern și ce alianțe ar prefera la vârf.

Politologul Vladimir Borțun, cercetător la Universitatea Oxford, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de unde vine riscul unui nou război mondial. Românul vorbește despre cauze, efect și soluțiile pentru a preveni dezastrul.

Schimbarea clasei politice nu ar fi transformat România nici în urmă cu 35 de ani, și nici acum, într-o țară precum Polonia, spune politologul Cristian Pârvulescu. Cheia schimbării României stă în schimbarea instituțiilor, nu a politicienilor, explică profesorul.

Klaus Iohannis, care și-a dat demisia de la Cotroceni în urmă cu patru luni, a împlinit vineri, 13 iunie, vârsta de 66 de ani, pe care și-a sărbătorit-o acasă, la Sibiu.

Președintele Trump l-a numit „nebun” pe Putin și a promis sancțiuni drastice. Marchează acest moment încheierea „lunii de miere” dintre președintele american și cel rus? Răspunsul ni-l dă expertul în securitate Iulia Joja.

Abordarea din ce în ce mai pregnantă a problemelor cu care se confruntă diferite minorități e o formă de a aduce publicului povești care, până recent, erau aproape invizibile pentru societate, explică președintele TIFF, Tudor Giurgiu, într-un interviu despre provocările industriei cinematografice.

După căderea comunismului, cei care au confiscat Revoluția au adus minerii din Valea Jiului să reprime protestele din Piața Universității, scriind, alături de Ion Iliescu, o nouă pagină neagră în istoria României.

Atacurile Israelului care au vizat Iranul pot degenera într-un conflict regional cu implicații globale, dar niciuna dintre cele două țări nu-și dorește acum un război total, susține analista de politică externă Raluca Moldovan, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai.

Performanță uluitoare, deși condițiile de pregătire din țară sunt la pământ.

Fost șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a României la NATO, expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care sunt riscurile unei confruntări nucleare în Ucraina sau într-un alt punct fierbinte al Globului.

Motivarea deciziei CCR care secretizează averile demnitarilor și pe cele ale funcționarilor publici și rudelor acestora face o oarecare lumină în scandalul creat după pronunțarea deciziei: practic, persoanele alese sau numite politic vor publica declarațiile de avere, în timp ce funcționarii, nu.

Doi cunoscuți analiști militari explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, jocul SUA la mai multe capete, după ce secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunțat că finanțarea americană acordată Ucrainei ar urma să scadă semnificativ.

Care e adevărata Rusie: cea umilită de ucraineni sau cea care bagă spaima în europeni și determină NATO să își dubleze bugetul. Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul Ștefan Dănilă răspunde, pentru „Adevărul”, la această dilemă.

Negocierile de pace și ajutorul pentru Ucraina au ajuns într-o situație dificilă, în contextul în care președintele Trump se concentrează pe lupta politică internă, iar în Europa s-a refăcut triada Polonia-Ungaria-Slovacia, spun specialiștii consultați de „Adevărul”.

Donald Trump a reușit, la începutul celui de-al doilea mandat la Casa Albă, să surprindă pe toată lumea, inclusiv pe aliații cei mai apropiați. Politologul american de origine română Greg Scărlătoiu, fost consilier al administrației Trump, a explicat care sunt planurile președintelui SUA.

Premierul ungar Viktor Orban a convocat Consiliul de Apărare și a băgat societatea maghiară în stare alertă de frica unui „atac dublu”. Totul din rațiuni electorale: opoziția maghiară are șanse din ce în ce mai mari să-l detroneze, susține profesorul Sergiu Mișcoiu.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a descris în termeni simpli elementele esențiale care se vor schimba pentru un elev de gimnaziu, de liceu respectiv un student, dar și pentru cadrele didactice, dacă reforma propusă de el va fi adoptată.

România nu excelează la capitolul dipomație, iar principala prioritate ar trebui să fie recâștigarea poziției sale în arhitectura strategică europeană. Expertul în relații internaționale Radu Albu Comănescu explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce este de făcut

România riscă să piardă aproape 12 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliența, arată calculele Comisiei Europene, care recomandă Consiliului Uniunii Europene să constate oficial că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul bugetar.

Dincolo de faptul că subminează încrederea americanilor, dar și a partenerilor internaționali, în administrația Trump, scandalul președintelui cu Elon Musk poate fi o oportunitate pentru UE, spune Gabriela Ciot, profesor universitar de Relații internaționale și studii europene la UBB.

România și Bulgaria concurează pentru a deveni hub în cadrul strategiei Uniunii Europene la Marea Neagră, dar vecinii noștri par mai implicați în acest moment.

La 8 luni de la moartea Alexandrei Anghel (27 de ani), în biroul unei firme din București, nimic nu s-a întâmplat. Specialistul HR Doru Șupeală susține că suntem în fața unui fenomen global și trebuie să schimbăm legislația. El critică ITM București că nu a comunicat nimic.

România pare gata să-și taie singure craca și să compromită reforma încă înainte de a o începe. Profesorul român decorat de statul francez cu o înaltă distincție academică avertizeaz că în loc să asupăm găurile negre și să stârpim corupția, ne pregătim să dăm în învățământ și cercetare.

Două generații de nepoți de-ai lui Horațiu Mălăele și-au legat destinul de fotbal, în timp ce marele actor adoră să joace tenis.

România vrea să își dubleze bugetul destinat apărării, dar nu e capabilă să-și reducă deficitul bugetar record. Un cunoscut expert în securitate și doctor în economie militară explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce România nu are soluții în acest moment.

România va produce muniție pentru tancurile Abrams și muniție de artilerie în colaborare cu SUA. Iulia Joja, expert în securitate la Washington, explică ce efecte are această decizie și cum va afecta numărul de trupe americane din România, dar și ce priorități de înarmare avem.

Doi politologi explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, în ce măsură victoria conservatorului Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale din Polonia ar putea să afecteze România, UE și NATO.

Atacul neașteptat al Ucrainei asupra bombardierelor strategice rusești e o lovitură de imagine și afectează capacitatea militară a Rusiei. Doi generali importanți explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, dincolo de propaganda rusă și ucraineană, dacă și cât de mult poate schimba soarta războiului.