Exclusiv Rusia vorbește despre „începutul unui război real”. Expert: Moscova testează limitele Occidentului prin tactica „feliei de salam”

Serghei Lavrov a lansat amenințări fără precedent la adresa Berlinului, vorbind despre un „război real”. Experții militari și de securitate consultați de „Adevărul” explică ce se află, de fapt, în spatele retoricii agresive de la Kremlin și dacă există un risc real de conflict militar convențional.

Rusia amenință în permanență statele UE Foto: AI

Rusia, prin vocea ministrului de Externe, Serghei Lavrov, anunță începutul unui „război real” cu Germania. Numărul 2 din statul rus, după președintele Vladimir Putin, a surprins într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin, unul dintre jurnaliștii preferați ai Kremlinului.

Referindu-se la acuzațiile Berlinului, care susține că Rusia se află în spatele unor atentate din Germania, Serghei Lavrov a făcut o afirmație imposibil de trecut cu vederea. „Au găsit o dronă. Au spus că este rusească, fără ca cineva să se obosească să investigheze. Acesta este, practic, începutul unui război real”, a susținut Serghei Lavrov.

Relațiile ruso-germane se află la un minim istoric, cel mai jos de la Al Doilea Război Mondial, când cele două state s-au aflat în război după invazia nazistă. Rusia și Germania se acuză reciproc și o fac tot mai des și în cei mai duri termeni. Chiar și așa, afirmațiile lui Lavrov sunt practic fără precedent în ultimele opt decenii.

„Adevărul” abordează această temă și apelează la expertiza unor specialiști. Un analist militar, un expert în politici de securitate și un politolog analizează situația și vorbesc despre riscurile unui război convențional între cele două state.

Escaladare între Rusia și NATO

Cercetător la Universitatea ETH Zurich din Elveția, expertul în politici de securitate Marius Ghincea consideră că asistăm la o escaladare între Rusia și NATO.

„În acest moment trebuie să înțelegem că vorbim de o escaladare politică și retorică între Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. Decizia guvernului german de a clasifica mai multe evenimente de securitate care au afectat aeroporturile germane drept acțiuni belicoase ale Federației Ruse este parte a acestui proces de escaladare pe care Federația Rusă, de altfel, l-a început. După cum știm, recent Statele Unite și aliații săi au anunțat că au informații și dovezi concrete că Federația Rusă dorește să testeze capabilitățile de descurajare și apărare aliate. Și de altfel că recent s-a speculat că vizita directorului CIA la Moscova are loc și din cauza acestor seturi de informații legate de o potențială escaladare din partea Federației Ruse. Și vedem că războiul hibrid al Federației Ruse împotriva statelor europene care sprijină Ucraina continuă”, spune Ghincea.

În acest moment, mai spune el, cele două părți se află într-un război politic. Deși un război convențional nu este de actualitate, riscurile nu sunt totuși egale cu zero.

„Suntem într-o formă de război, mai degrabă politic. Riscurile de a avea un război convențional, militar cu NATO și Federația Rusă nu sunt zero, dar sunt încă destul de reduse, având în vedere că Federația Rusă are niște capabilități destul de limitate în acest moment de a începe un al doilea front și mai mare de luptă împotriva NATO, în condițiile în care abia poate să facă față pe frontul din Ucraina”, explică Ghincea.

Pericolul războiului hibrid și influențarea alegerilor

Pe viitor, relațiile dintre Rusia și Germania, dar și celelalte state NATO se vor deteriora și mai mult, avertizează el.

„Cu siguranță, relațiile se vor deteriora în continuare. Federația Rusă are un interes de a escalada politic și pe cale hibridă acțiunile sale împotriva țărilor democratice europene și trebuie să ținem minte că Federația Rusă are tot interesul să sprijine creșterea influenței și puterii partidelor militant-radicale, populiste, astfel încât capacitatea politică a instituțiilor și partidelor occidentale, pro-europene și pro-occidentale, să se reducă și să vină la putere partide care să fie mult mai favorabile intereselor Federației Ruse. Vedem și rezultatele din Germania, din alegerile de ieri. Deci, din punctul acesta de vedere, având în vedere că avem alegeri importante și în Franța, și în Germania, dar și în alte țări în perioada următoare, ar trebui să ne așteptăm la o escaladare a riscurilor de război hibrid și politic mai degrabă decât cele militare”, punctează Ghincea.

