Exclusiv Dilema interzicerii extremiștilor în UE: soluție salvatoare sau efect de boomerang? Expert: „O compresă pe o rană care sângerează”

Înaintea alegerilor din Germania, dezbaterea privind interzicerea partidului radical AfD împarte experții în două tabere. Politologul Marius Ghincea (ETH Zürich) avertizează că o astfel de măsură nu ar da rezultate.

Ulrich Siegmund, candidatul principal al AfD, încadrat de copreședinții Alice Weidel și Chrupalla Foto: AFP

Alegătorii din Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală vor merge la urne pe 20 septembrie, iar temerile sunt mari după ce Alternativa pentru Germania (AfD) a învins categoric în Saxonia-Anhalt.

Chiar dacă la Berlin, unde aproape jumătate din populație este reprezentată de imigranți, nu se prefigurează o victorie categorică a extremiștilor, dincolo, sondajele arată prost pentru partidele mainstream. De altfel, AfD ar avea cel puțin 29% la nivel național. În Pomerania Occidentală, radicalii conduc în prezent în sondajele de opinie, cu circa 37% din preferințele electoratului.

Dilema interzicerii: soluție salvatoare sau efect de boomerang?

O mai veche dezbatere a fost reînviată în Germania și nu numai. Astfel, există voci care susțin că partidele extremiste ar trebui interzise. Totuși, alți experți cred că ar fi o decizie profund nedemocratică și că în acest fel s-ar crea un precedent periculos. Într-o atare situație, cei scoși în afara legii ar putea să pozeze în victime și martiri, exact așa cum s-a întâmplat în România, după alegerile anulate din 2025. De atunci, candidatul Călin Georgescu a căpătat aura unui martir în lupta pentru democrație, iar numărul susținătorilor săi a crescut constant, deși el nu a putut să se înscrie în următoarele alegeri.

Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zürich, este printre cei care consideră că scoaterea în afara legii a AfD ar fi o eroare. Soluția pentru stoparea partidelor radicale și populiste ar fi cu totul alta, spune expertul.

„Interzicerea partidelor politice ar fi o măsură extrem de riscantă. Constituțiile noastre păstrează, evident, posibilitatea unor asemenea măsuri de desființare sau interzicere a unor formațiuni politice. Însă o asemenea măsură, interzicerea unui partid sau a unui politician, ar fi mai degrabă ca o compresă pusă pe o rană care sângerează continuu și nu ar rezolva, de fapt, problemele concrete, reale ale politicii europene”, spune Ghincea.

Eșecul partidelor tradiționale alimentează extremismul

De altfel, prin simplul fapt că un partid sau un politician ar deveni indezirabil, nu s-ar schimba foarte multe. Anumite forțe ar găsi repede soluții, iar formațiuni similare, poate chiar mai radicale, ar fi lansate în locul celor scoase în afara legii. De fapt, marea problemă este cea a partidelor tradiționale, numite în general „mainstream”. Acestea și-au dezamăgit electoratul, iar eșecul lor echivalează cu succesul celor considerați radicali și populiști, care au știut să speculeze greșelile adversarilor politici.

„Cu siguranță ar apărea alte partide similare, cu nume poate distincte, dar care s-ar grăbi să ocupe vidul lăsat de interzicerea unui partid. Problema fundamentală nu este că aceste partide există, ci că o parte suficient de mare din electoratul european a devenit total nemulțumită și revoltată de ceea ce oferă partidele tradiționale”, mai spune Ghincea.

Atâta timp cât actualii lideri nu vor ști să găsească o modalitate de comunicare cu alegătorii, dar mai ales vor continua să-i dezamăgească și să lase impresia că i-au abandonat, oamenii vor căuta politicieni care știu să le vorbească și care, chiar dacă de multe ori sunt falși, se arată interesați de nevoile lor.

„Este în principal vina partidelor tradiționale. Pentru că trebuie să ne întrebăm de ce există o cerere atât de mare pentru partide și politicieni extremiști. Iar realitatea este că această cerere apare pentru că votanții sunt nemulțumiți de ce au avut până acum”, punctează Marius Ghincea.

Lideri nepopulari într-o Europă aflată în criză

El admite că actuala clasă politică și cei mai mulți dintre liderii europeni sunt nepopulari. Este și cazul lui Emmanuel Macron, președintele Franței, care se află la cel mai scăzut nivel de popularitate în țara sa. Potrivit unui sondaj Ipsos BVA-Cesi realizat pentru La Tribune Dimanche și citat de BFM TV și AFP, Macron ar mai fi agreat de doar 16% dintre francezi. O situație la fel de complicată o are și cancelarul german Friedrich Merz. Nu întâmplător cele două mari puteri europene, Franța și Germania, se confruntă cu mari probleme economice.

„Probleme au aproape toți liderii europeni! În toate țările, partidele și liderii tradiționali sunt în cădere pe fondul unei neîncredere structurale și sistematice, din păcate”, consideră Marius Ghincea.

Există în general percepția că ar fi nevoie de o nouă generație de lideri: oameni carismatici și buni comunicatori, dispuși să se implice mai mult în rezolvarea problemelor.

„Ar fi nevoie și de partide noi, cred, mai curând. De partide noi și de un alt fel de guvernare, adică de schimbări structurale. Problema este că nu știm care ar trebui să fie acele schimbări și cum să le implementăm astfel încât să menținem ceea ce este bun și să ne păstrăm structurile democratice și liberale”, nuanțează expertul.

Scăderea nivelului de trai și criza datoriilor

Problemele exploatate de liderii oportuniști ai partidelor populiste sunt cam aceleași peste tot. Statele membre ale Uniunii Europene, cu mici excepții, se confruntă cu dificultăți economice majore. De altfel, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a admitted că Uniunea Europeană are mari probleme, iar economiști de calibrul lui Mario Draghi au tras un semnal de alarmă și au avertizat că criza economică poate distruge Uniunea Europeană. Tocmai scăderea nivelului de trai îi face pe oameni să se simtă trădați de actualii lideri, ale căror greșeli ies la iveală.

„Peste tot în Europa sunt cam aceleași probleme. Din cauza asta vedem și aceleași fenomene politice peste tot pe continent, inclusiv în România. Dacă ne uităm cu atenție, vedem că atât în România, cât și în celelalte state a crescut enorm costul vieții. Am ajuns în situația în care oameni care aveau venituri foarte decente de clasă de mijloc în București sau Cluj nu mai pot trăi așa cum o făceau acum câțiva ani”, subliniază el.

În același timp, o altă mare problemă o reprezintă, după cum adaugă Marius Ghincea, criza datoriilor și lipsa finanțării.

„Nu pare că soluțiile au fost găsite, iar o problemă importantă ține de finanțare. Aproape toate țările europene au probleme legate de deficit și de datoriile publice. Iar opțiunile, în acest caz, sunt limitate”, încheie Marius Ghincea.