Exclusiv România are producții record, deși seceta a lovit Europa. Expert: „Niciodată în istoria sa nu a avut asemenea volume”

România traversează cel mai bun an din istorie din punct de vedere al producțiilor agricole, în ciuda secetei și a temperaturilor ridicate care s-au instalat după jumătatea lunii iulie. Cezar Gheorghe, expert în agricultură în cadrul AGRIColumn, a explicat pentru „Adevărul” că performanța acestui sezon are la bază precipitațiile acumulate timp de aproape zece luni, adaptarea fermierilor după anii secetoși 2020-2025 și schimbarea structurii suprafețelor cultivate, cu o orientare mai mare către culturile de toamnă. „Niciodată în istoria sa, România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță”, spune specialistul.

România are producţii agricole record în acest an. Foto: Shutterstock

„Povestea frumoasă merită spusă. Pentru că merită să evidențiem și lucrurile bune. Niciodată în istoria sa, România nu a avut asemenea volume la grâu, orz și rapiță”, explică Cezar Gheorghe.

Potrivit specialistului, explicația pentru producțiile foarte mari din acest an trebuie căutată încă din toamna lui 2025. „Totul a început în septembrie 2025, când precipitațiile au început să vină în România. Necontenit, în valori deosebit de ridicate. Iarna a marcat la rândul său un volum de precipitații sub formă de zăpadă. Iar povestea a continuat în primăvară, cu niveluri însemnate cantitativ de precipitații, ce au continuat până în zona de 10 iulie 2026”, spune el.

Cantitatea de apă acumulată în această perioadă a avut un rol important pentru culturile agricole, întrucât ploile au continuat până în apropierea momentului în care seceta și temperaturile ridicate au început să se facă simțite. „Am avut ploi până pe 10 iulie, iar apa a fost stocată în sol. Porumbul nu a fost afectat, floarea soarelui a avut apă. Se va recolta în câteva zile”, afirmă Cezar Gheorghe.

Specialistul subliniază că evoluția din România a fost diferită față de ceea ce s-a întâmplat în alte zone ale Europei. „În vestul Europei a fost rău, la noi nu. Precipitațiile cumulate în sol au făcut ca să avem o producție foarte bună”, a spus el.

Căldura a ajuns în România după ce culturile de toamnă acumulaseră apa necesară

Și din punct de vedere al temperaturilor, sezonul a avut o evoluție care a avantajat culturile. „Din punct de vedere al temperaturilor, România a fost ferită până în zona de 15-20 iulie de temperaturi ridicate, zidul de căldură ce a cuprins Europa s-a oprit la frontiera de vest a României”, explică expertul.

Nu toate regiunile țării au fost însă ferite de efectele secetei și ale temperaturilor ridicate. „Firește că vestul țării, adică județele Arad, Timiș și Bihor, au suferit de secetă și căldură. Însă am spune că, în planul general, vestul a fost cel defavorizat în acest sezon, dar restul țării a acumulat precipitații pe parcursul a 10 luni la rând”, a adăugat expertul în agricultură.

Astfel, momentul în care seceta și căldura s-au instalat mai puternic a venit după ce culturile beneficiaseră deja de cantități importante de apă. 

Fermierii au schimbat momentul însămânțărilor după anii de secetă

O altă explicație pentru producțiile obținute în acest sezon ține de modul în care fermierii români și-au adaptat lucrările agricole după mai mulți ani marcați de secetă.

„Revenind la producții, trebuie să știm că fermierii români s-au adaptat. Și au efectuat două lucruri. După anii ce au marcat prin secetă, 2020-2025, au împins însămânțările de toamnă cât mai târziu. Pentru a beneficia de precipitațiile ce trebuiau să sosească în lunile octombrie-noiembrie”, a declarat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.

Potrivit specialistului, această modificare a calendarului de însămânțare a avut efecte care nu s-au limitat doar la disponibilitatea apei pentru culturi. „Aici beneficiile au fost duble, economii din neutilizarea insecticidelor la rapiță și din combaterea dăunătorilor la grâu au fost substanțiale”, spune expertul.

