Exclusiv Alexandru Rogobete, despre o posibilă înțelegere cu AUR: „Devine tot mai imprevizibil”. Ce spune despre numirea Oanei Gheorghiu la Sănătate

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit luni, 28 septembrie, la „Interviurile Adevărul”, despre criza din sistemul de sănătate, lipsa medicamentelor oncologice, dar și despre situația politică actuală. Acesta a comentat, de asemenea, relația PSD-AUR, criticile la adresa lui Ilie Bolojan și zvonurile privind o posibilă numire a sa în funcția de premier.

Adevărul: Mâine aveți avea în Comisia de Sănătate de la Parlament audierile doamnei Gheorghiu, care este propusă pentru Sănătate

Alexandru Rogobete: Da, așa este. Mâine, începând cu ora 13:00, dacă nu greșesc, vor avea loc audierile doamnei ministru propus pentru Sănătate, Oana Gheorghiu.

V-ați pregătit? Ați scris deja niște întrebări?

Nu le-am scris, dar sunt pregătit. Sigur, problemele din sănătate, vorbesc de cele fundamentale, trebuie atacate frontal și rezolvate, nu tot felul de nuanțări, basme și narative.

Din păcate, așa este construit programul de guvernare. Am citit cu atenție programul, dar m-am aplecat mai mult pe zona de sănătate, pe cele mai importante probleme ale sistemului.

Vă dau câteva exemple: resursa umană, modul de organizare și de plată al gărzilor, zona de medicamente și, în special, investițiile în medicamente inovative, care sunt esențiale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate. Pe de altă parte, inovația și medicamentele inovative au un efect pozitiv major și asupra economiei generale.

Sunt foarte multe analize care arată acest lucru. Vorbesc aici de analize din țări în care se întâmplă acest fenomen. Spania este un exemplu foarte bun, Franța și altele, în care un euro investit în inovație, într-un ciclu de patru ani, aduce în economie undeva la 4-4,5 euro profit.

De ce? Pentru că inovația atrage după sine o serie de alte efecte. Vă dau câteva exemple care țin de economie. Se dezvoltă studii clinice, iar studiile clinice în spitalele publice pot aduce sume imense înapoi în economie. Gândiți-vă că sunt anumite studii clinice care pot aduce, într-un an, între 1 și 3 miliarde de euro pentru sistemul de sănătate public.

Apoi, dacă stăm să ne gândim la pacienți și la parcursul clinic al pacienților, mai puține complicații, mai puține efecte adverse, pacientul are o durată de tratament mai scurtă, ceea ce înseamnă că utilizează sistemul medical mai puțin și, evident, de acolo apar alte economii pe termen mediu și lung.

Din păcate, n-am văzut nimic despre acest gen în programul de guvernare. Se vede, în schimb, viziunea lui Bolojan, care continuă. Vă aduceți aminte de celebra declarație făcută de premierul demis Bolojan, prin care spunea că, în loc de un medicament inovativ, să luăm unul sau unul mai ieftin, care face cam același lucru?

Este o gândire și o viziune complet greșită din punct de vedere medical. Nu există medicament care face „cam același lucru”. Ori face, ori nu face.

Din păcate, această viziune se vede în continuare în programul de guvernare propus. Nu vreau să fiu înțeles greșit: biosimilarele și genericele au un rol esențial în ecosistemul medical și farmaceutic, însă ele nu pot fi înlocuite. Inovativele nu pot fi înlocuite de generice dacă ele nu există, pentru că, cum să spun, legile internaționale din industria farmaceutică spun că un medicament inovativ are patent undeva la 10 ani de zile.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că, timp de 10 ani, nu poate fi produs un biosimilar sau un generic pentru medicamentul respectiv. Ori, dacă vorbim de medicamente pentru cancer care au fost puse pe piață acum 3, 4 sau 5 ani, acestea nu au generic și nu vor avea nici în următorii 5 ani.

Rogobete îl acuză pe președintele CNAS că „a pus sănătatea pe butuci”

În momentul acesta ni se întâmplă. Și aici aș vrea să vorbesc despre această problemă, care nu ar trebui să fie politizată. E vorba de lipsa medicamentelor oncologice,  citostatice, pentru boli grave, de mai bine de două luni. Despre cazul acesta s-a aflat acum, de curând, dar bănuiesc că lipsa este de mai multă vreme. Care este explicația și ce se poate face?

Aduceți-vă aminte, o să prezint întreg tabloul, pe scurt. Acum o lună și ceva, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul Horațiu Moldovan, era la o emisiune televizată, unde ne explica, cu un aer de tehnocrat, limitându-se cât de mult se poate de zona politică, deși el este un politruc numit în funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de partidul din care face parte, adică PNL.

Tot în politică a fost numit și secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Deci, povestea asta că el e tehnocrat nu funcționează. Era doar o paranteză pe care am vrut neapărat să o subliniez, pentru că eu m-am cam săturat de acești ipocriți care, din păcate, vin doar cu lozinci, doar cu narative.