Analiza generalului care a înființat forțele speciale

Generalul (r) Marius Crăciun este cunoscut ca și cofondator al Forțelor pentru Operații Speciale din România. În opinia sa, nu se pune problema unui atac rusesc cu rachete, drone și bombe, iar din partea Germaniei nici atât.

„În niciun caz nu va fi război convențional! Deci, deocamdată, rușii nu sunt în măsură să declare război decât cu gura și cu acțiuni din astea subversive, dar nu sunt în măsură să câștige nici măcar în Ucraina”, spune generalul.

În opinia sa, declarațiile lui Lavrov se înscriu într-o serie mai largă de amenințări prin care liderii ruși încearcă să intimideze statele NATO. Și nu doar atât.

„Declarația lui Lavrov face parte din războiul hibrid și vrea să încurajeze cumva câștigarea alegerilor regionale în Bavaria de către AfD, care este prorus și anti-NATO, și să slăbească NATO în continuare. Este absolut normal și firesc, asta din perspectiva rușilor, să iasă cu asemenea declarații. Iar Lavrov, da, îl știm bine, n-are niciun fel de scrupule”, mai spune generalul Marius Crăciun.

Tactica „feliei de salam” și presiunea pe opinia publică

Declarația lui Serghei Lavrov a fost analizată și de politologul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.

„Declarația lui Serghei Lavrov din weekend, în care a afirmat că acuzațiile Germaniei privind presupusa implicare rusă într-un incident cu o dronă explozivă descoperită în august pe aeroportul Leipzig/Halle, împreună cu măsurile de închidere a consulatului din Bonn și a Casei Ruse din Berlin, reprezintă «începutul unui război adevărat» nu constituie o declarație formală de război în sens juridic sau o anunțare a unei iminente ofensive convenționale, ci face parte din arsenalul clasic de retorică agresivă și amenințări calibrate al diplomației ruse, menită să mențină presiunea hibridă fără a trece pragul unui conflict deschis”, spune profesorul clujean.

Politicianul rus nu a făcut aceste declarații pentru a anunța un război, ci urmărește un plan sofisticat. Rusia testează tactica „feliei de salam”, susține Radu Albu Comănescu.

„Lavrov folosește deliberat fraze cu valoare istorică moralizatoare (privind închiderea misiunilor diplomatice germane înainte de Marele Război Patriotic, sau despre «metastazele nazismului» care ar reapărea în Germania contemporană) tocmai pentru a amplifica imaginea de vinovăție și blam a Berlinului, culpabilizând populația germană pe filiera istorică nazistă și încercând să demoralizeze opinia publică prin trezirea sentimentelor de vină colectivă. În acest timp, Rusia testează prin tactica «feliei de salam» limitele până la care poate escalada agresiunea hibridă deja cunoscută (atacuri cibernetice, dezinformare, incidente de tip drone, măsuri diplomatice de reciprocitate) fără a provoca un răspuns militar direct”, punctează el.

Paradoxul discursului de la Kremlin

Aici este vorba despre un paradox, remarcă Radu Albu Comănescu. Practic, Serghei Lavrov nu ține cont nici măcar de faptul că în Germania cei de la AfD și susținătorii lor își doresc revenirea la o relație privilegiată cu Moscova.

„Paradoxul e evident și profund, deoarece tocmai forțele pro-ruse din Germania, în special AfD – care promovează o reconciliere și o apropiere de Moscova –, sunt cele care, în discursul oficial rus, ar trebui să beneficieze de o distincție față de «nazismul» imputat establishmentului. Dar trebuie observat că Lavrov ignoră această contradicție pentru a menține narativul de demonizare a întregii Germanii ca actor revanșist, consolidând propaganda internă rusă și încercând să semene discordie în societatea germană între elitele mainstream și segmentele pro-ruse. Moscova nu are intenția sau capacitatea realistă de a trece de la războiul hibrid actual la unul convențional împotriva unui membru NATO”, conchide Radu Albu Comănescu.