Exclusiv Mutare disperată sau strategie de geniu? Planul Ucrainei de a „închide” cerul Rusiei, explicat de generalul Bălăceanu
Fără rachete Patriot, Ucraina mută războiul direct pe teritoriul rusesc pentru a evita capitularea. Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică în ce măsură poate reuși această strategie să îl oprească pe Putin, dar și ce riscuri implică.

Președintele Volodimir Zelenski îl amenință pe omologul său rus, Vladimir Putin, că va închide cerul Rusiei cu un val de drone. „Zilele sigure pentru aviația civilă s-au încheiat”, a tunat șeful statului ucrainean. Răspunsul lui Putin nu s-a lăsat așteptat. Dictatorul de la Kremlin a acuzat Ucraina de terorism de stat, iar atacurile rusești, oricum tot mai dese și practic zi de zi, s-au întețit cu o cadență înfiorătoare.
Întrebarea esențială pentru deznodământul războiului e: va reuși Ucraina prin aceste acțiuni să-l convingă pe Putin și Rusia să vină la negocieri sau va provoca o ripostă și mai dură, care ar putea în cazuri extreme să meargă până la folosirea armelor nucleare. În acest sens, „Adevărul” apelează la expertiza generalului (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles și a fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.
Epuizarea apărării de la Kiev și spectrul riscului nuclear
Într-un moment în care apărarea Ucrainei este epuizată, și, nu e un secret că se confruntă cu o penurie de rachete Patriot, gestul lui Zelenski de a-l provoca din nou pe Putin poate fi privit din mai multe perspective. Șeful statului ucrainean arată încă o dată mult curaj și înfruntă mașinăria de război rusească fără compromisuri. Există însă și temerea că „fiara” ar putea fi stârnită din bârlog, iar Putin, la presiunea radicalilor ultranaționaliști, ar putea decide să recurgă la armele nucleare. Chiar și în cazul unui atac mai susținut cu mijloace convenționale, este știut că Kievul are puține soluții în special în fața rachetelor rusești, după ce inclusiv SUA au rămas fără stocuri de rachete Patriot, din cauza războiului din Orientul Mijlociu.

Generalul Virgil Bălăceanu este de părere că Putin nu va recurge la arme nucleare.
„Nu ar trebui să mergem către scenarii extreme. Și aș începe prin a spune că nu trebuie neapărat să vedem un anunț războinic în avertismentul lui Zelenski. Apărarea presupune și acțiuni ofensive, acțiuni de lovire, chiar în adâncimea adversarului. Războaiele sunt murdare în sine, iar cei care declanșează aceste războaie trebuie să se gândească la efectul lor devastator din punct de vedere al pierderilor de vieți omenești, al pierderilor materiale. Pe de altă parte, înseamnă că mijloacele prin care se apără o țară sunt multiple. Și atunci, noi asistăm acum, pe lângă războiul clasic în desfășurare, continuarea ofensivei rusești, mă refer mai ales la direcțiile principale de ofensivă din Donbas, la războiul energetic prin lovituri continue pe care le execută Rusia, la care mai adăugăm loviturile asupra economiei ucrainene, în mod deosebit asupra industriei de apărare, la un răspuns pe care îl putem considera proporțional, dar pe alte domenii”, spune generalul.
Războiul energetic și perturbarea spațiului aerian rus
Practic, Ucraina nu face decât să răspundă Rusiei exact cu aceeași monedă. Asta înseamnă că, în condițiile în care ucrainenii au fost atacați de armata rusă, nimeni nu poate să conteste dreptul acestora de a riposta cât mai eficient, pentru a-și determina agresorul să se retragă.
„În definitiv, dacă rușii lovesc mai ales sistemul de producție, de transport, de distribuție al electricității în Ucraina, creând probleme deosebite, mai ales în sezonul de iarnă, ucrainenii în replică au lovit și cu eficiență sistemul de producție, transport, distribuție a combustibililor. Acum ucrainenii sunt în măsură să perturbe traficul aerian, pentru că spațiul aerian al Federației Ruse este întrebuințat pentru lovirea în primul rând a Ucrainei - și nu lovituri care sunt îndreptate spre front, ci lovituri care sunt îndreptate asupra Ucrainei pe întreaga adâncime a teritoriului. Întotdeauna un război are acțiune și reacțiune. Asta vorbim la modul în care se desfășoară războiul, vorbim și la nivelul mijloacelor și al procedurilor de luptă”, mai spune generalul.
Cât ne costă tăcerea Bucureștiului în sondajele din Ucraina. Lecțiile unei diplomații deficitarePe lângă războiul convențional, care implică loviturile pe care cele două combatante și le aplică reciproc, există și o dimensiune a războiului hibrid și energetic, susține generalul Bălăceanu.
