Exclusiv Ajunge România la mâna lui Putin dacă AfD ia Germania? Politolog: „E un simptom, nu o cucerire”

Victoria extremiștilor AfD din Germania trimite unde de șoc în Europa. Un politolog și un general român explică riscurile reale ale acestui vot istoric și ce lecție dură trebuie să învețe politicienii de la București.

Vladimir Putin e cu ochii pe România și UE. Foto: EPA EFE

AfD a câștigat categoric alegerile în landul german Saxonia-Anhalt, iar miza reverberează în întreaga Germanie și chiar în UE. Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) poate teoretic obține, pentru prima dată, funcția de premier al unui land. Tot în septembrie, urmează alegeri în alte două landuri germane, iar AfD are prima șansă.

Există temeri serioase că Uniunea Europeană și NATO ar putea avea de suferit, dacă victoriile AfD vor continua, așa cum se preconizează, în Germania. România în particular ar putea avea probleme, susțin anumiți experți, dacă marile puteri europene Germania și Franța ar ajunge să fie guvernate de forțe eurosceptice și filoruse.

Într-un context atât de complicat, după victoria AfD de duminică, „Adevărul” apelează la expertiza a doi importanți experți pentru a aduce perspective solide din ambele unghiuri, politic și instituțional prin profesorul Radu Albu Comănescu și de securitate/militară prin generalul (r) Marius Crăciun.

„Victoria AfD din Saxonia-Anhalt (cu 43,8%, 39 de mandate din 83, fără majoritate absolută) este un semnal puternic, dar cu limite structurale clare care o împiedică să se transforme rapid într-o amenințare federală. Sigur, a provocat reacții de panică în unele medii europene și entuziasm în tabăra MAGA, la Elon Musk și la unele partide conservatoare sau extremiste, dar impactul concret asupra Germaniei și, prin ricoșeu, asupra Europei trebuie privit prin prisma realităților instituționale și demografice germane. În primul rând, Saxonia-Anhalt e un land estic mic (cu 2,1 milioane locuitori, din care 1,7 milioane alegători), cu un electorat de altfel foarte specific, puternic marcat de frustrări post-reunificare, de spectrul migraționist și de performanțe economice slabe”, spune profesorul Radu Albu Comănescu.

Un blocaj politic complicat la Dresda

Deși cei de la AfD au obținut un rezultat istoric, nu și-au îndeplinit obiectivul anunțat de liderii lor înaintea scrutinului. În schimb, CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, s-a prăbușit la propriu.

„AfD a dublat scorul din 2021, a câștigat aproape toate mandatele directe și a beneficiat de o prezență record (cam 78%), dar a ratat majoritatea absolută (erau necesare 42 de mandate). Altfel, CDU s-a prăbușit la 17,2%, iar partidele mai mici cum ar fi SPD, Verzii, Linke, BSW, au avut succes electoral, fragmentând însă parlamentul. În acest context, formarea unui guvern rămâne dificilă”, mai spune profesorul clujean.

Cei de la AfD ar mai avea o variantă: să se asocieze cu BSW, în condițiile în care partidele mainstream refuză deocamdată orice colaborare. Asta ar însemna că acel „cordon sanitar”, așa cum e numit în România și UE în general sau „zid de foc” cum îi spun germanii, ar fi greu de trecut. În realitate, situația este cu mult mai complicată.

„Partidele mainstream mențin «zidul de foc» (Brandmauer) și refuză colaborarea cu AfD (care e clasificată ca extremă de dreapta, confirmată de serviciul de informații al landului). BSW are un rol de pivot, dar nu este un partener natural stabil al AfD. O majoritate anti-AfD e teoretic posibilă, dar, cum spuneam, instabilă, iar o guvernare AfD minoritară ar fi un precedent istoric, fragil și contestat. AfD a anunțat deja că vrea să guverneze și amenință cu alegeri anticipate dacă nu poate, însă realitatea parlamentară o limitează”, mai adaugă el.

Barierele din vest și conturile de la Berlin

Pentru a ajunge să pună mâna pe Germania, AfD are mai multe hopuri de trecut, iar victoria din acest land nu le garantează acest lucru.

