Ce ascunde votul AUR și SOS împotriva apărării României. Cristian Pîrvulescu: „Este un discurs în consonanță cu interesele Rusiei”

Votul prin care AUR și SOS România s-au opus ratificării acordului european SAFE, ce permite României să acceseze 16,68 miliarde de euro pentru modernizarea Armatei, a scos încă o dată la iveală adevărata față de așa-ziselor partide „suveraniste”. Într-o analiză pentru Adevărul, politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, spune că poziționarea AUR face parte dintr-un tipar întâlnit și în cazul altor formațiuni ale extremei drepte europene, ale căror mesaje ajung să coincidă cu obiectivele strategice urmărite de Federația Rusă.

George Simion, În Parlament. FOTO: Inquam Photos

Camera Deputaților a aprobat miercuri acordul de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană, cu 198 de voturi pentru, 58 împotrivă, 14 abțineri și un vot neexprimat.

Acordul permite României să acceseze până la 16,68 miliarde de euro din programul european SAFE, un instrument financiar de aproape 713 miliarde de euro creat pentru consolidarea industriei europene de apărare și accelerarea investițiilor militare în statele membre.

Momentul votului a coincis cu Ziua Imnului Național, iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a lansat un atac direct la adresa AUR.

„Ce zi mai potrivită de a se face AUR de râs, astăzi, şi de a arăta cât de pro-Rusia este, decât să voteze împotriva apărării României, astăzi, de ziua imnului naţional", a declarat acesta.

AUR a respins acuzațiile. Deputatul Cosmin Corendea a susținut că partidul sprijină, în principiu, programul SAFE, însă contestă lipsa de transparență și modul în care este construit acordul. La rândul său, deputatul Florin Popovici a descris împrumutul drept „un cec în alb", susținând că România și-ar putea asuma costuri mult mai mari decât cele prezentate în prezent.

Pîrvulescu: „Refuz termenul de «suveranist»”

Votul împotriva SAFE vine în contextul în care AUR, SOS și POT s-au opus și proiectului de lege privind doborârea dronelor care violează spațiul aerian al României. Prin urmare, votul AUR împotriva SAFE nu reprezintă, în opinia lui Cristian Pîrvulescu, o poziționare conjuncturală. Politologul spune că partidul a avut aceeași abordare și în alte dosare care au vizat apărarea și securitatea României, motiv pentru care rezultatul din Parlament era unul previzibil.

„A fost un vot anunțat, nu a reprezentat nicio surpriză. Argumentația AUR este una patriotică doar în aparență și profund populistă: banii ar trebui să meargă către populație, nu către înarmare, iar înarmarea ar pregăti războiul. În realitate, este un vot consonant cu atitudinea pro-rusă pe care o regăsim la o parte a extremei drepte europene. De aceea refuz termenul de «suveranist», pentru că încearcă să cosmetizeze realitatea", a explicat Cristian Pîrvulescu pentru Adevărul.

Politologul spune că eticheta de „suveranism” estompează adevărata natură a acestor poziționări. În opinia sa, mesajele privind reducerea investițiilor în apărare și contestarea sprijinului acordat Ucrainei coincid cu interesele strategice ale Moscovei, indiferent de argumentele invocate în plan intern.

„Lipsa de transparență” este doar o justificare

AUR și-a justificat votul prin lipsa de transparență a acordului și prin riscurile pe care le-ar presupune contractarea împrumutului european. Cristian Pîrvulescu consideră însă că aceste argumente explică mai degrabă discursul public al partidului decât motivele reale care au stat în spatele votului.

„Invocarea lipsei de transparență este mai degrabă o justificare decât o acuzație. Sigur că un program de aproape 17 miliarde de euro ridică întotdeauna întrebări, dar acestea țin de decizia politică. Faptul că partidele din majoritate, deși au numeroase divergențe, au ajuns la un consens pe programul SAFE arată că, atunci când este vorba despre un interes național, se poate construi un numitor comun", a subliniat analistul pentru Adevărul.

Discuția despre SAFE s-a concentrat aproape exclusiv pe valoarea împrumutului pe care îl poate accesa România. Politologul atrage atenția că programul are o miză mai largă și urmărește consolidarea industriei europene de apărare, într-un context în care statele UE își cresc investițiile în domeniu.

