Exclusiv Britanicii, tot mai tentați de UE. Ce ar însemna pentru România și Bruxelles
Reintegrarea Marii Britanii în Uniunea Europeană rămâne un subiect sensibil, însă nu lipsit de interes pentru UE și România. Un cercetător român la Londra explică barierele politice și orizontul de timp real.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va fi primul lider al unei țări din Uniunea Europeană care îl vizitează pe premierul britanic Andy Burnham de la preluarea mandatului acestuia. Burnham, la fel ca și predecesorul său, Keir Starmer, a vorbit deja despre nevoia unei relații speciale cu Parisul, dar și despre o reapropiere de Bruxelles. De altfel, el a spus recent că ieșirea din UE a fost o greșeală și a declarat că speră să vadă țara sa alăturându-se familiei europene într-o zi.
Deocamdată mai mult șoptit pe la colțuri, în marile cancelarii europene se discută despre șansele de a revedea într-o zi Marea Britanie în UE, refăcând „triunghiul” cu Franța și Germania, dacă nu chiar un careu în care să fie și Polonia. Politologul Cristian Nițoiu, cercetător în Marea Britanie, la Loughborough University Londra, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce scenariul unei reintegrări britanice în Uniunea Europeană nu poate fi exclus, dar nici nu ar avea șanse să se concretizeze pe termen scurt.
Șansele revenirii Marii Britanii în Uniunea Europeană
Adevărul: Britanicii transmit tot mai des un mesaj de disponibilitate a Londrei pentru o anumită realiniere cu Bruxelles-ul, iar optimiștii vorbesc deja despre un come-back în Uniunea Europeană. Cum se vede acest lucru de la Londra și ce șanse ar fi ca acest scenariu să prindă contur?
Cristian Nițoiu: Deocamdată nu cred că există o masă critică, pentru că o mare parte din populație încă se uită la referendumul Brexit ca fiind o expresie a democrației și țara este în mare parte polarizată în momentul ăsta. Avem o extremă dreaptă sau o forță naționalistă foarte puternică reprezentată în mare parte de două partide, Reform și Restore. Restore e chiar mult mai de extremă dreaptă decât partidul lui Nigel Farage, Reform. Iar aceste partide sunt profund eurosceptice. Și ele, în principal în presa care este mai conservatoare, critică aproape în fiecare zi și în mod continuu guvernul actual pentru orice, să spunem, sugestie că o apropiere față de Uniunea Europeană ar fi bună pe termen lung pentru Marea Britanie. Deci în acest moment nu cred că există acea masă critică pentru a organiza un nou referendum în ceea ce privește statutul Marii Britanii față de Uniunea Europeană.
Reapropierea de Bruxelles și reintrarea în piața unică
Dar o reapropiere și o refacere a unei relații privilegite între Uniunea Europeană și Marea Britanie?
Guvernul laburist condus în trecut de Keir Starmer a făcut pași foarte importanți pentru a reintegra Marea Britanie în anumite structuri ale Uniunii Europene. De exemplu, pe partea de cercetare au fost semnate anumite acorduri prin care Marea Britanie are acces la anumite programe finanțate de Comisia Europeană, la fel pe partea de apărare Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri ai Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește apărarea și finanțarea Ucrainei. Acum sunt discuții despre reintrarea Marii Britanii în piața unică europeană și aici cred că aceste discuții vor dura o perioadă destul de lungă pentru că piața unică, aș spune, este unul dintre principalele aspecte ale Uniunii Europene. Dar în acest moment nu cred că în spațiul public există o apetență foarte mare pentru ca Marea Britanie să se apropie de Uniunea Europeană, deși sunt foarte multe discuții despre cum Brexit nu a fost succesul scontat, despre cum o mare parte din populația care a votat Brexit regretă că Marea Britanie nu mai este parte a Uniunii Europene.

Atitudinea britanicilor față de un nou referendum pentru Brexit
Pe de altă parte, se poate spune că tot mai mulți britanici ar vrea ca țara lor să se întoarcă în Uniunea Europeană?
Aș spune mai degrabă că fix același segment de populație care exprimă în sondajele de opinie acest nivel de regret nu se declară a fi de acord cu un nou referendum. Mai toți britanicii ar sublinia că referendumul de atunci, din 2016, a exprimat voința populației și ar fi nedemocratic, cel puțin pentru o generație, ca Marea Britanie să nu respecte rezultatul referendumului. Dar există și unele voci care susțin, deloc puține, că ar fi de luat în calcul o reîntoarcere în UE.
Poziția partidelor politice britanice față de UE
Cum se poziționează în acest moment principalele forțe politice din Insulă față de acest subiect?
Înainte de Brexit, Partidul Conservator a fost, în mare parte, un mare susținător al Brexitului. Și dacă vă aduceți aminte când primul-ministru Cameron a anunțat referendumul, strategia lui a fost să unească Partidul Conservator pentru că, pentru multe decenii, acel partid a fost divizat între o facțiune foarte eurosceptică și o facțiune care dorea ca Marea Britanie să fie în Uniunea Europeană. El considera că, printr-un referendum care ar fi fost câștigat de partea pro-europeană, euroscepticii din partid ar ajunge pe o poziție mult inferioară față de cei pro-europeni. Vedem acum că cei care au susținut referendumul la acel moment au ajuns parte a Partidului Reform, deci nu mai fac parte din Partidul Conservator. Iar Partidul Conservator, în ultimii ani, a devenit un susținător destul de important al apropierii dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Dar, din păcate, aș spune, acest partid nu mai are aceeași forță de atracție asupra populației din Marea Britanie. Și nu mai are același impact nici pentru cei care votau de regulă cu ei, nici pentru britanicii mai conservatori.
