Exclusiv Proiectele strategice ale României, atacate din umbră: „Nu este o speculație”

Proiectele strategice de miliarde ale României sunt atacate tot mai des, iar acțiunile vin de regulă din două părți. Experții consultați de „Adevărul” explică de unde vin aceste atacuri și care sunt de cele mai multe ori obiectivele.

Rusia acționează din umbră în cazul unor obiective strategice românești Foto: Shutterstock

Eforturile României de a investi în proiecte strategice ce țin de independența energetică sau mai nou centre de date și inteligență artificială, sunt atacate, de multe ori inclusiv în justiție, întârziate și chiar anulate. Experții consultați de „Adevărul” explică cine se află de multe ori în spatele unor acțiuni.

Eforturile României de a investi în proiecte strategice ce țin de independența energetică a țării, de la energie nucleară, hidrocentrale, platforme pentru exploatarea gazelor sau mai nou centre de date și inteligență artificială, sunt atacate, de multe ori inclusiv în justiție, întârziate și chiar anulate.

Fantomele trecutului. Cum au fost alungați giganții Chevron și ExxonMobil

Acest lucru amintește de felul în care, în urmă cu mai bine de un deceniu, alte proiecte similare au fost închise, iar investitori importanți au fost alungați din România.

A fost cazul Chevron și ExxonMobil, companii americane puse pe fugă în urma unor proteste ciudate, mai rar întâlnite, la care au luat parte deopotrivă localnici din mediul rural și activiști de mediu. Acțiunile agresive au vizat proiectele Chevron pentru gazele de șist. Potrivit The New York Times, există suspiciuni că Rusia ar fi sprijinit protestele anti-fracking. De altfel, protestele violente și taberele de rezistență de la Pungești, în județul Vaslui, au reținut chiar și atenția Al Jazeera și au fost date ca exemple principale de blocare a lucrărilor.

Strategia Moscovei. Blocarea proiectelor nucleare și a gazelor din Marea Neagră

În continuare, proiecte precum finalizarea unor hidrocentrale, retehnologizarea altora sau a centralei nucleare de la Cernavodă, ori cele ce țin de dezvoltarea unor mini reactoare modulare nucleare SMR au fost atacate sistematic de ONG-uri de mediu, multe dintre ele afiliate unor mișcări internaționale care au fost suspectate și în trecut de colaborări cu Moscova. La fel s-a întâmplat și în cazul proiectelor menite să dezvolte exploatările de gaze naturale din platformele de la Marea Neagră, care au fost atacate în justiție.

S-a încercat în acest fel, și s-a reușit cel puțin în cazul companiilor Chevron și Exxon, alungarea unor interese economice americane din România. Acest lucru a contribuit indirect la menținerea monopolului gazelor rusești la nivelul întregii Europe, până în 2022, atunci când a fost invadată Ucraina. Rețeta a fost folosită și în Germania, unde grupările activiste au reușit să închidă centralele nucleare ale țării, iar Berlinul a devenit dependent total de gazele rusești.

Tunurile pe proiectele de Inteligență Artificială de la Cluj și Neptun Deep

În prezent, astfel de acțiuni vizează încă în România obiective importante, precum mini reactoarele modulare, dar și platforma de la Neptun Deep sau proiectele importante din domeniul inteligenței artificiale, precum primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică, care ar trebui construit în comuna Luna, din județul Cluj, dar și proiectul Black Sea AI Gigafactory.

La fel de surprinzător, cel puțin la prima vedere, este faptul că aceste proiecte au fost de multe ori atacate din două direcții. În cazul ultimului dintre ele, a fost un foc încrucișat din partea unor ONG-uri de mediu, dar și a unor nume importante din zona suveranistă, suspectate în trecut de anumite simpatii pro ruse.

Analistul Antonia Pup, de la Institutul Universitar European din Florența și până de curând la Universitatea Georgetown din Washington D.C, are expertiză în politici de tehnologie și securitate națională.

Antonia Pup este printre cei mai importanți susținători ai ideii că România ar trebui să acționeze mult mai eficient pentru a atrage investiții strategice americane. În acest fel, consideră analista, Statele Unite s-ar implica mai mult în asigurarea securității României, având interese inclusiv de natură economică în țară.

Curentul anti-american și capcana retoricei importate

Într-un climat politic intern tot mai sensibil la narativele suveraniste sau anti-occidentale, dar și într-un moment în care în România există și un puternic curent anti-american al unor elite care se declară altfel pro-europene 100%, o astfel de politică de deschidere masivă către corporațiile și interesele strategice americane nu putea să treacă netaxată. Contestatarii ei, fie politicieni din zona unor formațiuni politice suveraniste, fie ONG-iști și activiști civici, au calificat-o drept o cedare a resurselor naționale. Anti-americanii au marșat și pe ideea unei abandonări în fața MAGA.

