„Ambulanța neagră”, de la fake news la atac. Mircea Toma (CNA): „Statul poate, la un moment dat, să fie capturat și să devină malefic”

Un videoclip fals distribuit pe TikTok a contribuit la declanșarea unui atac cu bâte, topoare și pietre asupra unui echipaj de ambulanță din Recea Cristur, județul Cluj. Cazul readuce în discuție cât de departe poate merge statul în combaterea dezinformării. Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, spune că România are deja un instrument legal pentru intervenția asupra conținuturilor nocive, Digital Services Act, dar respinge ideea ca o instituție a statului să primească puterea de a decide, în general, ce este adevărat și ce este fals.

Colaj TikTok „Ambulanța neagră”. FOTO: Captură TikTok

Discuția apare după incidentul de sâmbătă seara, 8 august 2026, când un echipaj trimis să acorde îngrijiri unui pacient din Recea Cristur a fost atacat de un grup de localnici. Oamenii erau convinși că autosanitara face parte din legenda „ambulanței negre”, despre care circulă de ani de zile afirmația falsă că ar răpi copii pentru a-i transforma în donatori de organe. Șoferul a fost rănit la ochi și a condus, orbit de sânge, zeci de kilometri până la un loc sigur. Șapte agresori au fost arestați.

Cazul este un exemplu absolut elocvent al felului în care o informație falsă poate ieși din online și poate avea consecințe directe. Problema este însă mai largă. Pe rețelele sociale, un mesaj poate fi distribuit de mii de conturi într-un timp foarte scurt, iar uneori în spatele unei postări aparent izolate se află o rețea care împinge aceeași narațiune.

Ce prevede deja Digital Services Act

România nu pornește de la zero în privința reglementării conținutului online. Digital Services Act stabilește responsabilități pentru marile platforme și permite autorităților să solicite accesul la anumite conținuturi sau eliminarea lor, în funcție de gradul de nocivitate.

„În acest moment, principalul instrument cu efect asupra comunicării audiovizuale din spațiul larg online este Digital Services Act. Acolo sunt menționate condițiile în care ai posibilitatea, ca autoritate, să soliciți, de exemplu, accesul la un conținut audiovizual sau eliminarea lui. Sunt mai multe trepte de nocivitate și de răspuns la nocivitate. Principiul DSA încarcă cu responsabilitate platformele, marile platforme care au acest acord cu Comisia Europeană pentru aplicarea acestui instrument. Noi ne ocupăm în permanență de conținuturi audiovizuale, pentru că sunt foarte mulți oameni care încă ne trimit astfel de materiale”, a explicat Mircea Toma.

În cazul dezinformării, dificultatea nu este întotdeauna identificarea unei singure postări. Mult mai greu este de văzut cine o distribuie, câte conturi sunt implicate și dacă există o coordonare între ele.

„Nu sunt de acord cu ideea ca o instituție a statului să aibă obligația de a verifica, identifica și califica un conținut informațional ca fiind adevărat sau fals. Statul poate, la un moment dat, să fie capturat și să devină malefic. Poate declara că este minciună tot ceea ce nu îi convine. În acest fel, ar putea elimina toate informațiile după bunul plac, declarându-le false. Exact asta încearcă Trump să facă în administrația sa”, a subliniat membrul CNA.

„Ambulanța neagră”, un mesaj împins de o rețea de conturi

Legenda „ambulanței negre” circulă de mult timp în România. TikTok i-a oferit însă un canal prin care poate fi relansată și multiplicată rapid.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să ne uităm în particular la războiul hibrid pe care Rusia îl are declanșat împotriva României. Acest război se poartă printr-o mare de mesaje, distribuite de entități sau organizații neguvernamentale care au instrumentele necesare pentru a le împrăștia și a le multiplica. Este vorba despre mesaje care sunt construite în așa fel încât fiecare mesaj luat în parte să nu însemne neapărat ceva. Doar induce un dubiu. Semnificația mesajului devine relevantă atunci când îl punem alături de alte mesaje similare”, a explicat Mircea Toma.

În cazul ambulanței atacate la Recea Cristur, spune el, experții au identificat conturile care au viralizat mesajul.

„Putem da exemplul cu mesajul despre «ambulanța neagră», postat pe TikTok. El a fost singur, dar au fost identificate de experți rețelele care au reușit să-l distribuie. A fost o întreagă configurație de conturi care au împins mesajul. Când oamenii au reacționat violent, scandalul a devenit vizibil. Mesajele, în mod repetat, veneau de pe conturi care nu erau reale. Este deja un mecanism pe care l-am văzut. Dar un mesaj luat de sine stătător poate să nu însemne foarte mult. Devine mult mai pervers atunci când ai o serie întreagă de mesaje care construiesc aceeași idee”, a subliniat membrul CNA.