Eu nu acuz numirea, eu acuz atitudinea lui, în care încearcă să pară tehnocrat, expert, profesionist, ceea ce, din păcate, viața ne-a demonstrat că nu este.

Și eu afirm cu responsabilitate când spun că a pus sănătatea pe butuci și ne spunea că această criză a medicamentelor este una inventată politic, că, de fapt, este un show politic și că totul este în regulă. Sunt declarațiile dânsului, nu e interpretarea mea. Exact așa a spus.

Câteva săptămâni mai târziu, problema reală a început să iasă la suprafață, în sensul în care spitalele au spus că nu mai au medicamente, asociațiile de pacienți au spus că nu mai au medicamente. Știu că am mers în teren, am discutat în diferite spitale, cu rang diferit, de la institut la spital. Lucrurile erau confirmate.

Asta este o problemă gravă, care trebuie rezolvată rapid, în primele săptămâni ale următorului Guvern.

O a doua problemă gravă, și asta arată, de fapt, rezultatul reformelor, în ghilimele, făcute de Bolojan. Adică acele reforme bazate pe tăieri de sus până jos, cu barda, fără viziune, fără a înțelege sistemul din care taie. Și aici mă refer la medicina de urgență, UPU, ATI, ambulanță.

Este fără precedent ce se întâmplă în sistemul de sănătate de urgență în momentul de față. Eu nu-mi aduc aminte. Sunt în administrația centrală, mai exact în Ministerul Sănătății, de aproape cinci ani.

În acești cinci ani, nici într-un an nu au fost situații în care medicii din UPU să nu mai aibă medicamente și consumabile medicale. Dacă există doar acel medicament, nu poate fi înlocuit.

Adevărul: Asta se întâmpla în urmă cu câțiva ani. Acum avem o situație similară. De ce?

Pentru că bugetele au fost tăiate și pentru că nu există rectificare bugetară.

Păi nu se poate face rectificare bugetară, pentru că Guvernul este interimar

De acord cu dumneavoastră. Dar exista o soluție pe care eu am spus-o de acum patru săptămâni: puteau să scoată din fondul de rezervă 50, 60 sau 100 de milioane de lei și să le aloce medicinei de urgență, ATI-ului, pentru ca marile urgențe, marile spitale și pacienții care se prezintă cu o urgență care pune iminent viața în pericol să poată fi tratați corespunzător.

Spuneți că se puteau debloca aceste sume pentru citostatice din fondul de rezervă chiar și cu un Guvern interimar. Păi, și atunci, de ce nu au făcut-o?

Pentru că viziunea care guvernează Executivul este aceeași: reducerea deficitului cu orice preț și tăieri fără cap, fără viziune și fără a înțelege sistemul din care se taie și repercusiunile.

Eu nu vă întrebam acum ce nu s-a făcut, vă întrebam care e parcursul administrativ

Ministrul Finanțelor și ministrul Sănătății întocmesc un memorandum cu nevoile, ministrul Finanțelor îl avizează, iar premierul îl aprobă. Am participat la multe astfel de mecanisme, atât când eram secretar de stat, cât și ca ministru.

În general, există o discuție prealabilă: te întâlnești la masă cu ministrul Finanțelor și cu premierul și le spui: „Domnilor, asta este situația, aceasta este nevoia urgentă pentru a nu bloca un sistem critic, cum este sistemul de sănătate”. Se înțelege suma necesară și nevoia acestui memorandum, după care, în 24-48 de ore, poate fi aprobat, iar banii pot fi virați către Ministerul Sănătății, care ulterior îi virează către unități.

Dumneavoastră spuneți că premierul Bolojan, deși s-au făcut aceste demersuri din partea ministrului Sănătății interimar, domnul Cseke Attila, nu a fost de acord să deblocheze banii pentru citostatice. Aveți date să susțineți asta?

Nu am date, este părerea mea, iar pentru o părere personală nu am nevoie de date. Dar, cunoscându-l pe Ilie Bolojan de un an și ceva și modul în care lucrează, eu sunt sigur că ministrul interimar Cseke, pe care îl respect foarte mult și care este un profesionist și a ținut presiunea din sistemul de sănătate cât a putut în această perioadă foarte grea, sunt sigur că i-a spus de nevoia de finanțare. A făcut-o și public.

De altfel, faptul că mai departe nu s-au scos bani din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, părerea mea, și e doar o părere, este că Ilie Bolojan s-a opus.

Robotete: Narativul Oanei Gheorghiu de când era în zona societății civile „s-a schimbat la 180 de grade”

Credeți că, dacă va trece acest Guvern al lui Siegfried Mureșan, ar putea să ducă la o simplificare a acestor proceduri? Și doamna Gheorghiu, ca un cunoscător al acestui domeniu, s-a implicat direct în acea campanie. A construit, alături de colega dumneaei, un spital. Dumneavoastră spuneți că doamna Gheorghiu nu ar fi potrivită ca ministru al Sănătății?

