Exclusiv Cine măsoară performanța șefilor plătiți cu mii de euro de la stat? Problema din spatele salariilor uriașe

Transparentizarea veniturilor de la stat nu rezolvă principala problemă: lipsa criteriilor de performanță și cumulatele de funcții nejustificate. Experții sunt convinși că viitorul guvern va îngropa inițiativa, iar sistemul clientelar va rămâne în picioare, indiferent de guverne.

Managerii companiilor de stat au salarii imense Foto: Arhivă Adevărul

Guvernul a publicat la începutul acestei săptămâni, pe guvernanța.gov.ro, salariile managerilor executivi și ale membrilor proeminenți din Consiliile de Administrație ale companiilor de stat. Potrivit anunțului făcut de vicepremierul demis Oana Gheorghiu, aici sunt centralizate informații despre conducerea a 121 de companii de stat aflate sub autoritatea instituțiilor centrale. Printre datele prezentate se numără indemnizațiile, contractele de mandat, CV-urile și afilierea politică a persoanelor care ocupă funcții de conducere.

Datele publicate pe platformă arată că 115 persoane din companiile de stat au venituri cuprinse între 5.000 și 10.000 de euro, în timp ce alte 36 de persoane încasează între 10.000 și 20.000 de euro.

Potrivit acestor informații, cel mai mare venit îl are Bogdan Mîndrescu. Acesta deține funcția de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, iar în plus este membru în Consiliul de Administrație la două companii, RAR și Administrația Aeronautică Civilă Română. Mîndrescu are venituri lunare de 134.146 lei brut, echivalentul a 78.475 lei net (14.800 euro).

Consilierul lui Bolojan laudă demersul

Economistul Iancu Guda, consilier al fostului premier Ilie Bolojan, a felicitat-o pe Oana Gheorghiu, fost vicepremier în Guvernul Bolojan, pentru acest demers, despre care spune că este unul de „transparență normală”.

„Momentan sunt 121 de companii cu 668 de CV-uri (vedem afilierea politică, experiența și expertiza celor angajați). Peste 100 dintre ei (15%) cumulează două funcții sau mai multe, 115 persoane câștigă între 5.000–10.000 euro și 36 peste 15.000 euro. Unii merită (pentru că aceste companii sunt mari, de interes strategic național și au rezultate), dar majoritatea NU (pentru că firmele sunt devalizate, neperformante, iar persoanele NU au nici expertiza, NICI rezultatele care să-i justifice). Toți au contracte de mandat în derulare, nu pot fi dați afară peste noapte conform legislației muncii (vor câștiga în instanță). Dar câteva măsuri sunt deja implementate pentru reformarea companiilor de stat, restul urmează (în ciuda rezistenței sistemului, NU SE MAI POATE TOLERA NEPERFORMANȚA): eliminarea cumulului de funcții (o singură poziție la stat), salariul de bază plafonat la un multiplu de 2-3 din salariul mediu din industria respectivă (fără creșteri subiective din pix semnate tot de ei, pentru ei), bonusuri / sporuri justificate exclusiv de performanța recurentă (NU tranzacții «one-off» precum TAROM, care a vândut un avion și cursa București – Londra și gata, bonusuri enorme pentru șefi) și fără numiri politice cu oameni care habar nu au despre industria respectivă, doar oameni cu experiență și rezultate dovedite în domeniu”, a scris Guda pe Facebook.

El nu a ratat ocazia să lanseze un atac la oponenții politici ai lui Ilie Bolojan: „Este nevoie de management de performanță, motivare în funcție de performanță, restructurarea companiilor și dezvoltare apoi prin listare la BVB — fix ceea ce PSD + AUR, de exemplu, nu își doresc (au susținut legea votată prin care timp de 2 ani NU se pot lista companii de stat la bursă), împotriva bunelor practici pe care le vedem în toate companiile de stat performante peste tot în lume.”

De ce nu sunt impresionați analiștii

„Adevărul” a apelat la expertiza unui cunoscut analist politic și a unui cunoscut economist pentru a înțelege utilitatea și eficacitatea acestui demers. Ambii s-au arătat relativ rezervați, principalul motiv fiind lipsa de voință politică și de apetență la reformă demonstrate până de curând de toate partidele politice și guvernele din România, indiferent de culoarea politică.

Analistul economic Adrian Negrescu este sceptic în această privință și spune că simpla apariție a acestei platforme nu va schimba cu nimic situația existentă.

„Simplu fapt că au fost transparentizate aceste date nu schimbă cu nimic ecuația salarizării excesive a unor bugetari plătiți cu mult peste nivelul la care își permite statul român în momentul de față. Primul și cel mai important semn de întrebare, judecând după aceste date, este dacă acești oameni își merită aceste venituri semnificative raportate la media salarială din sectorul bugetar. Au rezultate atât de importante, ieșite din comun, performanțe economice care să justifice salariile astea? Sau sunt doar niște sinecuri câștigate ori printr-un concurs de împrejurări, ori poate prin apartenența la un partid anume?”, se întreabă economistul.