„Niciun astfel de program nu este perfect, toate pot fi îmbunătățite. Cel mai important este însă că industria românească de apărare, considerată dispărută acum 4-5 ani, a renăscut și se dezvoltă inclusiv printr-o componentă privată importantă. O Românie neînarmată este o Românie nepregătită să facă față escaladării Rusiei", a explicat Cristian Pîrvulescu.

Același tipar ca în cazul dronelor rusești

Analiza lui Cristian Pîrvulescu merge mai departe de votul privind SAFE și îl pune în legătură cu alte poziționări recente ale AUR pe teme de securitate. În opinia sa, partidul transmite același tip de mesaj atunci când sunt discutate măsuri privind apărarea României.

„Poziția AUR privind programul SAFE este în linie cu mesajele pe care partidul le transmite și în alte teme, inclusiv în privința doborârii dronelor rusești. AUR continuă să urmeze aceeași direcție favorabilă intereselor Rusiei, mizând pe faptul că acest tip de populism îi poate aduce voturi într-un context economic dificil. În același timp, acest discurs devine un instrument al războiului hibrid, care nu s-a oprit nicio clipă", a subliniat analistul.

Cum se construiește un electorat radical

Întrebat dacă poziția AUR reprezintă până la urma cea pe care îl reprezintă, profesorul Cristian Pîrvulescu a explicat că partidul condus de George Simion a reușit să capitalizeze frustrări deja existente în societate, pe care pandemia și teoriile conspirației le-au amplificat.

„Nu cred că există un electorat complet autonom. AUR s-a construit pe două direcții: un electorat nemulțumit, frustrat și conservator, care exista și înainte, și oportunitatea creată de pandemie și de teoriile conspirației, care au lărgit această bază. Partidul și-a orientat mesajele către aceste grupuri și a profitat de nemulțumirile deja existente", a explicat politologul.

În opinia sa, succesul formațiunii spune la fel de multe despre slăbiciunile clasei politice tradiționale.

„AUR este, într-o măsură mai mare, rezultatul ineficienței clasei politice decât al unei schimbări profunde de orientare a populației. Frustrările economice, sociale, culturale și religioase s-au acumulat ani la rând și au creat terenul pe care acest discurs a prins foarte bine", a subliniat acesta.

Cum funcționează propaganda politică

Rețelele sociale au avut un rol important în acest proces, iar mecanismul prin care sunt radicalizați utilizatorii este, în opinia politologului, unul gradual. Mesajele politice apar abia după ce este construită o stare de neîncredere față de autorități și instituții.

„Mesajele AUR sunt coerente cu mecanismele războiului informațional. Radicalizarea nu începe cu teme geopolitice, ci cu subiecte aparent banale. De exemplu, când pe rețelele sociale începe să circule ideea că iaurtul este periculos pentru sănătate doar pentru că este procesat, nu discutăm doar despre alimentație. Astfel de mesaje construiesc neîncrederea generală și pregătesc terenul pentru teorii conspiraționiste și, ulterior, pentru mesaje politice radicale", a explicat acesta.

Politologul spune că algoritmii platformelor sociale, în special TikTok, accelerează acest proces.

„Așa funcționează algoritmii rețelelor sociale, în special TikTok. Oamenii sunt împinși treptat într-o «gaură a iepurelui», sunt expuși succesiv unor teorii tot mai radicale și ajung să adopte poziții din ce în ce mai dure", a subliniat Pîrvulescu.

Fenomenul AUR trebuie privit și prin schimbările produse în societatea românească în ultimii ani, spune Cristian Pîrvulescu. În analiza sa, politologul susține că propaganda rusă a găsit un teren favorabil într-un climat deja marcat de polarizare și de neîncredere.

„România nu a devenit peste noapte o societate intolerantă. În 2007, după aderarea la Uniunea Europeană, Eurobarometrul arăta că România era una dintre cele mai homofobe țări din Europa. Între timp, societatea a evoluat într-o anumită direcție, dar această evoluție a generat și o reacție conservatoare foarte puternică. Eu cred că scandalul Bodnariu a fost unul dintre momentele folosite pentru a consolida această bază conservatoare. Nu pot spune dacă a fost instrumentalizat de la început, dar este evident că propaganda rusă l-a exploatat foarte eficient, iar în România efectele au fost mai puternice decât în alte state din regiune", a explicat politologul.