Exclusiv După Germania, vine valul MAGA și în România? Profesor din SUA: „Populismul nu se învinge prin etichetarea alegătorilor drept ignoranți”

În pragul alegerilor midterms din SUA, mișcarea MAGA își extinde influența în Europa de Est. Cât de expusă este România în fața acestui val populist explică Andreea Maierean, profesor de științe politice în Pennsylvania, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”.

Donald Trump și Alice Weidel visează la o Europa MAGA Foto: Colaj AI / Profimedia / EPA EFE

Alegerile regionale din landul german Saxonia-Anhalt au pus pe jar Europa, după ce AfD, partid considerat extremist, a câștigat cu un categoric 43% și a zdrobit partidele mainstream germane. America lui Donald Trump, aliat cu AfD, se află în plină campanie electorală pentru midterms, alegerile de mijloc de mandat, care pot schimba raportul de forțe în SUA și îi pot știrbi puterea lui Donald Trump.

Andreea Maierean, profesor universitar de ştiinţe politice în Statele Unite ale Americii, la Wilkes University, în Pennsylvania, analizează pentru „Adevărul” situația și vorbește despre vulnerabilitățile, dar și despre soluțiile României în fața unui val „MAGA” care riscă să vină peste Europa ca un tsunami. 

Adevărul: Dincolo de discursul politic, care sunt canalele principale prin care mișcările de tip MAGA încearcă să-și extindă influența în afara SUA? Vorbim de rețele de think-tank-uri, platforme media, sprijin financiar sau pur și simplu un model de comunicare populistă preluat de lideri locali?

Andreea Maierean: Găsim tot mai multe exemple pentru aceste forme de influență, dar unele sunt mai clar documentate decât altele. Ca să ne referim punctual la Estul Europei, CPAC (Conservative Political Action Conference), una dintre principalele platforme ale conservatorismului american, a organizat de curând mai multe conferințe în Ungaria și în Polonia. Aceste evenimente îi aduc împreună pe anumiți politicieni europeni și pe liderii, consilierii și activiștii din zona MAGA. În același timp, Heritage Foundation, unul dintre cele mai influente think tank-uri conservatoare din America, a colaborat cu organizații europene precum MCC Brussels și institutul polonez Ordo Iuris pentru a aduce în discuție schimbarea Uniunii Europene și acordarea unui rol mai mare suveranității naționale.

Un alt mod prin care această influență se extinde este prin presă și platformele online. Elon Musk a arătat cât de mult poate conta controlul unei platforme globale atunci când a susținut public AfD, un partid politic de extremă dreaptă, în alegerile din Germania. Vorbim, așadar, despre o rețea în continuă creștere, susținută de conferințe, colaborări între think tank-uri, relații personale și schimburi de strategii politice.

Totuși, cel mai ușor de exportat rămâne modelul de comunicare populistă. Acest tip de discurs opune „poporul” elitelor, atacă instituțiile și se concentrează pe imigrație, conflicte culturale și acuzații de cenzură. Liderii politici locali pot prelua această formulă de comunicare fără bani și fără coordonare directă cu Washingtonul.

De ce nu poate fi copiat modelul lui Trump 1:1 în România

Poate fi MAGA copiată având în vedere că în Statele Unite contextul politic și social este foarte diferit?

Este important să pornim de la faptul că realitățile politice și sociale din Europa de Est sunt foarte diferite de cele din Statele Unite. MAGA poate fi copiată doar parțial, pentru că este produsul unui sistem politic foarte diferit. De exemplu, în Statele Unite competiția națională este dominată de doar două partide: Partidul Republican și Partidul Democrat. În ultimii zece ani, Trump a preluat controlul Partidului Republican și și-a transformat mișcarea personală într-una dintre principalele forțe politice din Statele Unite. În România, multipartitismul și faptul că nu avem o republică prezidențială fac lucrurile ceva mai complicate. Un lider politic român poate imita stilul lui Donald Trump, însă, pentru a concentra atâta putere politică în jurul său, ar avea nevoie nu numai de un partid parlamentar puternic, ci și de aliați și de o majoritate stabilă care să susțină un guvern.

Andreea Maierean e profesor universitar de științe politice la Wilkes University (Pennsylvania) Foto: Arhivă personală

Și structura conflictelor sociale și identitare este diferită. MAGA a apărut într-o țară marcată de moștenirea sclaviei și a segregării rasiale, de imigrația masivă și de schimbări demografice care au adus teama în rândul unei părți a populației albe. Deși și România a cunoscut discriminare și persecuții îndreptate împotriva minorităților, acestea au alte origini istorice și nu au influențat viața politică în același mod ca diviziunile rasiale din Statele Unite. Privită problema din această perspectivă, România nu poate importa mecanic discursul MAGA pentru că acesta este construit în jurul raporturilor dintre albi, afro-americani, latino-americani și noile comunități de imigranți.

Din păcate, ceea ce poate fi copiat este metoda: instigarea unor grupuri sociale împotriva altora, prezentarea liderului drept victimă a sistemului, discreditarea elitelor și a expertizei, naționalismul, teoriile conspirației și transformarea frustrărilor sociale în războaie culturale. Ce fac liderii care aspiră la modelul Trump este să adapteze metoda MAGA nemulțumirilor locale, cum ar fi neîncrederea în instituțiile statului, inegalitățile sociale și tensiunile legate de anumite cerințe ale Uniunii Europene.