Nici măcar nu am criticat decizia de a o numi. Am criticat programul de guvernare pe zona de sănătate, care ocolește cele mai importante segmente, segmente care erau susținute de doamna Gheorghiu când activa la ONG.

Credeți că doamna Gheorghiu de acum este diferită de Oana Gheorghiu de atunci?

Vicepremierul Gheorghiu, propusă ca ministru al Sănătății, când era la ONG, susținea medicamentele inovative, critica statul și Ministerul Sănătății că nu grăbesc accesul oamenilor la inovație, critica medicația de tip off-label.

Inclusiv eu, când am fost ministru, înainte să fie numită vicepremier, a venit la mine în birou cu o echipă de avocați pentru a gândi o soluție administrativă pentru accesul la medicamente de tip off-label.

Critica salariile reduse ale personalului medical și s-a confruntat, în corpul nou de clădire construit de asociația pe care a coordonat-o, cu faptul că nu avea personal pentru a da drumul la radioterapie. Astea sunt toate lucruri concrete care se găsesc în spațiul public.

Eu nu-mi aduc aminte când a fost vicepremier și când Bolojan mi-a cerut mie, în ianuarie, să reduc cu 10% veniturile personalului medical pentru a face economii la bugetul de stat.

Eu nu-mi aduc aminte ca doamna Oana Gheorghiu să fi spus ceva atunci când legea salarizării reducea veniturile personalului medical. Avem câteva exemple. De exemplu, un medic ATI pierdea până la 4.000 de lei pe lună din venit. Eu nu-mi aduc aminte ca doamna Oana Gheorghiu să fi spus ceva public și să fi luat partea personalului medical sau să fi continuat ceea ce susținea când era la ONG.

Ba, din contră, a ieșit public și a spus că este o mascaradă politică ce se întâmplă și că legea este foarte bună. La fel, nu-mi aduc aminte ca, atunci când s-a făcut bugetul pe anul acesta și am spus clar că, dacă alocarea pentru UPU și ATI nu este corespunzătoare, în toamnă vom ajunge într-un blocaj, doamna Oana Gheorghiu să fi spus ceva.

Nu-mi aduc aminte ca doamna Oana Gheorghiu să se fi dus la Bolojan, așa cum foarte bine a spus, dacă pare că au o relație foarte bună, și să fi spus: „Domnule premier, vedeți că blocăm sistemul de sănătate”.

Este că tot narativul doamnei Oana Gheorghiu de când era în zona societății civile acum s-a schimbat la 180 de grade, iar prioritățile de atunci astăzi nu mai sunt priorități.

Doamna Oana Gheorghiu, un om foarte cunoscut în zona de ONG-uri și foarte activ, s-a schimbat în Oana Gheorghiu, omul politic, și și-a pierdut acel vibe pe care îl avea înainte?

Alexandru Rogobete: Eu nu pot decât să constat declarațiile făcute înainte să fie vicepremier versus declarațiile și poziționările publice, administrative și politice făcute după ce a fost numită vicepremier. Toate acele eforturi pe care ONG-ul pe care îl conducea le făcea în zona sănătății nu au mai fost priorități în guvernare și nici în programul de guvernare nu sunt stimulate și nu se vorbește despre ele. E o constatare.

Dacă îmi permiteți ceva, pentru că a spus că are experiență mare în sistemul de sănătate: să știți că a conduce un ONG și a face lucruri importante pentru România este una și este foarte bine.

Întotdeauna am lăudat-o pentru puterea pe care a avut-o atunci când au construit, prin acel ONG, un corp nou de spital în România.

Este excelent ce s-a întâmplat și nu am cum să spun că nu e bine sau să am altă părere despre un lucru bun făcut pentru România.

Dar a fi șef de ONG este una și a fi ministru sau a lucra în administrația publică centrală este cu totul alta. De ce? Pentru că ONG-ul nu face licitații publice, pe când ministerul trebuie să facă. În ONG lucrurile se întâmplă după alte reguli.

În administrația centrală ai niște norme, metodologii și legislație care te orientează într-o anumită direcție. Nu poți să vii să faci tot felul de cai verzi pe pereți, ce-ți trece prin cap. Unele pot fi bune, altele mai puțin bune. Ele nu pot fi făcute doar cu declarații și doar cu basme.

Am văzut declarația doamnei Oana Gheorghiu, care ieri a făcut o postare în care ne spunea că ea a învățat sistemul de sănătate de pe coridoarele spitalelor. Este o declarație care aduce foarte multe reacții în spațiul public. Este o declarație care îi schimbă narativul, o poziționează ca un om empatic.

