Exclusiv De ce eșecurile rușilor în România și Germania sunt doar o iluzie. Avertismentul analiștilor militari

Acțiunile subversive ale Rusiei în UE se întețesc, cu precădere în Germania, dar și în țări ca România. Analiștii militari și experții în intelligence consultați de „Adevărul” explică de ce majoritatea acțiunilor FSB dau aparent greș și care e adevăratul lor scop, dincolo de ceea ce se știe în general.

Ilustrație AI cu un F16 care doboară o dronă Foto: MApN / Facebook

Serviciile de intelligence rusești, cu precădere FSB, acționează tot mai mult în țările UE, din Marea Britanie și până pe flancul estic al NATO, în Polonia și România. Germania pare să fi devenit ținta preferată pentru acțiunile subversive rusești. Într-o singură zi, pe teritoriul acestei țări au avut loc trei evenimente cel puțin suspecte, pe care serviciile intelligence germane le atribuie Rusiei. Este vorba despre trei atacuri suspecte, două la centrale electrice și unul la o gară din landul Bavaria. Și tot ca un numitor comun, toate trei au fost sortite eșecului, la fel ca și atacul asupra aeroportului din Leipzig, care de asemenea ar fi, potrivit germanilor, conceput și pus în practică de ruși.

Însă rușii nu stau cu mâinile încrucișate nici în ce privește alte țări europene, mai ales cele aflate pe flancul de est. România și Polonia se află pe radarul Rusiei, iar drona „rătăcită” lângă Neptun Deep și incendiul de la o fabrică de drone din Polonia întregesc tabloul doar pentru o ultimă lună, fierbinte la propriu, dar nu numai.

Totuși, acțiunile Rusiei par să aibă un numitor în comun: de cele mai multe ori, cel puțin în aparență, acestea eșuează. De aici poate porni o întreagă dezbatere în mai multe direcții. O primă discuție ar fi dacă într-adevăr aceste acțiuni ale FSB sunt niște eșecuri, după care, presupunând că răspunsul ar fi unul afirmativ, dezbaterea s-ar ramifica în două direcții. Iar întrebările rezultate ar fi dacă se poate vorbi despre o deprofesionalizare a temuților agenți FSB sau dacă aparentele lor eșecuri ar trebui privite dintr-o cu totul altă perspectivă, anume că serviciile de intelligence, spionajul și contrainformațiile statelor europene au găsit anticorpii pentru războiul hibrid rusesc.

În acest sens, „Adevărul” abordează mai mulți experți militari și în servicii intelligence, în încercarea de a găsi un posibil răspuns. Unul dintre aceștia este comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, care a activat în domeniul marinei militare și a structurilor intelligence ale Forțelor Navale, iar un timp îndelungat a fost analist în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Limita războiului hibrid și riscurile de pe flancul estic

Pornind de la discuția despre atentatul de la Leipzig, comandorul vorbește despre mobilul Moscovei și explică de ce Rusia nu va depăși pragul acțiunilor hibride.

„Cred că vom rămâne în această situație cu război hibrid, dar limita acestui război hibrid se va ridica din ce în ce mai mult. La ce mă refer? Odată, pentru statele din prima linie vom avea din ce în ce mai multe incidente pe fondul amplificării, escaladării războiului între Ucraina și Rusia. Deja mă uit ce s-a întâmplat după ce Zelenski a spus că cerul Rusiei aparține dronelor și nu aviației civile, și replica lui Putin, ce a numit escaladare. Și în acest context al escaladării războiului vom avea din ce în ce mai multe incidente, în primul rând aici la noi, dar și în Țările Baltice și Polonia. În Marea Baltică la fel, vor continuar provocările. Dar important mi se pare că sub aceste incidente se pot desfășura foarte bine actele hibride. Când vine o dronă, nu știi dacă a fost incident sau a fost trimisă special să lovească. Uitați-vă la noi, cu drona din zona maritimă din Constanța, care mi se pare cel mai periculos incident pentru infrastructura critică și, în ansamblu, putea să declanșeze o tragedie acolo și să ne afecteze puternic infrastructura critică”, spune el.

Moscova, mai spune comandorul, profită din plin și de faptul că SUA sunt prinse în războiul din Iran. Pe de altă parte, atât Rusia cât și Ucraina încearcă să escaladeze războiul, este evaluarea sa.

„Rusia are nevoie măcar să echilibreze situația și să vadă o perspectivă de ieșire câștigătoare sau, cât de cât, cu anumite argumente, să negocieze de pe o poziție superioară ieșirea din război. Cred că ambele părți escaladează, dar în același timp ambele părți se uită cum pot obține acel avantaj minim care să le permită să negocieze de pe o poziție de forță”, mai spune Sandu Valentin Mateiu.

