Exclusiv Atacul cu drone din Germania, parte din noua tactică a Rusiei. General român: „Suntem într-un pericol latent”

Atacurile cu drone de pe aeroportul din Leipzig arată o schimbare periculoasă de tactică a Moscovei. Fostul comandant al Forțelor pentru Operații Speciale, generalul Marius Crăciun, explică cum folosește Kremlinul „recrutări online” și amatori plătiți pentru sabotaje pe teritoriul european.

Rusia își intensifică războiul hibrid cu UE Foto: Freepik

Germania învinovățește Rusia pentru atacul cu drone asupra aeroportului și anunță contramăsuri. După săptămâni de reticență, oficialii de la Berlin susțin că atentatul din 4 august a făcut parte dintr-o campanie menită să submineze sprijinul european pentru Ucraina împotriva Rusiei. Totodată, ca urmare a tentativei de atac cu drone de luna trecută pe aeroportul Leipzig/Halle, germanii au anunțat că îl vor convoca pe ambasadorul Moscovei la Berlin, vor închide un consulat rus și vor lua alte măsuri ca răspuns.

Într-un interviu pentru „Adevărul”, generalul Marius Crăciun, cofondator al Forţele pentru Operaţii Speciale din România, vorbește despre acțiunile rusești hibride din Germania și România, despre riscurile pe care le prezintă acestea și inventivitatea FSB.

România este o țintă pentru acțiunile de sabotaj

Adevărul: Rusia este tot mai activă în războiul hibrid pe care îl poartă împotriva statelor care susțin Ucraina, iar state puternice ca Germania, Franța și Marea Britanie devin tot mai des ținte ale unor acțiuni de sabotaj rusești. Ne putem aștepta la acțiuni similare în România?

Generalul Marius Crăciun: Da, ne putem aștepta, în opinia mea, la mai multe, inclusiv în România. De fapt, nu doar că ne putem aștepta, ar trebui să ne așteptăm la tot mai multe asemenea acțiuni. Și aș mai adăuga că acțiuni de acest gen au avut loc deja și la noi, în România. Numai că noi până acum am fost reticenți să anunțăm public dacă a fost atentat sau nu. Probabil că organele statului încă anchetează unele dintre ele, dar nu au dorit să facă public nici o concluzie. Dar și la noi s-au întâmplat, dacă vă aduceți aminte, în general incendii greu de explicat, de la tot felul de incidente aparent inexplicabile, până la unele care au vizat fabricile de armament. În viitor, cred că ele se vor înteți. Ne putem aștepta la asta, dar trebuie să fim pregătiți, pentru că astfel de acțiuni nu vor întârzia și se vor înmulți.

Cum acționează FSB în Europa

Sunteți familiarizat cu diverse forme de acțiune ale unor forțe speciale, pe cât de subtile pe atât de eficiente. În ce privește atentatul, tentativa de sabotaj din Germania ar corespunde profilului, acelui mod de operare specific trupelor speciale rusești, FSB-ului sau le putem atribui și alte cauze, uneori poate chiar accidentale?

Nu, opinia mea nu este chiar nimic accidental, nu este absolut nimic izolat. Aceste acțiuni nu sunt nicidecum izolate, nu sunt rodul unor accidente nefericite, nu sunt pure întâmplări. Există o campanie amplă prin care rușii își intensifică acțiunile care sunt chiar pe granița asta, pentru că astea sunt deja acțiuni directe, sabotajele sunt acțiuni directe. Însă, pentru că m-ați întrebat de modul lor de operare, de cele mai multe ori nu folosesc neapărat agenția. Sau nu o folosesc direct. Agentura e prea prețioasă ca să o folosească pentru asemenea tentative și atentate. Cred că au recrutat folosind sistemele online și tot felul de „aventurici” din ăștia care, pentru niște bani, sunt de acord să desfășoare asemenea acțiuni. Li se trimit probabil încărcăturile explozive. Sunt suficient de multe posibilități de a trimite în Germania, spre exemplu, exploziv și bombe artizanale, pentru că granițele sunt încă extrem de permisive. Și ajung astfel la un amator din acesta care se decide pentru o sumă care îi e trimisă în contul de bancă sau îi se dă uneori banii cash, dar cash mai rar, pentru că eu cred că agenția rusă evită contactul direct. Dar prin recrutări online găsesc tot felul de aventurieri, tot soiul de trădători care sunt dispuși să facă așa ceva pentru o sumă de bani. Deci cam ăsta e paternul.

În principiu, o acțiune de acest gen este concepută, este gândită de ruși, dar după aceea o externalizează, ca să nu fie implicați direct, nu?

Nu, că sunt implicați direct și lumea știe asta. Adică e greu de ascuns chestia asta. Ideea e că se găsesc totuși suficient de mulți trădători în toate statele care să fie dispuși pentru o sumă de bani, fiecare are prețul lui, să facă asemenea acțiuni contra statului a cărui cetățean este respectivul. Noi am avut, dacă vă amintiți, sigur ați auzit de cazul acela cu un cetățean columbian care era acuzat că planifica niște sabotaje și a fost prins până la urmă când se pregătea să acționeze, să provoace anumite atentate. Dar, să știți, este singurul caz care s-a făcut public, dar asta nu înseamnă că neapărat istoric este singurul.

Însă, având în vedere că e una de modalități prin care agentura rusă folosește cetățeni inclusiv din țări din America de Sud pentru ca asemenea identități poate să treacă mai ușor pe sub radar. Acțiunile rușilor sunt tot mai complexe, trăim până la urmă într-o lume tot mai complicată, tot mai complexă, dar sunt convins că organele de contrainformație și de securitate ale României în general își fac treaba.