Dar de acolo și până la a înțelege mecanismele de finanțare din sistemul de sănătate, mecanismele din industria farmaceutică, resursa umană și până la a coordona 375 de spitale publice este cale lungă.

Foto: Adevărul

Rogobete: Criza citostaticelor nu are legătură cu căderea Guvernului Bolojan

Pe de altă parte, putem să spunem și așa: lipsa citostaticelor are legătură directă cu faptul că dumneavoastră și cei de la AUR ați dus la căderea Guvernului Bolojan, iar din cauza asta Guvernul Bolojan nu are posibilitatea acum să rezolve această criză.

Nicio legătură una cu alta. Criza citostaticelor și discontinuitățile de medicamente, în general, sunt monitorizate. Când eram ministrul Sănătății, o dată pe săptămână, de obicei vinerea, sau la două săptămâni, solicitam Direcției Generale Farmaceutice din Ministerul Sănătății, ANMDMR și Casei să ne arate stocurile și dacă avem discontinuități în perioada imediat următoare.

În funcție de aceste cifre, ajustam bugetele și discutam cu compania Ministerului, Unifarm SA, pentru a fi pregătită să acopere necesarul pentru una, două sau trei zile, în cazul în care apar probleme.

Asta nu ține de faptul că ești ministru plin sau interimar. Iertați-mă, asta este o formă de administrare a Guvernului și Executivului. N-ai nevoie de acte normative pentru acest lucru.

Spuneți că singura problemă legată de această criză a citostaticelor, în condițiile în care sunt oameni care riscă să moară din cauza lipsei acestor medicamente

Este ipsa de viziune a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care, așa cum am spus și mai spun și acum, a pus pe butuci sistemul de sănătate. Pentru că CNAS este cea care finanțează sistemul de sănătate.

Ei știu câți bani au astăzi, câți bani au pentru următoarele trei luni și știu și numărul de pacienți, pentru că îi văd din consum. În funcție de acești indicatori, întotdeauna trebuie să faci permutări administrative și fiscale între titlurile bugetare din interiorul Casei. Pentru asta nu ai nevoie de aprobări speciale, poți să o faci și ca Guvern interimar.

Cred că președintele CNAS trebuie să plece urgent din fruntea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

El a fost în această funcție și când erați dumneavoastră ministru?

Da.

Păi și nu v-ați înțeles atunci?

Dacă vă aduceți bine aminte, din toate declarațiile publice, am blocat cât am putut tot felul de cai verzi pe pereți veniți din zona lui și de la „stăpânul lui politic”, domnul Ilie Bolojan.

Aduceți-vă aminte când au vrut să scoată medicamentele ieftine de pe lista de compensate, când au vrut să blocheze ordonanțele prezidențiale sau când au vrut să reducă pentru spitalele mici influențele salariale, ceea ce ar fi dus, în mod natural, la falimentul acestor spitale.

Au fost multe zone în care m-am opus acestor tăieri, pentru că el execută ordinele lui Bolojan. Dacă Bolojan a zis „vreau să-mi faci economie de 10 miliarde la CNAS anul ăsta”, el caută toate mecanismele astfel încât să-l satisfacă politic pe Ilie Bolojan, fără să mai țină cont de dezastrul pe care îl lasă în urmă.

Adevărul: Bun, acum, că vor fi mâine poate aceste audieri cu scandal sau nu...

De ce scandal? Vom pune întrebări. Eu, cel puțin, voi fi foarte calm, așa cum sunt de fiecare dată. Voi fi echilibrat în declarații, așa cum sunt de cele mai multe ori, și voi avea două-trei întrebări pe care eu le văd importante pentru funcționarea sistemului de sănătate. Nu mă atac la persoană, nu mă interesează numele.

„AUR devine tot mai imprevizibil”

Vom vedea ce se întâmplă miercuri și ajungem în punctul în care vom avea un vot. Unii spun că nu există nicio șansă. Pe de altă parte, declarația neclară a lui George Simion de astăzi lasă o portiță către posibilitatea unor negocieri. Mai sunt două zile. Există posibilitatea ca cei de la AUR, în urma unor discuții cu Siegfried Mureșan, să obțină niște posturi importante și atunci să voteze Guvernul Mureșan?

Intrăm într-o zonă de speculație. Mi-e greu să spun ce se va întâmpla mâine sau poimâine sau cum negociază AUR, direct sau indirect, sau orice alt partid. Dar, uitându-ne la istoricul ultimului an și ținând cont de declarația publică făcută de președintele AUR în această dimineață, pe mine mă duce cu gândul că AUR devine tot mai imprevizibil. Asta este percepția mea, nu înseamnă că așa și este.

Că aveți o înțelegere cu ei, dar ei nu vor?

Nu știu de această înțelegere. Din toate discuțiile avute, dar și din declarațiile publice făcute de președintele partidului, Sorin Grindeanu, nu există o astfel de înțelegere. Sunt imprevizibili, deși pentru miercuri au spus ferm că nu vor vota sau că nu vor sta în sală pentru a vota.

