Exclusiv Ce caută Nicușor Dan pe Wall Street și ce ne pot da americanii: „România a avut o poziție diferită”

România caută finanțare în SUA, iar o delegație română condusă chiar de președintele Nicușor Dan a fost primită la sediul JP Morgan, unde au luat parte la discuții și alți potențiali investitori americani. Politologul Sergiu Mișcoiu explică, pentru „Adevărul”, care ar fi așteptările realiste ale României.

Nicușor Dan s-a aflat în fruntea delegației române la JP Morgan Foto: X/@NicusorDanRO

România urmărește să obțină din partea Statelor Unite, prin intermediul marilor fonduri de investiții, al băncilor de pe Wall Street și al parteneriatelor strategice, două resurse financiare esențiale: finanțare pentru datoria publică și capital de investiții pentru proiecte strategice. O delegație română condusă de Nicușor Dan s-a întâlnit cu investitori americani la sediul JP Morgan.

„Fondurile importante și băncile de investiții sunt parteneri esențiali pentru orice țară modernă și serioasă”, a scris Nicușor Dan pe X, precizând că le-a transmis investitorilor că România va menține traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice, în pofida „zgomotului politic”.

Președintele a mai afirmat că România va continua să ia măsuri pentru recâștigarea competitivității țării și a Europei. În cadrul întâlnirii au fost discutate și planurile privind utilizarea fondurilor europene în următorii ani, precum și prioritățile și provocările cu care se confruntă România și Uniunea Europeană.

În principiu, România ar avea un necesar anual de finanțare estimat la cel puțin 60 de miliarde de euro în următorii 4 ani. Din Statele Unite ale Americii, delegația română caută să mențină interesul marilor fonduri de investiții și al băncilor uriașe americane, așa cum este JPMorgan, pentru ca acestea să privească în continuare cu interes spre titlurile de stat românești și să le achiziționeze.

Strategia diplomatică și ușa deschisă la Washington

Profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Créteil, Sergiu Mișcoiu vorbește despre nevoia disperată de capital a României. Poziționarea diplomatică a Bucureștiului în raport cu noua administrație americană a fost gândită în mod pragmatic de la bun început, consideră profesorul clujean.

„România a avut o poziție diferită față de cea a partenerilor noștri din Uniunea Europeană, dacă ne uităm la Franța și la Germania în mod special. Fiindcă ne-am poziționat într-o manieră mult mai puțin intransigentă și critică față de administrația Trump. Încercarea noastră a fost aceea de a ține ușa deschisă pentru a avea intrări inclusiv în administrația Trump”, spune Sergiu Mișcoiu.

În principiu, această poziție flexibilă a României față de administrația de la Washington ar trebui să reprezinte un plus în negocierile economice și strategice.

Evident, o altă miză importantă ar fi scăderea dobânzilor, respectiv reducerea așa-numitei „prime de risc”. Se știe că, din cauza problemelor de natură economică, dar și a instabilității politice și a deficitelor din anii precedenți, investitorii nu privesc cu ochi buni România.

Asta înseamnă că finanțatorii de pe piețele externe, fie ele americane, europene sau asiatice, percep un risc ridicat și cer dobânzi mari atunci când tranzacționează titluri de stat românești și creditează Bucureștiul. În acest moment, dobânzile la titlurile de stat ale României pe 10 ani sunt de 7,44%, potrivit TradingEconomics.

Aflată într-o situație deloc confortabilă, cu guverne care au subperformat fără excepție în ultima perioadă, România urmărește să le reprimească încrederea acestor investitori oferind garanții de consolidare fiscală. Asta înseamnă că va trebui să se treacă la o reducere a deficitului sub 3% din PIB până în 2031, astfel încât să scadă dobânzile și, în general, costurile la care se împrumută statul.

După ce a mimat reforma și a ratat PNRR-ul, România are nevoie de surse alternative de finanțare. Iar Statele Unite ale Americii ar putea dirija capital important spre București, dacă autoritățile române vor reuși să fie convingătoare.

Investiții în sectoare critice și parteneriat strategic

Pe de altă parte, avem nevoie și de finanțare în sectoare strategice. România prezintă oferte de investiții partenerilor americani pentru proiecte concrete în infrastructură civilă și critică: drumuri, porturi, centre de date, energie și digitalizare. Infrastructura militară și industria de apărare a României ar avea și ele nevoie de finanțare, ceea ce înseamnă că statul caută investitori și pentru ele.

O altă discuție importantă este cea despre consolidarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Pe lângă garanțiile de securitate tradiționale oferite de Washington, România urmărește să ofere Parteneriatului Strategic cu SUA o consolidare economică solidă și așteaptă transfer de tehnologie americană și proiecte comune în Flancul Estic.

Profesorul Sergiu Mișcoiu Foto: Arhivă personală

Subliniind scopul acestei abordări metodice, Sergiu Mișcoiu arată motivele din spatele demersului diplomatic al României.

„Tocmai fiindcă am dorit să nu ne compromitem șansele ca Statele Unite ale Americii să aibă o atitudine pozitivă față de România, ceea ce înseamnă menținerea investițiilor și mai ales menținerea contingentelor militare pe teritoriul României. Aceste obiective au fost urmărite metodic, iar vizita face parte din acest cadru. Noi am încercat să obținem cât mai mult în ceea ce privește promisiunile legate de investiții, angajamentele legate de planul militar și geostrategic, minerale rare, deschidere în ceea ce privește întreprinderile americane și, în mod reciproc, clauze favorabile pentru România. Toate acestea, sigur că au fost puse pe masa discuțiilor”, adaugă Sergiu Mișcoiu.

Unde se află România în ierarhia de la Washington

România este în acest moment poziționată relativ bine, deși nu are imaginea Poloniei sau a țărilor baltice și nici nu se bucură de aceeași deschidere din partea Statelor Unite.

„Rezultatele sunt totuși mai greu de văzut în ce măsură vor fi concludente, pentru că, sigur, administrația Trump nu ne mai privește așa cum ne privea la începutul mandatului lui Nicușor Dan, adică o țară cu alegeri anulate și cu o atitudine ostilă față de SUA, însă, în același timp, nici nu este cea mai favorabilă din lume. Nouă poate ni se pare că România are o anvergură geostrategică foarte importantă, că este considerată un pilon de stabilitate în regiune și așa mai departe, dar în ierarhia americană Polonia este cea mai importantă țară din zonă, iar România și Bulgaria sunt tratate ca o zonă ceva mai puțin prioritară”, susține Sergiu Mișcoiu.