Demersul vicepremierului demis Oana Gheorghiu nu rezolvă absolut nimic, în condițiile în care șansele ca viitorul guvern, indiferent de culoarea politică, să facă ceva sunt aproape egale cu zero.

„Faptul că vicepremierul Gheorghiu a pus degetul pe rană arătând aceste salarii nu le încălzește cu nimic. Ar trebui ca viitorul guvern în sfârșit să vină cu o legislație care să interzică acest tip de cumul de funcții și care să mai facă un lucru. Din punctul meu de vedere, consiliile de administrație din foarte multe dintre companiile publice și instituțiile publice nu își justifică existența, motiv pentru care ar trebui desființate”, adaugă Negrescu.

El se referă și la faptul că, și dacă se va ajunge la situația ca aceste propuneri să fie transpuse în realitate, o diminuare a salariilor ar avea efecte diferite de la caz la caz. Astfel, există și situații în care anumite companii au manageri competenți, care și-au respectat blazonul, așa cum a remarcat și vicepremierul. În cazul lor, există riscul ca prin diminuarea salariilor statul să rămână fără oameni competenți, în condițiile în care aproape sigur aceștia ar decide să treacă la companii private. Astfel, statul ar fi, în anumite cazuri, văduvit de anumiți profesioniști.

„Soluția de a plafona, practic, câștigurile acestor oameni nu ne încălzește cu nimic și nu rezolvă principala problemă a acestui tip de salarizare. Atâta timp cât nu este însoțită de niște clauze legate de performanța acestora în funcțiile pe care le ocupă, mi-e teamă că totul este doar un exercițiu de imagine. Ar trebui ca acești oameni să răspundă nu doar din prisma unei fișe de post făcute chiar de ei sau de către prieteni pentru a îndeplini niște standarde.”

Și nu doar atât, adaugă expertul. „Ar trebui să evalueze, la fel cum se întâmplă în mediul privat, performanța financiară a companiei, performanța extinderii capacității companiilor din care fac parte sau le conduc în piața liberă. Performanța economică nu se limitează doar la funcționarea companiei fără pierderi sau la existența unui mecanism de tip monopol care este exploatat de acești băieți deștepți din zona bugetară. Atâta timp cât din aceste companii sunt doar niște mici monopoluri care nu își extind practic cifra de afaceri... Nu există niciun criteriu legat de extinderea afacerii. Mi-e teamă că salariile acestea sunt acordate doar pe niște criterii care nu au nicio legătură cu realitatea din mediul privat, de exemplu”, subliniază Adrian Negrescu.

Lista ar putea dispărea odată cu noul guvern

Rezervat este și politologul Mihnea Stoica, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Deși apreciază demersul, el consideră că nu se va găsi nici de această dată suficientă voință politică pentru a se lua și măsuri concrete, iar totul va rămâne la acest stadiu.

„Orice demers care contribuie la sporirea transparenței privind activitatea instituțiilor publice sau a companiilor de stat este binevenit. Până la urmă vorbim despre bani publici, iar opinia publică este - știm bine - foarte sensibilă la aspecte care țin de justa cheltuire a acestor bani - ceea ce e explicabil și, în fond, perfect legitim în orice democrație”, spune politologul clujean.

„Ceea ce vedem pe această platformă sunt informații surprinzătoare, poate chiar greu de digerat pentru cetățeanul obișnuit, într-o țară în care salariul mediu net este de aproximativ 1.000 de euro. Poate fi și o sursă de indignare, mai ales raportat la percepția privind eficiența unora dintre aceste companii. Ideal, însă, ar trebui să fie un instrument de responsabilizare.”

El remarcă și faptul că platforma a fost lansată de un vicepremier dintr-un guvern demis de câteva luni, astfel că, indiferent cum va arăta viitorul cabinet, cel mai probabil nimeni nu va mai ține cont de acest demers.

„Nu este mai puțin adevărat că, actualmente, contextul politic îi limitează «greutatea». Platforma e lansată de un guvern interimar, demis de vreo cinci luni. Așadar, unii vor interpreta lansarea acestei platforme în cheie strict politică, iar în buna tradiție politică românească, ar putea dispărea odată cu instalarea unui nou guvern”, adaugă politologul.

În ce privește salariile, unele absolut uriașe, profesorul Mihnea Stoica crede că voința politică pentru a face ceva concret lipsește, dovadă și faptul că de peste trei decenii acest lucru este specific României.

„Toate studiile serioase de politologie evidențiază același aspect: în România, există o logică clientelară foarte pronunțată a sistemului politic. Tind să cred nu că lipsește cadrul juridic și, din păcate, voința politică nu-și prea are locul în această discuție. Mă tem că e vorba despre ceva mult mai mult, și anume despre mentalitatea noastră politică, acumulată istoric și, din păcate nu de puține ori, refractară la ideea de profesionalism, studii făcute la timp și serios etc. În aceeași măsură, aș evita generalizarea pripită: sunt ferm convins că există și oameni competenți în aceste companii, fără de care mi-e greu să-mi imaginez că acestea ar putea funcționa - bine, rău, așa cum funcționează ele”, conchide Mihnea Stoica.