Dar sunt deschiși la negocieri. Noi ce să înțelegem din asta?

Nu știu dacă sunt deschiși la negocieri pentru acest Guvern, pentru viitorul Guvern sau pentru un Guvern doar cu ei. A lăsat o portiță de speculație și de interpretări. Probabil că a făcut-o intenționat, tocmai pentru a exista mai multe scenarii pe masa discuțiilor politice.

Cert este că, prin nevotarea Guvernului, l-au ținut până acum în frunte pe Ilie Bolojan. Asta este un fapt. Ce vor face mai departe, nu știu.

La următoarea, dacă nu reușește să treacă Siegfried Mureșan, putem să ne gândim la următorul pas: domnul Grindeanu nu exclude nicio variantă, adică va merge din nou la discuții cu cei de la AUR, dacă va fi necesar.

Faptul că discuți democratic și politic cu toate partidele parlamentare este un aspect care ține de respectul pentru votanții partidelor. Până la urmă, noi, toți politicienii, indiferent de culoarea politică, suntem în Parlament și în scena publică politică pentru că oamenii ne-au dat votul de încredere.

Să ai o discuție cu toate formațiunile sau cu toți liderii, o discuție politică pe principii politice și democratice, este una firească și normală într-o democrație.

Mi se pare aberant modul în care domnul Mureșan s-a comportat și a reacționat în aceste zile, de când a fost desemnat de către președintele României candidat pentru funcția de premier. Totuși, Partidul Social Democrat este cel mai mare partid din Parlamentul României.

Toate calculele arată că, fără voturile Partidului Social Democrat, nu are cum să adune o majoritate și, cu toate astea, n-a existat nicio discuție aplicată, politică, de negociere.

Atunci dumneavoastră vă explicați de ce președintele a făcut această desemnare? Pentru că foarte multă lume se aștepta, inclusiv domnul Grindeanu.

Președintele a explicat foarte clar de ce a făcut această nominalizare. A spus că a avut de ales între două sau trei variante și a ales varianta cu cele mai multe voturi la momentul alegerii.

Mureșan avea cele mai multe dintre ceilalți, pentru că avea USR, PNL, UDMR și atunci cumula cele mai multe voturi. Nu destule, dar cele mai multe.

Atunci putem să ne gândim că, dacă pică Siegfried Mureșan, nu trece de Parlament, pică și Guvernul Grindeanu, că e în aceeași situație.

Eu cred că, înainte de toate, ar trebui să înțelegem cu toții, și vorbesc aici despre noi, politicienii activi în Parlamentul României, deputați și senatori, că a spune că ești responsabil pentru țară nu este suficient.

Politica este, până la urmă, arta negocierii și arta compromisului politic. Până nu punem pe masă aceste mecanisme normale în orice democrație, să stai la masă cu un om chiar dacă nu-ți place de el, dar să negociezi politic pentru un proiect, proiectul fiind viitorul Guvern, nu cred că putem ajunge la o majoritate.

Eu îl cunosc bine pe președintele partidului, pe Sorin Grindeanu. Este un om care știe să negocieze, este un om echilibrat în discurs și cred că, prin negociere politică și cu argumente clare, cu argumente palpabile, într-un program de guvernare coerent, care să țină cont de urgența României în momentul de față, adică aceste crize suprapuse, dar și de dezvoltarea pe termen mediu și lung, poate aduna majoritatea.

De ce nu s-a întâmplat asta deja? Pentru că dumneavoastră ați reușit să treceți moțiunea de cenzură depusă împreună cu cei de la AUR? De ce nu a făcut acest gest președintele imediat după ce a trecut moțiunea?

Eu nu pot să judec gesturile președintelui României. Pe de altă parte, poate că domnul președinte are mai multe informații și, sigur, are mai multe informații decât avem noi.

Nu vreau să intrăm în acest dialog. Eu îl respect mult pe domnul președinte. Am avut o relație excepțională cât am fost ministrul Sănătății. Parteneriatele dintre Ministerul Sănătății și Administrația Prezidențială în mandatul meu au dus la proiecte importante pentru România, precum screeningul neonatal, zona de prevenție și încercarea de a ține sub control dezinformarea în spațiul online, în special în rândul copiilor.

De câte ori am apelat la Administrația Prezidențială și, implicit, la domnul președinte pentru anumite proiecte importante pentru România și pentru sistemul de sănătate, dar care ieșeau puțin din zona sănătății, pentru că aveam nevoie și de alte domenii, domnul președinte a fost ferm și prezent. Am vizitat împreună două spitale aflate în construcție și am organizat la Cotroceni evenimente dedicate sănătății.

Îl văd ca pe un om echilibrat și ca pe un om care, atunci când spune ceva, se bazează pe ceea ce spune. În sfârșit, avem un președinte al României care nu vorbește doar ca să se audă vorbind, ci care, atunci când vorbește, se bazează pe ceva și are un echilibru.