„Acum, la nivel federal, barierele sunt mult mai mari. AfD conduce sondajele naționale (în jur de 27-28%), în timp ce CDU/CSU creștin-democrată se află la 20-21% , dar următoarele alegeri federale sunt programate pentru 2029 abia... Sistemul proporțional german, pragul de 5%, baza electorală mult mai diversă din vestul țării și tradiția «Brandmauer» fac improbabilă o guvernare federală AfD în viitorul apropiat. Victoria dintr-un land estic nu se traduce deci, automat, la nivel național. Scorurile AfD din vest rămân semnificativ mai mici.”

Mare învins este însă din toate punctele de vedere cancelarul Friedrich Merz. Lipsit de orice carismă și detestat de populație, Merz are o cotă de popularitate extrem de scăzută și este lovit din toate părțile.

„În schimb, presiunea asupra cancelarului Friedrich Merz (care provine din CDU) e foarte reală: Merz a promis să reducă AfD, iar acum suferă un eșec simbolic. Din fericire, nu unul care schimbă imediat aritmetica Bundestagului. Impactul asupra Germaniei vine pe filiere multiple. Politic și simbolic, e o lovitură pentru Merz și pentru coaliția federală, ceea ce va intensifica dezbaterea despre cauzele creșterii AfD (migrație, economie, încredere în instituții) și poate forța ajustări de politici publice (cu mai multă fermitate pe migrație, pe reforme economice). Poate accelera discuții despre «normalizarea» AfD în unele cercuri conservatoare, dar majoritatea partidelor rămân totuși opuse ideii”, consideră Radu Albu Comănescu.

Ce ar însemna preluarea conducerii în Saxonia-Anhalt

Profesorul explică și ce ar însemna o guvernare AfD în Saxonia-Anhalt, acolo unde acest partid a câștigat alegerile de duminică. În opinia sa, efectele sunt notabile.

„În Saxonia-Anhalt, o eventuală participare AfD la putere ar testa implementarea unor politici pe educație, poliție, cultură sau energie și ar genera conflicte cu nivelurile federale (cum ar fi partajarea de informații de securitate, care e un domeniu foarte sensibil). În alte formule, victoria consolidează polarizarea germană între Est-Vest și poate mobiliza atât susținătorii, cât și opozanții, pentru că prezența ridicată la vot arată interes, dar și o mobilizare anti-sistem. Ca idee de bază trebuie reținut că nu este o «preluare a puterii». Fără majoritate și fără parteneri, AfD rămâne în opoziție sau într-o poziție precară. Desigur, efectul de «momentum» există, dar alegerile din alte landuri (cum ar fi Mecklenburg-Vorpommern, Berlin) vor testa dacă opțiunea AfD se generalizează”, punctează el.

Undele de șoc externe și frica de la Bruxelles și din capitalele europene

Reacțiile externe reflectă deja polarizarea între bucurie în cercurile MAGA, la Musk, Salvini, la unele forțe de dreapta populistă; îngrijorare la Bruxelles, Paris, Varșovia (unde Tusk a vorbit despre «idioții și trădătorii» care se bucură).

„Un eventual guvern AfD regional ar fi un precedent și ar putea influența dezbateri despre migrație, sprijinul pentru Ucraina sau relația cu Rusia (subiecte de mare interes pentru extrema dreaptă franceză), dar puterea reală a landului în Bundesrat este limitată, pentru că posedă doar câteva voturi. Germania rămâne motorul economic și politic al UE, iar o slăbire a stabilității interne (cum ar fi presiunea crescută pe Merz, sau un guvern federal distras de la politici de reformă) poate complica coordonarea europeană pe dosare precum apărare, energie sau relația cu SUA, Rusia, China”, admite Radu Albu Comănescu.

O schimbare de regim nu este însă foarte probabilă, cel puțin în acest moment, apreciază politologul clujean.

„Totuși, structura sistemului federal german, cultura politică postbelică (rezistentă) și absența majorității AfD fac ca rezultatul de ieri să fie mai degrabă un semnal de avertisment decât o schimbare de regim. Impactul european va depinde de cum reacționează partidele mainstream germane: corectarea politicilor care alimentează AfD sau blocarea în polarizare. În concluzie deci, victoria e istorică pentru AfD în Est și un șoc cert pentru establishment, dar limitele instituționale, absența majorității absolute și diferențele Est-Vest o țin departe de o transformare federală pe termen scurt. E un simptom al nemulțumirii, nu o cucerire a puterii naționale”, consideră el.

Lecția neînvățată de la București

Pentru România, lecția este simplă. Bucureștiul privește cu îngrijorare spre Germania cu teama că AfD ar putea să preia puterea în Germania.

