Exclusiv Cum recrutează Rusia spioni români de „unică folosință”. General: „Sunt oameni vulnerabili, mulți nici nu realizează ce fac”

Moscova intensifică războiul hibrid în România. SRI a dejucat o operațiune de sabotaj, dar nu este unica. Generalul (r) Marius Crăciun explică cum sunt racolați inclusiv cetățeni români să spioneze pentru Rusia, uneori fără ca ei să realizeze ce fac.

Rusia se folosește de agenți profesioniști, dar și de oportuniști fără nicio pregătire Foto: Shutterstock

Moscova a declanșat un război hibrid total contra Europei, iar România, țară care are cea mai lungă graniță cu Ucraina, este direct vizată. Rusia își intensifică acțiunile subversive în România și celelalte state membre NATO, iar cazul cetățeanului rus acuzat nu e unul singular. Generalul (r) Marius Crăciun explică cum acționează agenții Moscovei, mulți dintre ei spioni de conjunctură.

De regulă, agenții ruși caută să adune informații despre bazele militare și infrastructura critică, dar mai ales despre convoaiele cu muniție și arme care traversează țara în drum spre Ucraina.

Vânătoare de spioni: Cum a fost prins Ivan Kutsenko

Recent, informații despre astfel de acțiuni au ajuns în spațiul public, după ce SRI a dejucat o operațiune de sabotaj pusă la cale pe teritoriul României. Un cetățean rus stabilit în țara noastră, aflat sub monitorizare din februarie, a fost documentat în timp ce fotografia și filma obiective militare, centre de comunicații și infrastructuri critice, inclusiv aeronave cargo ucrainene. Ivan Kutsenko, cetăţeanul rus în vârstă de 40 de ani, a fost reţinut pentru 24 de ore. Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă.

SRI nu a acționat singur. Potrivit unui comunicat transmis marți, 8 septembrie, operațiunea a fost desfășurată în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO, MApN-DGIA și servicii partenere externe.

Precedentul columbian: Sabotaje vizând infrastructura energetică

Nu este însă un caz singular, susțin experții. Anul trecut, un cetățean columbian, acuzat că acționa la instigarea unui agent din Rusia, a fost condamnat la șase ani de închisoare de Curtea de Apel București, după ce a fost prins în timp ce pregătea un plan de sabotaj împotriva unor obiective strategice din România.

„Condamnă pe inculpatul Murillo Diosa Luis Alfonso, cetățean columbian, la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la acte de diversiune. Deduce din pedeapsa de 6 ani închisoare durata reținerii de la 01.08.2024, până la data de 02.08.2024, și a arestului preventiv de la 01.08.2024 la zi. Menține starea de arest preventiv a inculpatului. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, este decizia judecătorilor, citată de Agerpres.

Potrivit procurorilor DIICOT, Murillo Diosa a ajuns în România în iulie 2024, cu scopul clar de a documenta și pregăti distrugerea unor obiective de interes strategic. Printre țintele vizate se aflau un depozit de deșeuri reciclabile, două sonde petroliere și o stație de reglare a gazelor naturale, situate în proximitatea unui complex industrial din județul Ilfov.

Cei doi, cetățeanul rus și cel columbian, făceau parte dintr-o rețea de sabotori care era coordonată din Rusia. Potrivit informațiilor care sunt publice, ambii primeau informații și erau instruiți prin intermediari.

Cine sunt „spionii de conjunctură” recrutați de Rusia?

Acțiunile Rusiei în spațiul NATO s-au întețit în ultimii ani. Generalul (r) Marius Crăciun, cofondator al Forțelor de Operații Speciale, spune că astfel de agenți ai Rusiei mai există în România și țările europene. Unii dintre ei, cei mai mulți, s-ar afla sub supraveghere, iar autoritățile române sunt gata să-i prindă în flagrant pentru a răspunde în fața legii.