Cât de probabil este un atac iranian în România. O expertă în Orientul Mijlociu explică mesajul transmis de TeheranScenariul reintegrării pe termen lung și factorul generațional
Dacă pe termen scurt nu există șanse ca Londra să își reconsidere poziția, în ce măsură scenariul revenirii în UE ar putea prinde contur pe termen mediu sau măcar pe un termen ceva mai lung?
Deci, situația este destul de greu de prezis în acest moment, dar aș spune că, pe termen scurt, nu cred că vom vedea o apropiere majoră față de Uniunea Europeană. Nu există din partea populației o susținere foarte importantă a acestei idei. Britanicii, deși s-au convins în mare parte că a fost o greșeală să părăsească Uniunea Europeană, nu sunt încă deciși să-și asume acest lucru. Iar un referendum nu este foarte simplu de organizat, mai ales că Brexitul a venit tot ca urmare a unui referendum. Este o situație destul de complicată, dar pe termen scurt cred că vom asista la o reapropiere a Marii Britanii de Uniunea Europeană, nu însă și la o revenire a țării în rândul națiunilor membre UE. Adică nu o revenire prea curând în rândul acestor națiuni. Pentru că nu există acea masă critică, britanicii nu sunt încă foarte convinși că soluția este revenirea în UE, chiar dacă tot mai mulți conștientizează eroarea făcută în 2016. Este nevoie de timp, probabil.
De ce evită politicienii dezbaterea directă despre aderarea la UE
De ce evită încă partidele mainstream să iasă mai mult în față cu această temă?
Contează foarte mult mai ales faptul că în sondajele actuale partidele conservatoare de extremă dreapta sunt mult peste Partidul Laburist sau Partidul Conservator. Personal cred că guvernul actual nu va risca să împingă prea tare în dezbaterea publică o apropiere atât de mare de Uniunea Europeană care ar duce la reintegrare. Poate o va face într-un mod mult mai gradual și tehnic, prin care Marea Britanie gradual să reintre în anumite aranjamente și moduri de cooperare cu Uniunea Europeană, dar foarte limitate. Acestea, totuși, pe termen lung ar putea să se transforme în ceva mai complex. Și asta nu ar deschide calea către o dezbatere publică, pentru că va fi foarte greu de analizat ce se întâmplă la nivel tehnic în dezbaterea publică. Asta înseamnă că pe termen scurt nu există nicio șansă ca Marea Britanie să revină în Uniunea Europeană, dar pe termen mediu sau mai ales lung ar fi posibil. Odată ce noi generații ajung să aibă poziții de putere în societate, cu siguranță se vor schimba și atitudinile. Pentru că una dintre criticile pe care generația celor de 20 de ani, început de 30 de ani, le are asupra generațiilor mai în vârstă este faptul că au luat o decizie asupra Brexit fără să-i întrebe pe ei. Tinerii, în general, sunt mult mai favorabili unei apropieri a Marii Britanii față de Uniunea Europeană.
Războiul din Iran s-ar putea încheia înaintea celui din Ucraina. Expert: Riscul ca cele două conflicte să se unească nu a dispărutDacă ar fi să vorbim de ani, când ați vedea posibil acest moment?
Cred că ar fi foarte probabil ca în următorii 15-20 de ani, să spunem, să se ajungă la o deschidere mult mai mare a populației generale față de o apropiere în legătură cu Uniunea Europeană.
Ce înseamnă revenirea Marii Britanii în UE pentru România
Ce ar însemna pentru România și pentru români o reintegrare a Marii Britanii în UE?
Principalul lucru care s-a schimbat odată cu Brexit e că nu am mai avut un număr foarte mare de români care să emigreze în Marea Britanie. Pentru că odată cu Brexit este mult mai greu să obții un loc de muncă aici, o viză. În momentul în care această țară a părăsit Uniunea Europeană, dreptul la muncă al românilor și al tuturor cetățenilor europeni în Marea Britanie a dispărut. Deci nu am mai văzut acel aflux de cetățeni români sau de cetățeni ai Uniunii Europene în Marea Britanie. Dacă Marea Britanie va deveni membru din nou, cu siguranță vom vedea un număr mai mare de români care vor încerca să vină pentru a avea un loc de muncă în Marea Britanie. În rest, nu cred că sunt consecințe foarte mari asupra României, deși, dacă ne gândim istoric, Marea Britanie a fost unul dintre principalii susținători ai integrării României în Uniunea Europeană. Aș mai spune că, în general, parteneriatul dintre România și Marea Britanie este puternic, dar substanța relațiilor dintre cele două țări nu cred că se va schimba. Evident că o Uniune Europeană cu Marea Britanie va fi mai puternică și ar fi benefică și pentru Londra, dar și pentru Bruxelles.




















