Este nevoie de o comunicare mai bună a autorităților

Există totuși poate prea multă secretomanie care alimentează uneori tocmai teoriile conspirației și riscă să servească anumitor grupuri de interes obscure?

Da și nu, dar într-un fel cred că este bine că nu publicăm foarte multe detalii ca să nu devoalăm modalitățile de acțiune. Însă, în opinia mea, cred că trebuie comunicat la nivelul Serviciului Român de Informație, la nivelul Ministerului de Interne, trebuie comunicat mai bine cu populația. Trebuie explicat, oamenilor trebuie să li se spună că toate lucrurile care le văd și li se par suspecte să fie raportate. La noi în general este o aversiune să colaborezi cu autoritățile statului, nu știu neapărat în ce motive, în mod deosebit de politică, însă aici cât e vorba de securitatea României, poate că o campanie din aceasta de educare a cetățenilor, inclusiv la școală, ar fi utilă. Și nu ar fi rău să se comunice inclusiv cu elevii, să li se explice deja copiilor că toate lucrurile suspecte trebuie raportate, că undeva toate aceste bucățele se adună și se asamblează puzzle-ul. Și se pot trage concluzii extraordinar de importante pentru securitatea României.

Spuneați că cei care trebuie să gestioneze această situație își fac bine în general treaba. Asta înseamnă că totul este sub control, că nu trebuie să fim îngrijorați, sau, din contră, riscurile sunt tot mai mari și suntem expuși?

Suntem expuși și suntem în pericol pentru că suntem în eșalonul 2. Între Rusia și noi mai este doar Ucraina care este în război și o duce din ce în ce mai greu. Și mai este și Republica Moldova care nu este într-un război direct, dar care se află într-un război hibrid cu Moscova și care, în opinia mea, s-a descurcat și se descurcă ceva mai bine decât România. Pentru că ei sunt mai lămuriți, organele statului, structura de informație a Chișinăului, sunt mai obișnuiți cu rușii, probabil au și mai mulți vorbitori de limbă rusă, înțeleg mai bine fenomenul și până acum cred că l-au gestionat suficient de bine. Dar da, suntem într-un pericol, e un pericol latent. Și când zic că ne aflăm în pericol, mă refer la faptul că există riscul ca acest război hibrid să se intensifice, mai ales că vedem că da, Rusia își schimbă strategia din mers.

Fără atacuri directe asupra României

Ne putem aștepta chiar la un atac sau atacuri directe asupra unor state NATO, poate chiar asupra României?

Nu, Rusia nu o să ne bombardeze mâine, dar trebuie să fim în permanență vigilenți. Este total exclus să ne bombardeze, dar atacuri hibride, inclusiv cu drone, inclusiv cu atacuri la infrastructură critică, ne putem aștepta și, în opinia mea, nu suntem încă suficient de bine pregătiți.

Totuși, trebuie să facem mai mult, însă nu mai suntem cei de-acum 4-5 ani când luăm de bun tot ce apărea pe toate rețelele alea de TikTok. Vreau să cred și cred că am depășit momentele astea, naivitatea aia. Ne-am mai lămurit și cu ce candidatura aia, ne-am edificat și în ce privește tot ce a apărut pe TikTok referitor la unul și la altul, cum au avut unii, un candidat mai ales succes și o vizibilitate enormă dată de aparatura electronică, de multiplicarea mesajelor. Aici mă refer în primul rând la un fost candidat la președinție, dar lucrurile sunt în continuă dinamică. Nu suntem încă acolo unde trebuia să fim, dar ne mișcăm mai bine decât acum un an sau doi. Putem să sperăm că vom fi mai bine pregătiți, că nu mai suntem la fel de vulnerabili, că suntem capabili să facem mai bine față unor acțiuni susținute ale Moscovei, ale Federației Ruse. Eu zic să fim optimiști, dar să rămânem fermi, să nu îi subestimăm niciun moment și mai ales să rămânem vigilenți. Rușii au demonstrat nu o dată că sunt capabili să-și schimbe strategia, au făcut și o fac din nou și apelează la nenumărate tehnici și strategii. Noi trebuie să acționăm ferm, să colaborăm cu aliații și să răspundem fiecărei tentative ce vine din direcția Federației Ruse, să nu ne lăsăm luați pe nepregătite. Nu avem nicio scuză dacă, după tot ce s-a petrecut până în prezent, s-ar întâmpla din nou să ne ia prin surprindere și să nu fim capabili de un răspuns adecvat.

Ce s-a întâmplat

Anunțul Berlinului vine după ce o dronă încărcată cu explozibili de uz militar a fost găsită pe 4 august lângă un avion cargo ucrainean pe aeroport, un hub folosit și de aeronave militare europene și NATO. Imaginile de pe camerele de supraveghere păreau să arate cum arma a lovit aripa avionului înainte de a cădea la sol fără a exploda. Mai târziu în acea zi, o a doua dronă s-a ciocnit cu un avion de marfă aflat în zbor, scrie Washington Post.  Zece zile mai târziu, conform presei germane, o a treia dronă a fost găsită cu urme de explozibili de uz militar pe un câmp din apropierea aeroportului.

Germania a ajuns la concluzia că atacul a fost plănuit de profesioniști care lucrau pentru statul rus, a declarat reporterilor la Berlin ministrul de interne, Alexander Dobrindt.