„Vedem deja acest lucru întâmplându-se. Europarlamentarul Claudiu Târziu a cerut public oprirea proiectului Black Sea AI Gigafactory, invocând consumul de apă din Dunăre și proximitatea de Cernavodă. Iar retorica nu este atât de originală. Este importată aproape integral din dezbaterea americană, unde grupuri locale din Virginia, Arizona sau Georgia contestă centrele de date pe motive de apă, zgomot și presiune pe rețeaua electrică. Răspunsul nu este să ignorăm aceste temeri ale cetățenilor (multe dintre ele sunt legitime), ci să le luăm în serios”, spune Antonia Pup.

Oamenilor ar trebui să li se explice situația, astfel încât populația să conștientizeze necesitatea unor proiecte. 

Soluția economică: Tranziția "Pro-Worker AI"

„Decidenții români trebuie să comunice mai empatic. Oamenii nu se tem de tehnologie în abstract, se tem că nu vor mai avea un loc de muncă și că nimeni nu le-a explicat nimic despre beneficiile AI. Trebuie spus clar că aceste tehnologii accelerează productivitatea, că unele meserii vor dispărea, dar altele vor apărea, și, mai ales, trebuie construită o arhitectură de tranziție către noua economie, împrumutând aici din ideile pe care economistul Daron Acemoglu le-a grupat în interiorul conceptului “pro-worker AI”. Recalificare, programe de formare, protecție pentru cei afectați. Fără asta, orice proiect va fi perceput ca ceva ce li se face oamenilor, nu ceva ce se face pentru ei”, mai spune ea.

Evident, Rusia, dar și China sunt direct interesate ca orice proiect european de acest fel să constituie un eșec. Flancul estic al NATO, adaugă Antonia Pup, este extrem de vulnerabil la acest tip de discursuri și la un astfel de război informațional susținut din Est.

Dezinformările orchestrate de Rusia și China

„Trebuie să ne așteptăm, în plus, ca Federația Rusă și China să alimenteze activ aceste narative anti-AI în Europa de Est. Nu este o speculație. În iunie 2026, OpenAI a publicat un raport în care descrie două rețele de conturi legate de China, închise după ce au fost folosite pentru operațiuni de influență. Una dintre ele, numită „Data Center Bandwagon”, genera comentarii și imagini care susțineau că centrele de date pentru AI cresc facturile la electricitate ale familiilor obișnuite. Tactica este clasică: nu inventezi o temere, ci te agăți de una reală și o amplifici pentru a exacerba diviziunile dintr-o societate. Flancul estic, cu vulnerabilitățile lui informaționale demonstrate deja în România, este un teren la îndemână pentru astfel de campanii”, consideră românca.

Ea recomandă o gestionare inteligentă și o comunicare mult mai atentă și pe partea de mediu.

„Pe partea de mediu, temerile pot fi gestionate tehnic. Sistemele de răcire în circuit închis, cu apă recirculată fără evaporare, sunt deja standardul pentru noile investiții. Microsoft proiectează din 2024 toate centrele noi pe acest model, economisind peste 125 de milioane de litri de apă anual per centru, iar Satya Nadella spunea în iunie că un astfel de centru consumă cam cât un restaurant. Deci întrebarea corectă nu este dacă construim, ci ce fel de tehnologie impunem prin contract. Statul român poate cere din start răcire în circuit închis, transparență privind consumul, evaluări de impact publice. Consensul se construiește prin cifre verificabile și prin onestitate, tăcerea autorităților este exact combustibilul de care au nevoie aceste narațiuni menite a ne diviza, indiferent dacă vin din interior sau din afară”, conchide Antonia Pup.

Hidrocentralele și tehnologia SMR, esențiale pentru securitatea energetică

De aceeași părere este și expertul în politici de securitate energetică Cosmin Păcuraru. El a vorbit despre aspecte mai puțin clarificate în ce privește anumite ONG-uri verzi, cel puțin suspecte că ar avea anumite legături cu Moscova.

„Nimeni nu poate să spună că ecologiștii onești, cei serioși, sunt ghidați de interese obscure. Nu i-aș suspecta că au legături cu Rusia și China, dar este clar că alții, inclusiv activiști de acest gen, acționează cumva într-o legătură mai strânsă sau mai puțin clară cu rușii, de la caz la caz. Așa s-a acționat și în alte zone ale Europei și încă din anii 70-80, când s-a încercat alungarea americanilor din Europa”, consideră el.

În opinia sa, România trebuie să investească obligatoriu în energie nucleară și în hidro pentru a-și asigura securitatea energetică.

„Mini reactoare SMR există peste tot în lumea mare, ba chiar și în țări ca și China sau Rusia. Nu mai vorbesc de SUA, unde astfel de proiecte sunt considerate importante, dar și în Canada și alte state. Și atunci de ce la alții se poate, dar la noi nu?”, se întreabă Cosmin Păcuraru retoric.