„Asistăm, pe lângă războiul clasic, la un război hibrid în plină desfășurare, inițiatoare fiind Federația Rusă. În definitiv, și loviturile ucrainenilor asupra sistemului de aprovizionare cu combustibil și de aprovizionare a populației, dar mai ales asupra sistemului de distribuție a combustibil fac parte tot dintr-un război energetic și asistăm și la un răspuns al Ucrainei într-o gamă de acțiuni legate de un război economic. Nu înseamnă că avem o escaladare, ci înseamnă o diversificare a modului în care concep și acționează pentru a-și realiza scopurile apărării”, adaugă el.
Miza teritorială din Donbas și calculele Kremlinului
Cu toate acestea, generalul Virgil Bălăceanu admite că acțiunile ucrainene au șanse mici de izbândă, în condițiile în care, indiferent de gravitatea loviturilor încasate și de pierderile de vieți omenești, Moscova nu ia în calcul oprirea războiului.
„Din această perspectivă, probabilitatea unui succes ucrainean este foarte scăzută, chiar dacă economia rusească și viața de zi cu zi a rușilor va fi afectată. Pentru că Putin va merge înainte până când își realizează scopurile cuceririlor teritoriale în Ucraina, și am în vedere cucerirea în întregime a Donețkului, cucerirea centurii fortăreței, și abia după aceea am putea gândi că îl vom vedea pe Putin care pune condițiile referitoare la încetarea focului și la un armisticiu. Concomitent cu aceste scopuri teritoriale în zona Donbasului, asistăm și la lovituri pentru a slăbi cât mai mult economia ucraineană și sigur și implicațiile politice ale unui război de uzură. În același timp, un război hibrid al Federației Ruse care urmărește în esență slăbirea unității în Uniunea Europeană și slăbirea unității de acțiune la nivel NATO. Aceste acțiuni se desfășoară concomitent”, consideră generalul.
Efectul de bumerang al războiului economic
În altă ordine de idei, temerile unor analiști militari și politologi din Occident că Rusia ar putea să ia în calcul folosirea armelor nucleare, ca răspuns la presiunea ucraineană, nu sunt împărtășite de generalul Virgil Bălăceanu. Asta nu înseamnă că atacurile ucrainene vor rămâne fără răspuns și că ele nu pot avea consecințe grave.
„Nu cred că ar trebui să ne temem de o escaladare care ar duce la un război nuclear, la folosirea armelor nucleare. Cred că ar fi exagerat. Într-adevăr, avem un plan nou al războiului economic care, în definitiv, este acum declanșat de către Ucraina. Și în momentul în care ai decis să începi acțiuni de război economic împotriva Federației Ruse, îți asumi replica pe care o primești tot la dimensiunea războiului economic. Consecințele sunt destul de grave, mai ales în privința Ucrainei. O dată pentru că, sigur, asistăm la probleme legate de energie, iar Ucraina va avea dificultăți serioase și va trebui să se pregătească să treacă peste încă o iarnă de război. Sistemul său energetic este deja grav afectat și este tot mai afectată și capacitatea Ucrainei de a exporta. Problema Ucrainei e că fără export nu are resurse financiare pentru a continua războiul de apărare”, mai arată generalul Bălăceanu.
De ce România și Ungaria au nevoie disperată una de cealaltă. Expert: „Prăbușirea vecinului te trage în prăpastie”Puține opțiuni pentru Kiev și Moscova
Aparent, Rusia și Ucraina ar avea în acest moment puține opțiuni. În cazul Kievului, acestea sunt și mai limitate, iar Volodimir Zelenski nu poate decât să-și asume anumite riscuri. O problemă identificată de generalul Virgil Bălăceanu este că în loc ca atacurile asupra Rusiei să-i determine pe ruși să-l preseze pe Putin să renunțe la război, nu fac decât să justifice în ochii populației acțiunile sale.
„Pe de altă parte, nu poți să lași lucrurile în aceeași paradigmă a războiului, pentru că riști să-l pierzi. Adică riscul de pierdere a războiului înseamnă capitularea militară, economică și politică a Ucrainei. Trebuie să-i demonstrezi dușmanului, adversarului, că ai capacitatea în continuare să realizezi și tu lovituri asupra celui care este agresor, astfel încât să-i produci pierderi, să-i destabilizezi o situație economică, să creezi nemulțumire în rândul populației. Pe de altă parte, îți asumi și reversul medaliei, în care populația, și mă refer la populația rusă, va fi și mai mult de acord cu continuarea războiului, pentru că-și simte periclitată stabilitatea și viața de zi cu zi”, susține generalul Virgil Bălăceanu.




















