Rogobete, despre zvonurile privind numirea sa ca premier: „Fake news!”

Vorbiți foarte frumos despre președintele Nicușor Dan, pe care multă lume îl înjură zilele astea. Poate nu este surprinzător că numele dumneavoastră a fost vehiculat ca posibilă variantă de prim-ministru.

Fake News. Am spus de mai multe ori că Partidul Social Democrat, într-un CPN, dacă nu greșesc, l-a propus și îl susține pe președintele partidului, Sorin Grindeanu, pentru funcția de premier. Și eu cred că este o variantă bună pentru România și pentru viitorul Executiv, tocmai pentru că mă bazez pe echilibrul, dialogul și consecvența sa în acțiuni.

În cazul în care Ilie Bolojan a picat și a fost propus domnul Veștea, spre surprinderea multora, dacă domnul președinte va face o desemnare din cadrul PSD, care nu e domnul Grindeanu, ce credeți că s-ar întâmpla?

Cred că trebuie să vedem ce se întâmplă miercuri și cum vor funcționa următoarele negocieri la Palatul Cotroceni. Mă gândesc că domnul președinte va face o nouă serie de negocieri și consultări și cred în continuare că președintele partidului, domnul Sorin Grindeanu, este cel mai potrivit să ocupe funcția de premier al României.

În primul rând, este un om echilibrat. În al doilea rând, este un om care știe să asculte și are răbdare să te asculte atunci când discuți un proiect. Nu este omul care crede că el le știe pe toate și doar el poate lua decizia corectă, așa cum făcea Bolojan. De asta am ajuns aici, la această lipsă de dialog și la acest circ politic.

Este un om cu viziune, care se gândește la oameni. Premierul nu trebuie să fie expert în toate.

Asta este greșit, dacă avem această gândire. Premierul trebuie să fie un bun manager, să știe să adune oameni în jurul lui, care să producă acte normative, viziuni, proiecte și așa mai departe. Premierul trebuie să fie un bun comunicator, care să țină legătura cu societatea civilă și să se facă înțeles atunci când explică ceva.

Și un bun negociator. Și, dacă tot am ajuns la negociere, cu cine credeți că se negociază mai ușor? Cu George Simion sau cu Siegfried Mureșan?

Cu niciunul nu e ușoară negocierea. În ceea ce-l privește pe Siegfried Mureșan, nu are rost să discutăm despre el. Din punctul meu de vedere, nu reprezintă o putere politică și n-are nimic în spate făcut pentru România care să-l califice pentru această poziție.

Ba, din contră, acțiunile și voturile sale la Bruxelles sunt mai degrabă contra României decât pentru România. Nu-mi aduc aminte să fi lăsat ceva în urma lui pe unde a fost prin funcțiile politice. Să zic că da, domnule, a construit ceva, a făcut un proiect pentru România, a adus în România nu știu câte miliarde. N-are așa ceva în spate.

Este, mă rog, un personaj politic care se exprimă greu, incoerent.

Alexandru Rogobete Foto: Adevărul

Rogobete: „Suntem pregătiți” pentru eventuale alegeri anticipate

E grav ce spuneți, că este incoerent? Nici că se exprimă greu n-aș putea să spun. L-am avut și noi invitat și explica foarte bine punctul de vedere. Da, într-adevăr, era diferit. Asta este părerea dumneavoastră.

Este părerea mea

E aproape o jignire.

Nu e o jignire și vă spun de ce. Atunci când nu poți să explici public de ce ai acționat împotriva României și ai cerut, împreună cu alții, la Bruxelles, să blochezi 750 de milioane de euro pentru România, pentru că faci parte dintr-un joc politic, înseamnă că te exprimi greu.

Se mai poate negocia, se mai poate găsi o punte de dialog până miercuri?

Întotdeauna poate fi găsită o punte de dialog. Întotdeauna o discuție este bine-venită. Dar Partidul Social Democrat a fost foarte clar prin votul dat astăzi în Consiliul Politic Național, prin care direcția a fost una foarte clară: nu votăm.

Ce se întâmplă mai departe în cazul în care, să zicem, pică Guvernul Mureșan și președintele declanșează procedura pentru alegerile anticipate? Dumneavoastră ați spus că sunteți pregătiți. Chiar sunteți pregătiți pentru alegeri?

Bineînțeles că suntem pregătiți. Alexandru Rogobete: Dar nici cei care se laudă toată ziua că vor alegeri anticipate, adică USR, nu au un procent foarte mare. Ei se bazează pe alianța cu Bolojan și că îi ridică Bolojan mai sus. 

La alegerile anticipate vor participa toate partidele politice, nu doar PSD.