Tăierea cordonului ombilical al Ucrainei

Acțiunile Rusiei din Occident și de pe flancul estic al NATO caută în egală măsură să producă destabilizare, dar nu numai atât.

„Rusia caută să taie sprijinul european. Încearcă să lovească sistematic infrastructura energetică ucraineană. Vedem ce au adus acum: atacul ăsta împotriva Kievului a fost gândit pur și simplu să fie o continuitate care să ducă la incapacitatea ucrainenilor de a mai răspunde. Lovesc cu tot ce au, de la drone cu propulsie reactivă, acele rachete de economisire ieftine pe banderolă, până la rachete balistice, în condițiile în care ucrainenii nu au puterea să răspundă. Și atunci vor merge până acolo, încât oamenii rămân o mare problemă pentru Ucraina. De aceea își vor pune întrebarea sau vor încerca să ducă Ucraina la epuizare. Dar, în același timp, vor căuta să taie acest cordon ombilical vital al Ucrainei: ajutorul european. Și aici sunt elemente pe care Rusia le va juca foarte atent politic: alegerile din Franța, alegerile din statele importante care sprijină Ucraina”, adaugă el.

În opinia sa, acțiunile Rusiei de pe teritoriul României sau cel al Poloniei sunt diferite de cele din țări ca Germania și Franța. El își argumentează afirmația.

„Rușii își calibrează acțiunile și în funcție de ceea ce îi deranjează. Acțiunile Germaniei și Franței nu pot fi comparate cu acțiunile României. Până la urmă, noi sprijinim Ucraina logistic: suntem culoarul de aprovizionare, respectiv de export”, sunt argumentele sale.

Statul capturat de „CEKA-iști” și periculoasa subestimare a FSB

În ce privește aparentele eșecuri ale ultimelor acțiuni subversive ale Rusiei în Occident, Sandu Valentin Mateiu avertizează că percepția că FSB ar fi în pierdere de turație este una profund greșită.

„Rusia lui Putin nu este deloc slabă la acest capitol. Avem un stat polițienesc, o dictatură. Până la urmă, CEKA-iștii, așa le zic eu acestor FSB-iști, acestor KGB-iști, au reușit mai bine decât în oricare altă țară. Și aici putem compara unde au reușit CEKA-iștii să ia puterea. Au reușit să captureze statul, societatea, economia, totul. Deci în Rusia avem o dictatură care în multe privințe este mai fermă în controlul tuturor elementelor societății decât totalitarismul chinezesc. În China mai există milionari independenți, în Rusia nu mișcă niciun milionar. Dar acolo e ascuns de Partidul Comunist, în baza unei ideologii. Rusia e ascunsă doar de oameni, nu există ideologie”, spune expertul.

În opinia sa, serviciile intelligence din Rusia sunt la fel de eficiente ca în trecut. De fapt, este interesul Moscovei ca acestea să fie subestimate, iar în acest fel FSB să poată să acționeze și mai ușor.

„A încercat regimul CEKA-ist să creeze fel de fel de teorii: suveranitatea, democrația suverană și fel de fel de vorbe. Au venit și au plecat. În realitate, ideologia este una simplă: «Noi avem puterea și facem ce vrem». În aceste condiții, nu putem să spunem că FSB-ul este mai slab sau KGB-ul în ansamblu, că sunt mai multe direcții, sau că GRU-iștii sunt mai slabi decât au fost vreodată. Bineînțeles că au apărut și elemente de slăbiciune date de aroganță, date de lipsa controlului. Cum era KGB-ul? Era controlat la nivel politic, era C.C. al P.C.U.S. Ori acum nu au avut niciun stăpân: ei au dirijat, ei au hotărât”, adaugă expertul.

Comandorul Sandu Valentin Mateiu admite că Rusia are anumite eșecuri în acest plan. Totuși, nu există un stat care să puncteze mai bine, iar exemplul SUA, cu eșecul din Afganistan și cu retragerea dezastruoasă a trupelor americane dovedește acest lucru, la fel cum acțiunea Hamas din 7 octombrie 2023, din Israel, arată că din această perspectivă nu există servicii de intelligence care să nu greșească în anumite evaluări.

„În general sunt multe eșecuri în această lume a intelligence. Vorbind de ruși, cel mai mare eșec este pregătirea războiului din Ucraina: s-au păcălit că vor îngenunchea Kievul. Dar sunt și multe altele. În schimb, în niciun caz asta nu poate să ne ducă la concluzia că serviciile secrete rusești sunt slabe. Până la urmă, noi suntem țara pe care Rusia, U.R.S.S.-ul a făcut-o praf în 1989. Ne-au omorât copiii și le-a reușit perfect ceea ce au spun să facă atunci cu noi. Ăsta-i cuvântul. Când toți plecau spre Vest, noi am plecat spre Est. Așa că de ce ar fi slabi rușii la acest capitol?”, mai arată Sandu Valentin Mateiu.