Fermierii au mizat, astfel, pe precipitațiile de toamnă și au adaptat momentul înființării culturilor la condițiile pe care le-au întâlnit în ultimii ani.

Mai mult grâu, orz și rapiță, mai puțin porumb

A doua schimbare importantă a fost legată de suprafețele alocate diferitelor culturi. „Al doilea lucru pe care l-au făcut fermierii a fost de creștere a alocării suprafețelor pentru grâu, rapiță și orz în detrimentul porumbului și soiei din primăvară. Aici a fost din nou o cheie importantă de control. Pentru că culturile de toamnă au adus volume importante, precum am spus, cele mai mari din istoria României”, a adăugat el.

Cifrele prezentate de Cezar Gheorghe arată creșteri importante la principalele culturi de toamnă: „Astfel, la grâu România a recoltat 13,4 milioane de tone, față de 13 milioane de tone sezonul precedent. La rapiță, România are un record impresionant, 3,52 milioane de tone față de 2,8 milioane de tone sezonul precedent. La orz am recoltat 3,4 milioane de tone față de 3 milioane de tone sezonul precedent”.

În același timp, culturile de primăvară au pierdut suprafață, iar cea mai mare reducere a fost înregistrată în cazul porumbului. „Culturile de primăvară au fost reduse astfel ca suprafață. Porumbul a fost redus cel mai dramatic, de la o medie de 2,65 milioane hectare, consemnată între 2017-2022, porumbul a fost cultivat doar pe 1,6 milioane hectare. O scădere însemnată”, a explicat expertul.

Această reducere a suprafeței cultivate cu porumb a fost însoțită de o concentrare a culturii în fermele care aveau acces la irigații. „Însă tocmai această scădere a făcut loc performanței. Căci porumbul a fost însămânțat de cei care au instalații de irigații”, a explicat Cezar Gheorghe.

Floarea-soarelui intră la recoltare cu estimări foarte bune

În cazul florii-soarelui, suprafața a crescut ușor față de sezonul precedent. „Semințele de floarea-soarelui au crescut puțin în suprafață de la an la an. Și astfel am ajuns la o suprafață de 1,17 milioane hectare, față de 1,1 milioane hectare, sezonul precedent”, adăugând că urmează recoltarea în câteva zile, iar „estimările sunt extrem de bune, 2,6-2,7 milioane tone.”

Specialistul precizează însă că evoluția nu este uniformă în toate regiunile. „Sigur că în anumite zone randamentele au scăzut din cauza secetei și a căldurii, dar România a arătat superb prin peisajele generate de câmpurile cu floarea-soarelui. Am avut o Românie galbenă prin rapiță și din nou galbenă prin calatidiul florii-soarelui”,  spune specialistul în agricultură.

Și în cazul porumbului, estimarea este una importantă, chiar dacă suprafața cultivată a fost mult redusă: „La porumb, ținând cont de cele spuse mai sus, vedem o producție de 7,8-8 milioane de tone. Nu mai avem nici aici prea mult de așteptat până la recoltare, totul depinde de epoca de semănat și de hibrizii aleși, timpurii sau tardivi”.

România, singura țară europeană care a crescut volumele

Cezar Gheorghe plasează rezultatele României în contextul producțiilor europene și spune că evoluția țării este diferită față de cea a celorlalte mari producătoare: „Dacă poziționăm România în Europa, putem spune fără a greși următoarele. Toate țările europene au redus producțiile, pe toate culturile. România este singura țară europeană ce a crescut volumele”.

Un exemplu este cultura porumbului din Franța. „În acest an, România a depășit Franța la cultura porumbului. Căci Franța, din cauza secetei și a căldurii infernale, a redus proiecția de la 13 milioane de tone la doar 7 milioane de tone. Este adevărat că și fermierii francezi au redus suprafața alocată porumbului, cu 0,3 milioane hectare”, a spus Gheorghe.