Filtru la dezinformare

Cât de expusă ar fi România și ce soluții ar exista?

România este destul de expusă, iar discursul MAGA găsește aici un teren relativ fertil. La aceasta se adaugă și interferența rusă. Pentru aceia dintre noi care au trăit sau au studiat ce s-a întâmplat în timpul Războiului Rece, Statele Unite și Uniunea Sovietică au rămas în amintire ca adversari. Dar lumea de astăzi este diferită și multe dintre temele asociate curentului MAGA sunt asemănătoare cu cele propagate de influența rusă. Chiar dacă urmăresc obiective diferite, cele două exploatează același teren vulnerabil: neîncrederea în instituții, resentimentul față de elite și convingerea că orice informație incomodă este o formă de manipulare. România este vulnerabilă și prin importanța pe care relația cu Statele Unite o are pentru securitatea noastră. Există riscul ca parteneriatul strategic cu Washingtonul să fie confundat cu acceptarea necritică a agendei politice americane.

Ce poate face România? Aceasta este întrebarea cea mai grea. Poate am putea începe cu transparență reală: cine plătește campaniile electorale, cine finanțează presa și prin ce mecanisme sunt amplificate mesajele pe rețelele sociale. Autoritățile trebuie să poată controla, de exemplu, campania digitală înainte de alegeri, nu să intervină când efectele nu mai pot fi reparate, iar regulile europene privind publicitatea politică trebuie aplicate ferm tuturor. Dar apărarea democrației nu se poate reduce la monitorizarea TikTok. Statul trebuie să ofere motive reale pentru recâștigarea încrederii: instituții competente, combaterea corupției și o presă independentă. Asta este într-adevăr foarte greu de îndreptat. Populismul nu va fi învins prin etichetarea alegătorilor drept ignoranți, ci prin reducerea distanței dintre cetățeni și un stat pe care prea mulți îl percep ca ineficient sau ostil.

Variabila din NATO. Predictibilitatea militară americană pe Flancul Estic

România depinde mult de garanțiile de securitate americane. În ce măsură curentul izolaționist din jurul mișcării MAGA ar putea redefini prezența militară americană pe Flancul Estic al NATO sau e vorba mai degrabă de o retorică electorală?

Nu cred că mai putem spera să fie doar retorică electorală, pentru că schimbarea de orientare a produs deja efecte. În octombrie anul trecut, Statele Unite au retras o parte dintre trupele de la baza Kogălniceanu, unde au rămas aproximativ o mie de militari americani. Washingtonul a prezentat atunci decizia drept o schimbare a priorităților, nu ca pe o retragere din NATO. Din această perspectivă, poate ar fi mai corect să ne gândim la ce s-a întâmplat ca la o retragere selectivă, nu ca la o mișcare izolaționistă. Ce a urmat în martie pare a confirma această ipoteză: după izbucnirea războiului din Iran, Statele Unite au cerut României să primească din nou militari și echipamente americane. Asta nu a însemnat refacerea brigăzii retrase de la Kogălniceanu, ci folosirea bazelor românești pentru o nouă prioritate americană, un nou război în Orientul Mijlociu.

Pentru România, riscul nu este așadar dispariția bruscă a garanției americane, ci incertitudinea și o prezență mai puțin predictibilă, stabilită tot mai mult în funcție de interesele volatile ale Washingtonului. Garanția americană rămâne esențială, însă Washingtonul a demonstrat că își poate reduce sau extinde rapid prezența militară în funcție de propriile priorități.

Realitatea la firul ierbii

Cum se resimte la firul ierbii polarizarea din politica americană? Cât de mult mai contează agenda ideologică MAGA pentru alegătorul mediu american în comparație cu problemele economice de zi cu zi?

În august s-au împlinit 20 de ani de când am ajuns în America și asta mă face să mă întorc cu mai multă atenție asupra acestei probleme. Am înțeles de la început că marile orașe de pe coaste votează, în general, cu democrații, iar zonele rurale și o mare parte din „interiorul țării” votează cu republicanii. În acești 20 de ani însă, lucrurile s-au schimbat dramatic. Astăzi, polarizarea nu mai ține doar de vot, ci și de identitate și de felul în care oamenii îi privesc pe cei din tabăra opusă. Cei care nu votează cu partidul tău sunt o amenințare pentru țară și pentru propriul mod de viață. Nu mai vorbim doar despre două Americi care votează diferit, ci despre două Americi care văd viitorul țării complet diferit și au sisteme de valori incompatibile.

Folosind o metaforă juridică, „juriul încă deliberează” dacă războaiele culturale sau economia contează mai mult. Din punctul meu de vedere, pentru alegătorul mediu, economia și costul vieții rămân mai importante. În cele mai recente sondaje din acest an, problemele economice, mai ales prețurile mari, inflația și scăderea nivelului de trai, rămân principalele preocupări. În această primăvară, sondaje importante arătau că 73% dintre americani descriau economia drept slabă și numai 23% aprobau modul în care Trump gestiona costul vieții. Până acum, MAGA a pus nemulțumirea economică pe seama imigrației, a globalizării și a adversarilor. Dar acum, după ce se află de ceva vreme la putere, această explicație va convinge tot mai puțini alegători.