Dacă domnul președinte declanșează procedura de dizolvare a Parlamentului și, implicit, alegerile anticipate, acestea pot fi organizate cel mai devreme în martie anul viitor. Ce înseamnă asta pentru România? Înseamnă că până în martie anul viitor va avea un guvern interimar, cu Bolojan în frunte. Iar la finalul alegerilor, chiar dacă se schimbă puțin ordinea partidelor și apar mici diferențe în procente, configurația parlamentară va fi la fel.

Dacă AUR strânge vreo 40%, nu cred.

Poate să depășească. Cu redistribuire, tot va avea nevoie de cineva. Tot nu va fi o majoritate dintr-un singur partid.

Dumneavoastră nu mai bine le oferiți o mână?

Politic, mare lucru nu se schimbă. Repet.

Abia în martie anul viitor, mai repede nu?

Mai repede nu se poate

Cei de la AUR, de exemplu, și inclusiv oameni din alte partide au început să vorbească despre procedura de suspendare a președintelui. Dacă până în martie președintele declanșează procedura pentru alegeri anticipate, dizolvă Parlamentul, se pune problema că, bănuiesc, atunci, cu un Parlament dizolvat, nu am mai avea pericolul suspendării președintelui. 

Păi, oricum suntem într-o situație cum n-am mai fost de mult timp. Din păcate, de crize. Și vreau să vă spun: vreau să lămurim asta, pentru că ați spus de vreo trei ori deja că am contribuit.

Aș vrea să să vă zic că mie îmi pare rău că n-am depus mai repede moțiunea de cenzură.

Trebuia pusă moțiunea de cenzură la început, dar a fost, mă rog, buna-credință a PSD-ului că se poate colabora. N-am greșit. Și vă spun de ce. Uitați-vă la toate rezultatele, la toate măsurile luate anul trecut, la toate gândirile astea care se bazează doar pe tăieri, pe dat oameni afară, pe blocat economia și așa mai departe.

Acum se văd cifrele. Cifrele de astăzi sunt rezultatul „reformelor” lui Bolojan.

Mă gândesc acum că ar fi...

Nu sunt rezultatul moțiunii de cenzură. Eu știu că discuția merge în această direcție, dar cifrele macroeconomice ale României de astăzi nu sunt rezultatul moțiunii de cenzură. Cifrele macroeconomice dezastruoase de astăzi sunt rezultatul guvernării lui Bolojan.

Rogobete respinge ideea unei înțelegeri între PSD, AUR și partea americană

Dacă ziceți de martie, dacă e să facem o glumă, ar fi o paralelă interesantă: la fix un an de la vizita doamnei Guilfoyle aici, foarte comentată și discutată în aceste zile, avem și alegeri anticipate. Înțeleg că și cei din Bulgaria susțin această teorie. Cum ne facem, totuși?

Este un domeniu în care nu am expertiză și nu vreau să-mi dau cu părerea. Cred că am văzut în spațiul public la un moment dat. Nu știam că va avea loc. Am văzut, am aflat apoi că a avut loc, dar nu mi se pare nimic deplasat.

Cred că rolul nostru, al demnitarilor, până la urmă, indiferent de poziție și de forma în care activăm, este să menținem relațiile internaționale la un nivel cât mai ridicat. Eu am participat la multe cine organizate de președinta Băncii Mondiale, de vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, de ambasadorii Franței, Germaniei și Statelor Unite ale Americii. Săptămâna trecută am fost la un eveniment la ambasadă.

Această legătură cu reprezentanții țărilor în România, care se face prin ambasade, este importantă, pentru că doar așa poți dezvolta relații și atrage investitori și capital străin în România. Uitați-vă ce se întâmplă de când a apărut această abordare a lui Bolojan, care nu se vede cu nimeni decât, mă rog, într-o singură țară. E criticabil și este grav ceea ce vă spun acum.

Faptul că un premier al României, în 14-15 luni de mandat, n-a avut decât una sau două vizite externe, una în Germania și una la Chișinău, este grav pentru politica internațională pe care Executivul trebuie să o țină. Indiferent ce face președintele și indiferent ce face politicul în general, relațiile comerciale la nivel de Executiv se întâmplă prin Guvern.

Este foarte grav că premierul României n-a avut întâlniri oficiale la nivel internațional și n-a avut reprezentare la nivel internațional. Este foarte grav că toate discuțiile și toți banii, până la urmă, de exemplu, s-au dus într-o singură țară. Este foarte grav că toate discuțiile și relațiile comerciale se întâmplă într-un singur loc.

E o companie importantă, da, dar mai sunt și altele importante în Europa, în Germania

Sunt și altele importante în Europa care n-au fost băgate în seamă. Nu vorbesc aici strict de o anumită companie. Vorbesc, în general, de relațiile internaționale. N-a avut o vizită externă la un alt premier, n-a discutat cu alte companii internaționale. Nu mai vorbesc de relația cu Statele Unite, unde el n-a avut nicio contribuție în aceste luni. Rolul unui premier nu este să facă micro-management.