„Lecția principală pentru România este că luptele interne continue dintre partidele mainstream (PSD, PNL, USR, UDMR) creează un vid de putere și de încredere care alimentează ascensiunea unor formațiuni precum AUR (pretinse a fi anti-sistem, dar în căutare de poziționare în sânul acestuia), exact așa cum eșecurile și rivalitățile dintre CDU și partidele de stânga au permis AfD să explodeze în landurile estice germane. În loc să ofere soluții concrete la nemulțumirile sociale și economice, elitele politice tradiționale se consumă (în ambele țări) în războaie de poziție, ceea ce îi determină pe alegători să se orientateze spre alternative radicale, indiferent de culoarea lor”, susține Radu Albu Comănescu.

Optimism din zona militară

Generalul (r) Marius Crăciun, militar de al cărui nume se leagă în mare măsură înființarea Forțelor pentru Operații Speciale din România, este și mai optimist. În opinia sa, AfD, chiar dacă ar ajunge să preia puterea la nivelul întregii Germanii, nu ar duce la îndeplinire proiectele despre care s-a vorbit atât, ieșirea din zona euro și din Schengen.

În același timp, deși există voci care susțin că România ar ajunge la cheremul Rusiei în cazul în care Franța și Germania ar ajunge să aibă la putere partide radicale, filoruse, generalul Marius Crăciun crede că lucrurile nu ar sta astfel, deși oricum nu este de dorit ca AfD sau Rassemblement National să pună mâna pe putere în cele două state importante ale UE și NATO.

„Nu cred că trebuie văzută așa de dramatic această situație. Sigur, nu e de dorit ca astfel de partide să câștige. Totuși, nu trebuie să fim disperați. Adică, indiferent cine ar câștiga, ați văzut că imediat când ajung la guvernare și își dau seama în ce situație complicată au intrat, așa că revin la tonuri mai blânde. Eu sunt convins că, indiferent cine va guverna Germania, se vor preocupa în continuare de apărare. La fel și în Franța... Nu cred că Marine Le Pen chiar ar face ceea ce zice. Sau nu ar face tot ce zice. Acești extremiști nu pot să preia întreaga putere și mai ales nu pot face orice doresc, pentru că democrația are niște reguli, iar în aceste țări nu pot fi așa ușor încălcate”, spune generalul.

El admite că o victorie totală a AfD în Germania ar echivala cu o Uniune Europeană mai slăbită și cu un NATO mai puțin ferm.

„Uniunea Europeană s-ar putea să fie un pic mai slăbită din punct de vedere politic, NATO să fie mai slăbit din punct de vedere politic”, mai spune el.

Modelul polonez pentru siguranța națională

România are o soluție, deși situația în care AfD ar câștiga întreaga Germanie ar fi una de nedorit. Generalul Marius Crăciun spune că autoritățile de la București trebuie să pună accent pe reforma din armată și industria de apărare și să întărească țara. În acest fel, România ar fi asemeni Poloniei o țară pe care Rusia nu și-ar pune problema să o atace.

„Pentru că tot vorbim de acești extremiști și de anumite riscuri, vedem că avem încă un motiv în plus pentru care noi să continuăm să ne întărim apărarea. Chiar dacă ar pune mâna AfD-ul pe Germania, nu s-ar schimba lucrurile așa de la o zi la alta”, adaugă generalul Crăciun.

El nu exclude faptul că AfD ar putea trece, odată ajunsă la putere, printr-un proces de «melonizare» și amintește că premierul italian Giorgia Meloni a fost inițial privită cu mari rezerve la Bruxelles, după victoria sa în alegerile de la Roma.

„Meloni oricum, la un moment dat era pro-Trump, însă după aia, după ce s-a lămurit că politica lui Trump vizavi de Italia nu e cea mai fericită, și-a schimbat poziția. Meloni este cel mai longeviv premier din istoria Italiei, ceea ce este o mare realizare. Cred că și aici... și AfD-ul și probabil partidul doamnei Le Pen, dacă ar fi să câștige, ar trebui să lucreze într-o coaliție și vor face un plan de guvernare care să cuprindă toate pozițiile partidelor din coaliția respectivă. Deci eu nu sunt foarte îngrijorat, nu sunt panicat și nu avem motive să credem că ar pune chiar așa România în pericol”, încheie generalul Marius Crăciun.