În ceea ce privește calitatea grâului, specialistul explică scăderea ponderii grâului de panificație prin condițiile meteo din primăvară și din perioada premergătoare recoltării. „Este adevărat că grâul românesc nu a mai avut ponderea în calitate ca anul trecut, când am avut 78% grâu de panificație și 22% grâu furajer. Anul acesta avem 58-60% grâu de panificație, iar diferența este alocată grâului furajer. Avem aceste rezultate din cauza temperaturilor reduse pe perioada primăverii și a precipitațiilor ce au spălat la propriu calitatea înainte de recoltare”, a explicat Cezar Gheorghe.

Prețurile au crescut, dar și costurile au urcat

Rezultatele bune de producție au venit într-un context în care fermierii au avut și costuri mai mari. „Este adevărat că costurile au crescut pe fondul crizei din Hormuz, referindu-ne la îngrășăminte și combustibil”, a spus el, indicând însă și o serie de efecte favorabile pentru agricultura românească, inclusiv cele asociate situației din bazinul Mării Negre. „Însă România a avut și beneficii. Inclusiv din actuala criză din bazinul Mării Negre, unde Ucraina și Rusia sunt blocate în export, datorită atacurilor reciproce asupra terminalelor și asupra navelor comerciale”, a adăugat expertul.

Una dintre consecințele menționate de specialist este creșterea prețurilor la rapiță: „Vorbim despre elevarea prețurilor la rapiță pentru că această marfă intră în componenta complexului de biocombustibil și, în mod automat, când petrolul crește, cresc și cotațiile rapiței. Notăm o diferență pozitivă de 50-60 euro pe tonă.”

În cazul grâului românesc, avantajul de preț față de marfa provenită din Ucraina sau Rusia este, potrivit lui Cezar Gheorghe, de asemenea important. „În cazul grâului, marfa românească are un avantaj net față de cea ucraineană sau rusească. Diferențele ajung și la 50-60 USD/tonă în favoarea grâului românesc”, a precizat expertul.

Logistica reduce însă avantajul obținut de fermieri

Creșterea producțiilor și nivelurile de preț nu se reflectă integral la prima verigă a lanțului, deoarece costurile logistice au crescut.

„Trebuie deci să vedem și aceste lucruri, pentru că ele sunt perfect valabile și există astăzi în piața de agribusiness. Logistica însă taie mult din aceste niveluri.

Costul combustibilului și penuria creată prin dirijarea trenurilor și a autocamioanelor către fluxurile ucrainene taie foarte mult la prima verigă, adică la fermieri, a spus el.

În această situație, producțiile mari și prețurile mai bune sunt însoțite de costuri suplimentare. „Ca de obicei, nu poți să le ai pe toate. Pe de o parte ai volume foarte ridicate, nivel de preț pe care nu-l așteptam, compensat negativ de costuri logistice și de costuri cu întreținerea culturilor de toamnă și de înființarea culturilor de primăvară”, a adăugat Cezar Gheorghe.

România își păstrează poziția de lider al exporturilor agricole din UE27

România a încheiat, potrivit specialistului, al doilea an consecutiv pe primul loc în ceea ce privește exporturile din UE27 pentru mai multe categorii de produse agricole. „Și mai este ceva, România a terminat al doilea an consecutiv, conducând exporturile EU27. La grâu, porumb, rapiță, semințe de floarea-soarelui. Și cumulat la grâu-orz-porumb.”

Cezar Gheorghe indică atât avantajele, cât și limita unei astfel de poziții. „E bine sau nu? Pe de o parte da, pentru că astfel se consolidează poziția României și a portului Constanța în regiune. În condiția în care avem consumul intern limitat și volumul recoltat ridicat.

Pe de altă parte nu reținem valoarea adăugată din oleaginoase. Care este extrem de ridicată și la rapiță și la semințele de floarea-soarelui.

Ca notă finală, România a plecat ca din pușcă și în acest sezon la capitolul exporturi, având deja exportate de la 1 iulie 2,35 milioane tone grâu, 1,6 milioane tone orz și 0,8 milioane tone rapiță”, a explicat Cezar Gheorghe pentru „Adevărul”.