Exclusiv Criza politică, cel mai bun lucru care i s-a întâmplat AUR. De ce partidul lui George Simion vrea anticipate și toți ceilalți le evită

Nimeni nu vrea anticipate - în afară de AUR. În timp ce PSD, PNL și președintele Nicușor Dan fac tot posibilul să evite acest scenariu, partidul lui George Simion îl visează: sondajele îi dau la 35-40%, aproape dublu față de ultimele alegeri. Politologul Costin Ciobanu explică pentru „Adevărul" de ce criza politică prelungită e cel mai bun lucru care i s-a întâmplat AUR și cine sunt marii perdanți dacă România ajunge la urne înainte de termen.

AUR ar câștiga alegerile, dacă ar fi anticipate Foto: INQUAM Photos Octav Ganea

Președintele Nicușor Dan a vorbit inclusiv de peste ocean despre posibilitatea de a avea alegeri anticipate ca despre o variantă nedorită. El a mai afirmat că populația ar vrea ca această criză politică să ia sfârșit.

„Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu îmi doresc, că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine. Cred că, tot timpul când ești politician, încerci să faci ceea ce își doresc cetățenii. Iar cetățenii, în momentul ăsta, își doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul. Și felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide”, a spus șeful statului.

Cum se poate ajunge la alegeri anticipate

Cu toate acestea, nimeni nu poate exclude 100% varianta în care România ar putea să o ia chiar pe această cale.

Tehnic, conform Constituției României, nu este neapărat simplu să se ajungă la acest scenariu. Pentru a fi împinși în buza anticipatelor, Parlamentul ar trebuie să respingă consecutiv două propuneri de premier, într-un interval de cel mult 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. Apoi, președintele ar putea, conform Constituției, să decidă dizolvarea Legislativului, dar numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.

În cazul de față, dacă Parlamentul va respinge Guvernul Siegfried Mureșan, iar apoi ar face la fel și cu următorul, președintele Nicușor Dan ar putea să declanșeze anticipatele. Într-o situație extremă de acest fel, unele partide ar avea de câștigat, altele de pierdut.

Politologul Costin Ciobanu, de la Universitatea Aarhus (Danemarca) explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cine ar fi câștigătorii și cine ar fi marii perdanți în cazul unor alegeri anticipate

În opinia sa, AUR ar fi principalul beneficiar al alegerilor anticipate, motiv pentru care încearcă să adâncească criza politică. PNL ar putea avea un profit electoral moderat. PSD este considerat marele pierzător, având dificultăți de repoziționare după ce a eliminat opțiuni de alianță și riscă să devină partener secundar într-o colaborare cu AUR. USR și UDMR nu ar înregistra schimbări majore de scor. Totuși, USR ar putea să scadă pe fondul redistribuirii voturilor către PNL, în condițiile în care electoratul propriu este fascinat de Ilie Bolojan.

Ora decontului

„În momentul de față încă decontăm ceea ce s-a întâmplat în alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Deci acestea sunt efectele a ceea ce s-a votat la acel moment. Pentru că în acest moment, spre deosebire de alte momente istorice, practic avem trei blocuri politice majore: avem blocul suveranist, avem blocul Partidului Social-Democrat (de centru-stânga) și blocul de dreapta. Și mi s-a spus foarte mult timp că stabilitatea e o componentă-cheie în România – ne aducem aminte toată discuția din 2023-2024. Ori se pare că acum nu mai avem această stabilitate și până la urmă vedem totuși cât de importantă e această stabilitate”, spune Costin Ciobanu.

Costin Ciobanu este cercetător la Universitatea Aarhus Foto: Arhivă personală

Situația este tot mai complicată la nivel politic. Practic, s-a ajuns la o antagonizare a electoratului fără precedent. Pe fondul crizei economice și a înrăutățirii condițiilor de trai, populația se îndreaptă tot mai mult spre AUR, remarcă el. Nu întâmplător, AUR și-ar dubla practic scorul, dacă acum s-ar organiza alegeri anticipate.

„Practic, noi vedem o fragmentare a spațiului partidnic, vedem o foarte mare nemulțumire a românilor în general față de politica mainstream, care duce și la acest vot de protest pentru suveraniști. Și cred că toate aceste frământări, toate aceste tensiuni țin de faptul că partidele noastre principale, în general PSD și PNL, au o foarte mare dificultate în a se adapta la noul context. Pentru că trebuie să ne uităm, vrând-nevrând, către sondajele de opinie: AUR, care a avut sub 20% în alegerile parlamentare, acum, orice sondaj de opinie ai lua, este undeva la 35-40%. Deci, practic, și-a dublat scorul după alegerile parlamentare. PSD și PNL, chiar dacă putem să avem discuții despre ce s-a întâmplat în ultimele luni, sunt în jur de 20% sau sub 20%”, susține Costin Ciobanu.

Situația extrem de tensionată la nivel politic și criza care pare interminabilă își pun amprenta asupra întregii țări. Vestea proastă este că situația pare să de degradeze, înainte de a se pune capăt crizei politice.

„Dacă mâine ar fi alegeri anticipate, despre care de altfel se vorbește, peisajul politic ar fi la fel de fragmentat. Însă ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, după moțiunea de cenzură, cred că a făcut lucrurile și mai complicate, pentru că vedem nu doar tensiuni între partide, dar și tensiuni în interiorul partidelor. Și toate aceste încercări de a nominaliza un guvern, toate voturile eșuate sau tentativele eșuate de a instala un premier, practic, pun sub semnul întrebării capacitatea partidelor mainstream de a guverna și nu fac decât să dea apă la moară.”