Agenții ruși, de la temuții KGB-iști și până la spionii FSB de azi au fost de fiecare dată unii dintre cei performanți. În timpul Războiului Rece, ei au acționat în întreaga lume și au adus țării lor informații esențiale. Însă în cele mai multe situații se lucrează prin intermediari, iar adevărații agenți ruși rămân în umbră. Există însă și cazuri când spionii sunt doar de conjunctură, adică sunt cetățeni români, ruși sau de alte naționalități care sunt racolați pentru acțiuni mai puțin elaborate și care nu beneficiază de nicio pregătire, ci sunt simpli pioni aruncați pe o tablă de șah de FSB și alte servicii din Rusia. Evident, aceștia sunt sacrificați ușor, iar Moscova nu este afectată de acest lucru.

„Sunt convins că or mai fi mulți alții în România. Eu spun că în general gestionăm bine. Nu facem foarte mult tam-tam, dar structurile de informații gestionează bine. Ori îi arestează, ori îi izolează, ori îi expulzează, cum a fost în general cu arabii. Adică SRI-ul până acum n-a făcut mare tam-tam, dar și-a făcut treaba din ce se vede în spațiul public”, spune generalul.

El explică și cum sunt racolați acești spioni de „unică folosință”, plătiți uneori cu sume derizorii. Unii dintre ei nici măcar nu realizează pentru cine lucrează și nu înțeleg importanța acțiunilor lor, dar se bucură de sume de bani care, în cazul lor, cad aparent din cer. De altfel, SRI a precizat că de multe ori serviciile din Rusia vizează cetățeni europeni, inclusiv români, care provin din categorii vulnerabile.

„Mai nou, acești oameni sunt racolați pe internet. Pe internet sunt găsiți, sunt mai întâi observați pe TikTok, pe Facebook și alte rețele sociale. Rușii îi urmăresc atent ca să vadă ce postări agrează, unde dau like, care le sunt prietenii și în ce măsură sunt antiucraineni și par să rezoneze cu Rusia. Și în funcție de asta, probabil niște softuri bine dezvoltate din punct de vedere al analizei psihologice, extrag un număr de potențiali clienți. Sigur, aceștia sunt întâi monitorizați, apoi sunt momiți cu diverse sume de bani. Sunt convins, criptomonede am văzut că se poartă”, mai spune generalul Crăciun.

Schimbul de agenți: Scenariul eliberării spionilor prinși

În cazul cetățeanului rus prins că ar fi spionat România, există mai multe scenarii. El va ajunge foarte probabil la închisoare. Există însă și un scenariu în care ar putea fi eliberat și s-ar putea întoarce în țara natală.

„Se practică schimbul de agenți. Am mai avut anul acesta un schimb de agenți, doi agenți din Republica Moldova care au fost schimbați cu acel trădător din serviciile de informații. Probabil și cu ăsta s-ar putea să se întâmple la fel. Să nu fim surprinși dacă peste câțiva ani, după ce ajunge la pușcărie, o să fie schimbat poate pentru vreun agent de-al nostru. Lucrurile astea se practică, este absolut normal, cum au și ei, probabil că avem și noi”, adaugă el.

Bani rusești în spatele protestelor ecologiste și mișcărilor de stradă

El amintește acțiunile de la Pungești, din județul Vaslui, unde există suspiciuni serioase că Rusia s-ar fi aflat în spatele protestelor anti-americane. Într-o acțiune practic unică în România, săteni și activiști de mediu veniți din București și marile orașe, care nu se cunoscuseră niciodată și nu interacționaseră și proveneau din categorii diferite, au acționat cot la cot împotriva companiei americane Chevron. ONG-uri verzi și țărani fără nici cele mai elementare noțiuni despre mediu sau despre exploatarea gazelor de șist au fost atunci coordonați, se pare, de la Moscova, fără ca cei mai mulți dintre ei să știe. Potrivit unor anchete ale New York Times, în acele manifestații Rusia a fost implicată, iar sume importante de bani ar fi fost dirijate de la Moscova inclusiv spre ONG-uri verzi care se pretind pro-occidentale.

