Exclusiv De ce a rămas România în urmă la stocarea energiei. Ce a făcut Bulgaria diferit

România are nevoie de mai multe capacități de stocare a energiei, iar procedurile de autorizare ar trebui simplificate pentru a atrage investiții private în acest sector, a declarat luni Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la „Interviurile Adevărul”. Oficialul a dat Bulgaria drept exemplu de țară care a redus semnificativ partea birocratică și procedurile de autorizare pentru proiectele de stocare.

România are nevoie de mai multe capacități de stocare a energiei. Foto Adevărul

Discuția despre capacitățile de stocare apare în contextul în care România trebuie să se pregătească pentru perioade tot mai dificile din punct de vedere climatic, cu secete prelungite și temperaturi foarte ridicate vara, dar și cu perioade de ger iarna.

Bușoi a atras atenția și asupra limitărilor pe care le poate impune debitul Dunării asupra dezvoltării capacităților energetice. În acest context, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, proiectate pentru a fi finalizate în jurul anului 2033, ar putea întâmpina probleme de funcționare în anumite scenarii de debit scăzut al Dunării.

„Cred că va trebui să ne obișnuim cu acest gen de prognoze, secete prelungite vara cu creșteri mari de temperatură și perioade mari de ger iarna. Va trebui să lucrăm cu astfel de scenarii”, a declarat Cristian Bușoi.

Întrebat unde s-a greșit în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare, secretarul de stat a spus că bateriile și producția de energie pe gaze ar fi putut ajuta România să gestioneze mai bine variațiile din sistem.

„Ne-ar fi ajutat capacitățile de stocare de tipul bateriilor, capacitățile de producție pe gaz”, a afirmat Bușoi.

Potrivit acestuia, România a ales în ultimii ani să pună accent în special pe creșterea capacităților de producție, inclusiv prin proiecte finanțate din fonduri europene, în timp ce dezvoltarea stocării a rămas în urmă.

În acest domeniu, Bulgaria este dată drept exemplu pentru ritmul în care a încercat să atragă investiții. Potrivit lui Bușoi, autoritățile bulgare au redus la minimum partea birocratică și cerințele de reglementare și autorizare, ceea ce a permis proiectelor de stocare să avanseze mai rapid.

„Bulgaria a redus la maxim partea birocratică și partea de reglementare și autorizare. Nu s-au mai făcut foarte multe teste de compatibilitate cu sistemul și au primit mai ușor autorizarea finală”, a explicat secretarul de stat.

Bușoi consideră că România ar trebui să găsească un echilibru între siguranța sistemului și necesitatea de a permite dezvoltarea rapidă a unor noi capacități de stocare.

„Poate ar trebui să ne poziționăm undeva la mijloc pentru a putea dezvolta mai multe capacități de stocare”, a spus acesta.

Miza este cu atât mai importantă cu cât dezvoltarea bateriilor nu depinde în principal de investiții realizate direct de stat. Proiectele sunt atractive pentru investitorii privați, însă aceștia au nevoie de un cadru de autorizare predictibil și de proceduri care să permită recuperarea investițiilor într-un termen rezonabil.

„Și vă spun asta pentru că nu statul face baterii. Investitorii vin cu banii de investiții. E o chestiune care ține foarte mult de decizia unor investitori privați”, a mai declarat Cristian Bușoi.

Declarațiile vin într-un moment în care sistemul energetic românesc este pus în fața unor riscuri tot mai greu de ignorat. Pe de o parte, producția de energie trebuie să crească pentru a acoperi consumul și dezvoltarea economică, iar pe de altă parte, perioadele de secetă și temperaturile extreme pot afecta surse importante de producție. În acest context, capacitățile de stocare pot avea rolul de a prelua surplusul de energie produs în anumite intervale și de a-l pune la dispoziția sistemului atunci când producția scade sau consumul crește.