Toate partidele „curtează” pe ascuns AUR

Poate nu întâmplător AUR este tot mai curtat, deși nici PNL, nici PSD, nici USR nu recunosc că negociază cu acest partid. Iar fără sprijinul suveraniștilor, pare că orice tentativă este mai degrabă sortită eșecului. Inclusiv încercările președintelui Nicușor Dan, care a nominalizat deja două nume ce au căzut testul Parlamentului, iar acum a venit cu al treilea, s-au dovedit inutile fără sprijinul acestui partid.

„Ce s-a mai întâmplat în ultimele luni este că AUR, dintr-un partid totuși marginal – chiar dacă era principalul partid de opoziție, totuși era un partid izolat –, a fost normalizat. Ultimele luni n-au făcut decât să normalizeze AUR și să-l facă un jucător relevant în spațiul politic, pentru că atât PSD, cât și PNL, prin tot felul de tactici, au încercat practic să se faulteze unii pe alții cu ajutorul AUR: moțiunea de cenzură semnată de PSD și AUR, anumite voturi care au existat în Parlament și anumite declarații favorabile de la un moment dat, inclusiv ale domnului Bolojan”, mai afirmă expertul.

În timp ce PSD și PNL se înfruntă zgomotos, AUR își vede de treabă și profită, exact ca în proverbul care spune că atunci când doi se ceartă al treilea câștigă.

„PSD și PNL nu reușesc să se înțeleagă și se bat. În acest context, devin relevante în Parlament aceste voturi ale AUR și de fiecare dată ne întrebăm unde o să meargă aceste voturi, cine cum o să voteze. AUR devine relevant, partidele principale nu arată capacitatea de a guverna. Președintele este și el pus în defensivă pentru că a fost foarte implicat în aceste desemnări, iar cele două desemnări pe care le-a făcut nu au reușit. Președintele ne-a spus la începutul crizei politice că, până la urmă, sunt anumite subiecte care vor fi protejate de disputa politică și de ceea ce se întâmplă în coaliția de guvernare”.

AUR tace și face cât PSD și PNL își dau în cap

Costin Ciobanu consideră că AUR nu ar avea probleme să obțină în jurul a 40 de procente, dacă ar avea loc alegeri anticipate. Nu întâmplător, celelalte partide evită să ia în discuție anticipatele, iar președintele Nicușor Dan o face mai mult în șoaptă.

„În mod cert, alegerile anticipate ar fi „aur” pentru AUR! De aceea și vorbesc despre ele și încearcă să contribuie la acutizarea debandadei politice, lăsând în offside când PSD, când PNL, tocmai pentru a sedimenta imaginea că suntem într-o criză politică din care putem ieși doar prin anticipate.”

Pe de altă parte, PNL, partidul fostului premier Ilie Bolojan, nu are nicio garanție. După ce timp ce câteva luni Bolojan a fost o veritabilă locomotivă pentru partid, situația ar fi incertă acum, crede Costin Ciobanu. Dacă totuși PNL poate spera la un rezultat măcar la fel ca la ultimele alegeri, PSD ar fi marele învins, consideră analistul român din Danemarca.

„Acum rămâne de văzut, pentru că a dispărut din emoția de la acel moment, din victimizarea lui Ilie Bolojan, iar situația economică ne prinde pe toți din urmă. În acest moment, clar pot beneficia AUR și poate PNL. PSD nu pare să fie în situația de a beneficia sau de a depăși ce a obținut la ultimele alegeri parlamentare. De altfel, radicalizarea discursului lor prin asta se explică”, punctează Ciobanu.

PSD ar ieși cel mai șifonat

Partea proastă pentru electoratul PSD, dar mai ales pentru membri partidului ar fi că, în cazul unei alianțe disperate cu AUR, pe care cel puțin deocamdată o refuză, ar fi cu siguranță vioara a doua.

„PSD, dincolo de discuțiile privind o colaborare cu AUR, dacă ajunge la o colaborare cu ei, va fi partenerul junior din acea relație. PSD nu a fost (sau în foarte puține ocazii, poate în 2008-2009) în poziția de partener junior.”

De altfel, între PSD și AUR nu există prea multe afinități. Ideologiile celor două partide sunt complet diferite, iar până acum ele nu reușesc să se înțeleagă, cu excepția unor colaborări punctuale. Însă astfel de colaborări au existat și între USR și AUR, inclusiv în 2021, când cele două partide au votat împreună pentru a da jos un guvern din care făceau parte membri USR.

„PSD are mari dificultăți în a se gândi la o relație cu AUR. Până la urmă vorbim de un partid de centru-stânga pus în fața unui partid populist-radical. A existat și reacția din Europa. AUR i-a și lăsat în offside la votul pentru Guvernul Veștea și a ieșit peste PSD în sondaje”, conchide Costin Ciobanu.

Nici USR nu ar avea prea multe de câștigat, ba chiar din contră, crede expertul. PNL ar obține mult mai multe voturi, iar USR ar fi partener de rang secund.

„În zona USR, ce câștigă PNL probabil pierde USR. În această construcție trebuie să ne uităm la scorul cumulat PNL-USR. Dacă vom avea alegeri, probabil vor merge într-o construcție comună încercând să atragă 30-35% din electorat și să se poziționeze ca alternativă la AUR într-o viitoare guvernare”, încheie Costin Ciobanu.