Generalul Marius Crăciun amintește acest caz și susține că Rusia finanțează acest gen de proteste și în alte zone ale Europei.

„Vă aduceți aminte, când a apărut și la noi ideea să exploatăm gazele de șist, pe undeva prin Vaslui, veniseră americanii, dar au apărut brusc oameni care nici nu știau dacă luai să-i întrebi ce înseamnă exploatarea gazelor de șist prin fracturare, habar n-aveau. Dar au demonstrat brusc. Părerea mea este că le-au intrat niște bani pe card, pentru că rușii finanțează în felul ăsta proteste în toată Europa. Și astfel de ONG-iști protestează și se alătură cui dă mai mult”, punctează generalul Crăciun.

În același registru s-ar încadra și acțiunile fostului mercenar Horațiu Potra, mai spune el. De altfel, procesul în care Potra, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și alte 20 de persoane sunt judecate pentru presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale a început chiar miercuri, 9 septembrie la Curtea de Apel București.

„Mai țineți minte și acțiunile lui Potra și atunci când printre bagajele unuia dintre oamenii săi au fost găsiți 50.000 euro, bani pregătiți pentru distribuție? Se poartă! S-a purtat și în perioada post-decembrie '89, văd că se poartă și acum. Se folosește cash-ul pentru demonstrații și pentru ăștia care să țipe, să strige, dar uitați-vă că probabil se folosesc și viramentele pe card. Cei care sunt responsabili cu analiza transferurilor se uită la sume mai mari, nu la 50-100 de euro”, mai afirmă generalul.

Trădare pe sume derizorii și lipsa de educație a populației

De cele mai multe ori, oamenii nici măcar nu realizează care sunt riscurile, iar în multe cazuri nu sunt conștienți că ajung să acționeze pentru cauza Rusiei. Generalul Marius Crăciun consideră că autoritățile ar trebui să comunice mai eficient cu populația și să explice riscurile unor situații de acest gen.

„Și la noi, săracii, oamenii inculți, oameni fără nicio pregătire în spionaj și contraspionaj, ajung să acționeze și o fac unii și pentru 50 de euro. Pentru 50 de euro, uneori e adevărat și pentru sume mai mari, unii sunt de acord să trădeze. Alții nici nu realizează că o fac. Îmi pare rău când îi văd cât trebuie să plătească, ce riscă. Unii ajung să dea mai mulți bani pe avocat și intră la pușcărie fără să înțeleagă de ce. Spuneam că SRI își face treaba, dar celelalte autorități cred că nu fac suficient ca să educe populația, să-i facă pe oameni să înțeleagă situația reală și riscurile la care se expun. Probabil că ar trebui prezentate mai des cazurile astea de trădare și pedepsele care sunt, și eventual și prezentați ei înșiși, cu fețe, cu nume...”, subliniază generalul.

Spionajul între aliați. Precedentul Angela Merkel

Nu în ultimul rând, spionajul se practică de multe ori și între aliați. Celebru este cazul fostului cancelar german Angela Merkel, care s-a aflat că era spionată de americani. Scandalul a ajuns la maxim în 2013. Angela Merkel i-a cerut explicaţii preşedintelui SUA de atunci, Barack Obama, cu privire la aceste dezvăluiri. Șefa statului german a avertizat atunci că acțiunile americane au adus lovituri serioase încrederii între cei doi aliaţi.

„Cred că Merkel a fost ascultată de americani pe bună dreptate. Dacă ne aducem aminte, Germania și Rusia aveau relații privilegiate și chiar azi am văzut un clip mai vechi cu ceremonia din 2011, când rușii și germanii semnau pentru Nord Stream. Este clar că există o supraveghere operativă și între aliați, pentru a nu exista surprize strategice”, încheie generalul Marius Crăciun.