Același mecanism poate fi folosit pentru a alimenta frica de război. Mircea Toma amintește filmările cu transporturi de tehnică militară, însoțite de mesaje menite să sugereze că România se pregătește să intre în conflict.

„A fost o perioadă în care camioane care transportau tancuri erau filmate, unele în România, altele în alte colțuri ale Europei. Ele erau pur și simplu postate și aveau un fond sonor de genul «vai de copiii noștri». Se inducea cumva ideea că România se pregătește să intre în război. Este o formă de război informațional. Rușii au considerat că este bine să descurajeze motivația populației din România pentru război, pentru că România, în caz de conflict, nu trebuie să vrea să se apere. Deci este o țintă militară foarte clară, foarte bine țintită, care se referă la demotivare și panică”, a explicat Mircea Toma.

Problema CNA: volumul de conținut

CNA are însă o problemă practică. Volumul de conținut este prea mare pentru ca fiecare caz să poată fi urmărit și analizat manual, iar până când o postare ajunge în atenția instituției, ea poate să-și fi produs deja efectele.

„Prin ieșirile publice repetate pe care le-am avut, câțiva dintre membrii CNA au susținut necesitatea unei finanțări suplimentare. Este salutară decizia de suplimentare a bugetului CNA, pentru că avem nevoie de un instrument care să ne permită să lucrăm altfel”, a subliniat membrul CNA.

Potrivit lui Mircea Toma, CNA pregătește achiziția unui software care să poată identifica rețele întregi de conturi care distribuie același tip de conținut.

„S-a alocat suma necesară pentru achiziția unui instrument, a unui soft care ne va ajuta să identificăm în timp real nu doar cele trei-șaisprezece cazuri care ne sunt reclamate de public, ci toată configurația de mesaje similare și să solicităm platformei să facă curățenie până la rădăcină. Nu trebuie să așteptăm să ne facă cineva o sesizare pentru fiecare postare. Dacă găsim noi un anumit tip de conținut, vom avea posibilitatea ca, într-un timp foarte scurt, să avem o listă cu câteva sute de conturi și să o înaintăm platformei, pentru ca ea să le curețe. Asta schimbă total profilul de funcționare al CNA-ului, care acum funcționează pe un schelet instituțional creat într-o perioadă în care nu exista altceva în afară de televiziune și radio”, a explicat Mircea Toma.

„Avem 15 oameni la monitorizare”

Diferența dintre lumea pentru care a fost construit CNA și internetul de astăzi se vede și în resursele instituției.

„Avem 15 oameni la monitorizare, care trebuie să scrie emisiunile, să treacă din video în text emisiuni întregi reclamate pe câte un post de televiziune. Asta este atât de decalat tehnic de realitate, încât te face să trăiești acut sentimentul de inutilitate. Pentru televiziuni, această instituție a funcționat și a mai temperat puțin zelul derapajelor unor televiziuni. [...] pot să spun că este un nivel de decență comparabil cu ceea ce se întâmplă în țările civilizate. Dar pentru internet, situația este complet diferită. Singura platformă care ne răspunde cu promptitudine este TikTok”, a subliniat membrul CNA.

Toma amintește și cazul Călin Georgescu, când creșterea spectaculoasă a acestuia pe TikTok înaintea alegerilor din 2024 a dus la o sesizare a Comisiei Europene.

„În 2024 a fost fenomenul supranatural cu Călin Georgescu, care a decolat la nivel de aștri. Intrase în top 10 al trendingului global, cot la cot cu vedete pop celebre. Am descoperit că TikTok-ul a fost autorul și am reclamat chestia asta a doua zi după alegeri, iar Comisia Europeană a reacționat uimitor de prompt. TikTok are un dosar deschis care probabil se va soluționa cu o sancțiune severă. De atunci încoace, ei răspund cu mare promptitudine. Celelalte platforme ne cam ignoră”, a explicat Mircea Toma.

Pentru CNA, miza este să poată documenta fenomenul la o scară suficient de mare încât platformele să nu mai poată trata cazurile ca pe niște postări izolate.

„Din momentul în care vom avea instrumentul calibrat pentru a putea pune în brațele platformelor lucruri cu greutate, nu câte o postare ici-colo, atunci vom putea solicita Comisiei Europene să intervină. La nivelul Comisiei pot fi aplicate sancțiuni direct platformelor dacă ele nu execută solicitările. Asta se poate întâmpla dacă ne țineți pumnii în câteva săptămâni. Licitația pentru această achiziționare a softului a început”, a subliniat membrul CNA.