Știți că și de la Nicușor Dan ar fi așteptat să aibă o întâlnire cu domnul Trump.

Da. Timpul nu este pierdut. Trebuie pusă așa problema: domnul Nicușor Dan mai are patru ani de mandat.

Trebuie întrebată doamna ministru de Externe, Țoiu, care caracterizează relația noastră cu Statele Unite ca un „mic shake”. Vă imaginați cât de jos în discurs a ajuns diplomația românească?

Bun, nu credeți totuși, ca să vorbim despre acest episod, care sperăm să fie lămurit la un moment dat, vizita doamnei ambasador americane în Grecia și întâlnirea dumneaei cu domnul Grindeanu și cu alți oficiali importanți, inclusiv colegul dumneavoastră, domnul Ivan? Credeți că acest episod, care poate să te ducă cu gândul la un aranjament între dumneavoastră, cei de la AUR și partea americană, pe fondul unor interese economice, a dus într-adevăr la căderea Guvernului Bolojan? Și situația în care suntem acum, în care nu avem un guvern de atâta vreme, nu credeți că vă va trage în jos în cazul în care am avea alegeri anticipate?

Eu nu cred că a avut vreo contribuție la căderea Guvernului Bolojan. N-aș vrea să vorbesc despre sondaje într-un moment de presiune politică, pentru că nu ăsta este sensul și nu câștigă nimeni nimic.

Dar peste 80%, în toate sondajele din ultimele șase luni, indiferent de cine au fost făcute, oamenii spun că România merge într-o direcție proastă. Oamenii spun că așa rău n-a fost niciodată.

Cifrele astea l-au dat jos pe Bolojan, nu altcineva.

Rogobete, despre o eventuală colaborare PSD-AUR: „Discuțiile politice sunt oportune”

Cei de la AUR au spus că ar exista interes și din partea dumneavoastră, și din partea celor de la PNL să discute cu cei de la AUR înainte de alegerile anticipate, despre o eventuală colaborare dintre AUR și celălalt partid, PSD sau PNL. A existat o astfel de discuție între oameni din PSD și oameni din AUR?

Nu pot să confirm, pentru că nu am aceste date și nu am aceste elemente. Nu știu de o asemenea discuție și, personal, nu cred că vor fi alegeri anticipate.

Dar credeți că o astfel de colaborare, pentru că, până la urmă, partidele trebuie să-și vadă și ele interesul, ar fi oportună ca idee de principiu, între oameni din PSD și oameni din AUR, pentru o eventuală colaborare după anticipate?

În general, cred că discuțiile sunt oportune, așa cum am mai spus. Discuțiile politice sunt oportune, dar asta nu înseamnă sub nicio formă o alianță.

Este prematur să spunem acest lucru. Important este, în opinia mea, să rezolvăm cât mai repede problema economică și să reducem presiunea din sistemele critice: sănătate, educație, apărare și unde există astfel de probleme. Rectificarea bugetară este obligatorie, pentru că fără rectificare este greu de construit bugetul pe anul viitor.

Și mai spuneam ceva la un moment dat, iar asta este o greșeală făcută de Bolojan. Din punctul meu de vedere, un premier nu trebuie să stea să facă micro-management. Aduceți-vă aminte că Bolojan alerga după trei infirmiere de la un spital TBC care aveau spor de 100%, după doi vameși de nu știu unde, care aveau nu știu ce certificat, și se uita la câte panseluțe sunt la Oradea versus câte panseluțe sunt în altă localitate.

Adică sunt chestiuni mici, care dau bine în comunicare și în PR, dar care nu au efect economic global la nivel național. Nu ăsta este rolul prim-ministrului. Când începe un om să facă treaba asta, pe care a făcut-o Bolojan tot mai des în ultimul timp, înseamnă că „nu mai vezi pădurea de copaci”, nu mai vezi imaginea de ansamblu.

Rolul premierului este să vadă global. De asta are miniștri și secretari de stat. Pot ei să alerge după unul și după altul. Premierul trebuie să vadă global. Premierul trebuie să mențină echilibrul instituțional și relațiile internaționale. Premierul trebuie să se îngrijească de ce se întâmplă azi în țară, dar și de ce se întâmplă în viitorul apropiat și pe termen lung. Ori Bolojan nu a lăsat în urma lui nicio reformă.

Bolojan n-a făcut nicio reformă, n-a lăsat în urma lui niciun proiect pe termen mediu și lung care să facă bine acestei țări.

Sunt șanse ca miercuri Guvernul Mureșan să treacă, în urma unei surprize de proporții pe care să ne-o ofere cei de la AUR?

Alexandru Rogobete: Dacă AUR își menține declarația făcută astăzi de către președintele partidului, atunci nu are cum să treacă. Dacă AUR se răzgândește sau apar alte elemente, atunci sigur poate întruni numărul de voturi.