Infiltrarea din Vest și iluzia deprofesionalizării

Mai mult, avertizează el, mulți experți ruși sunt pregătiți la marile universități din Vestul Europei și din SUA și sunt foarte bine infiltrați.

„Nu cred că orice posibile eșecuri ar fi legat de deprofesionalizarea KGB-ului. Firește, fiind un sistem închis, apar elemente precum pilele, iar uneori dispar criteriile, aduci dobitocul doar pentru că e din neamul tău, e o relație de cârdășie și așa mai departe. Dar atenție, că rușii și-au educat oamenii până de curând în Vest! Au destui copii care au studiat la Oxford și Harvard, care au avut contact cu lumea occidentală. Izolarea te face dobitoc, știți cum e: dacă stai în casă, socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă. Rusia n-a fost izolată. KGB-iștii au zburdat în întreaga lume; vedem asta acum, când vedem cum au controlat lumea. Așa că putem spune orice, dar să nu-i subestimăm”, conchide Sandu Valentin Mateiu.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles și a fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. În prezent, el este unul dintre cei mai apreciați analiști militari.

În opinia sa, nu se poate vorbi încă despre victorii și eșecuri, cu atât mai mult cu cât confruntarea hibridă dintre statele NATO și Rusia este departe de a fi încheiată. În plus, operațiunile rusești în Occident nu sunt făcute cu scopul de a obține rezultate imediat, cât pentru a influența opinia publică și pentru a provoca teamă și fisuri în rândul statelor aliate.

„Noi trebuie să vedem modul în care își construiesc rușii politica externă folosind instrumentul militar și pe cel non-militar, folosind tacticile și procedurile războiului clasic, tacticile și procedurile războiului hibrid. Și atunci trebuie să vedem lucrurile în perspectivă. Cum realizezi dezbinarea Uniunii Europene sau chiar eșuarea proiectului? Sprijinind extrema dreaptă. Pentru că extrema dreaptă e mai puternică în multe țări din Europa decât extrema stângă. Și dacă aduci la putere extrema dreaptă, relația ta cu aceste state va fi schimbată, sprijinul pentru Ucraina va fi diminuat sau chiar exclus. Și mai mult decât atât, obiectivul tău central, disoluția Uniunii Europene și, de ce nu, disoluția NATO, s-ar putea să se realizeze. Acesta este scopul final al Rusiei”, explică generalul Bălăceanu.

Moscova țintește alegerile din Germania și Franța

O țintă importantă este Germania, unde alegerile vor avea loc ceva mai târziu și unde nu este clar încă dacă AfD va avea câștig de cauză.

„Planul rușilor este logic. Creezi o stare de incertitudine, insecuritate, instabilitate în Germania. Creezi percepția poporului german că actuala conducere, actualii politicieni din formațiunile CDU, CSU, SPD nu sunt în măsură să administreze, să gestioneze țara. Aduci indirect AfD la putere, dar te poți implica prin interferențe electorale și în perioada de campanie, și în desfășurarea procesului electoral. Pentru că tu mergi pe această dezbinare prin război hibrid, dar, pe de altă parte, pregătind prin război hibrid momente prielnice pentru extrema dreaptă să câștige.

Te uiți în Germania și spui: cât crește AfD-ul în alegerile locale, în consilii locale, în Bavaria, Hessa? Ce urmează în Bavaria, Hessa anul viitor: alegerile parlamentare la nivel de land. Ce urmează în perspectiva 2029 în Germania: alegerile parlamentare. Și atunci tu creezi această fragilizare a guvernării în Germania în pregătirea anului 2029, când speri că AfD-ul, care este anti-proiectul european, nu este eurosceptic, să preia conducerea”, susține generalul Virgil Bălăceanu.

Planul Rusiei implică și anumite riscuri, pentru că, spune el, nu este exclus ca AfD, odată ajuns la putere în Germania, să aibă o politică agresivă inclusiv față de Rusia. Însă analiza Moscovei arată că este un risc ce merită asumat, mai cu seamă că înainte ca Germania să provoace Rusia, ar deveni o sursă de probleme pentru aliații săi și ar putea să provoace o implozie în NATO și UE.

„Chiar dacă există pericolul ca AfD-ul să aibă o politică agresivă și la adresa Federației Ruse, tu ca Moscova mergi de la ideea că vei relua schimburile energetice favorabile cu Germania și cu alte state europene. Desigur, există și discuția dacă și cum vei îndulci relația ta cu o Germanie puternică din punct de vedere militar? Și sigur, să nu uităm, înaintea Germaniei: Franța. Dar pentru Franța, analiștii și consilierii lui Putin spun că lucrurile sunt destul de conturate. Șansele pentru Rassemblement National să câștige alegerile prezidențiale prin Marine Le Pen sunt destul de evidente la ora actuală. Ca atare, trebuie să pregătești mai bine Germania, ca AfD-ul să câștige și mai mult, pentru că trebuie să-l aduci de pe poziția a treia pe prima poziție. Deci lucrurile se văd într-o perspectivă determinată, pe termen mediu și chiar lung, ca să-ți realizezi scopurile. Așa trebuie să înțelegem politica externă rusească”, punctează generalul Bălăceanu.

Anul 2027 ar putea să indice o tendință și este extrem de important, dar nu esențial, pentru strategii ruși și nu numai. Rusia gândește însă pe termen lung și are în vedere constituirea propriei Uniuni, care ar rivaliza cu Uniunea Europeană.

„Dacă au un teren vulnerabil, vor reuși. Ăsta este marele pericol. Nu neapărat un atac în zona Baltică ca și testare NATO”, avertizează generalul.

Impactul psihologic: Miza reală a actelor de sabotaj

Pe de altă parte, concluzia sa nu este una liniștitoare. Rusia, spune el, a reușit în mare măsură în acest război hibrid împotriva UE. Generalul Virgil Bălăceanu explică și la ce ar trebui să ne așteptăm pe viitor.

„În esență rușii au cam reușit. Vor dezminți, cum au început să dezmintă, faptul că sunt la originea acestor acte și creează o stare de instabilitate în Europa și o percepție psihologică negativă în rândul populației. Sprijinul pentru Ucraina este cauza acestor situații de amenințare la adresa securității individuale, nu numai la adresa securității statului – securitatea individuală este prioritară, apare de fiecare dată instinctul de conservare. Cei care guvernează sunt cei care decid sprijinul pentru Ucraina și sunt cei care se manifestă unitar la nivelul Uniunii Europene, respectiv al NATO. Ca atare, poziția Moscovei e că trebuie să facă tot ceea ce se poate ca să aducă la putere formațiunile politice care sunt anti-europene, anti-proiectul european și în general eurosceptice sau chiar împotriva NATO. Incidentul de la Leipzig este un exemplu. Dacă se producea explozia, încărcătura explozivă era în apropierea, dacă nu mă înșel, a unor aeronave ucrainene. Și atunci pierderile foarte mari nu ar fi fost. Dar impactul imagologic și mai ales impactul psihologic ar fi fost foarte mare”, relevă generalul.

Impactul imagologic reprezintă însă doar o primă etapă, este de părere el.

„Rușii nu acționează ca să producă ceva cu totul spectaculos în următoarele 3 luni sau în următoarele 6 luni. Vorbim de 2030, 2035, deceniul și 2040. Așa își pregătește Putin Europa, potrivit intereselor pe care le-ar avea Federația Rusă. Așa au acționat întotdeauna rușii. Au obiective foarte clare ale politicii externe și mai puțin perioada de după 1990, acea perioadă în timpul lui Elțîn, sigur că și-au revenit la politica veche. Dacă studiem și politica Imperiului Țarist și a Imperiului URSS, găsim destule similitudini din punct de vedere al modului în care urmăresc obiective, în general, pe termen lung și foarte lung. Și e de apreciat un asemenea lucru: nu acționează întâmplător. Nu acționează improvizând. Nu acționează emoțional. Acționează foarte rece, analizând fiecare pas pe care îl fac anul acesta, anii viitori și așa mai departe. E ceva ce vine din spiritul lor și din modul în care s-a fundamentat o politică externă. În general a fost de expansiune: expansiune teritorială sau expansiune prin sferele de influență”, mai afirmă el.

Curentul anti-ucrainean din Vest, un alt succes al Moscovei

Un alt succes al Moscovei este dat de faptul că în Europa crește tot mai mult curentul anti-ucrainean.

„Întrebarea este: curentul este anti-Rusia sau curentul este anti-ucrainean în creștere? De exemplu, mulți dintre români nu văd un pericol în Federația Rusă, văd un pericol în Ucraina. Noi asistăm destul de frecvent în România la o rusofilie și la o ucrainofobie. Sigur că și Ucraina a făcut anumite greșeli care au hrănit această propagandă anti-ucraineană. Ele sunt multe greșeli. Și lipsa de informații duce la atitudini pe care, sigur, le găsim neîndreptățite. Dar este profund greșit să fim anti-ucraineni și să simpatizăm cu Rusia. Din păcate, asta se întâmplă în România, se întâmplă și în Germania, se întâmplă în toată Europa. Și atunci, repet, putem spune că FSB, că Rusia eșuează”, încheie generalul Virgil Bălăceanu cu un avertisment retoric.