Exclusiv Cum se autosabotează UE în fața Chinei și a SUA. Expert: „Creează frustrări și ridică mingea la fileu extremiștilor”

Fără o viziune clară asupra arhitecturii de securitate și sufocată de costurile uriașe la energie, Europa pierde tot mai mult teren în fața SUA și Chinei. Experta în negocieri europene Gabriela Ciot explică cum au afectat erorile de implementare a Green Deal industria și buzunarul cetățeanului.

Ursula von der Leyen la baza Mihail Kogălniceanu, în Constanța Foto: Inquam Photos / George Călin

Discursul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii Europene face valuri, la două zile distanță. Gabriela Ciot este profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Expert în negocieri internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și fost candidat pentru funcția de comisar european, ea critică, într-o analiză pentru „Adevărul”, erorile unor lideri europeni. Ea se alătură unor experți ca Mario Draghi, care au tras semnale de alarmă în privința greșelilor care fac ca Uniunea Europeană să fie tot mai necompetitivă în raport cu țări ca Statele Unite și China. În plus, din postura expertului în relații internaționale, Gabriela Ciot leagă anumite politici economice eronate de dificultatea cu care Uniunea Europeană face primii pași în implementarea conceptului de autonomie strategică.

Ea remarcă și faptul că chiar Ursulei von der Leyen, în discursul ei, s-a referit prea puțin la anumite aspecte ce țin de securitatea Uniunii Europene, asupra cărora ar fi trebuit să insiste mai mult.

„Mai mult ar fi trebuit să se vorbească despre această complementaritate în domeniul apărării pe care Uniunea Europeană o propune pentru NATO. Această viziune europeană trebuie să fie complementară NATO. Pentru că, dacă tot se vorbește de autonomie strategică, iar în practică acesta este firul roșu al discursului, această autonomie strategică nu este o alternativă la NATO, ci este complementară NATO, și ar fi trebuit să prezinte și o arhitectură de securitate. Desigur, a vorbit despre acest European Security Council, unde să intre și câțiva parteneri din afara UE: Canada, Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și alți parteneri. Deci iată că este un instrument prin care, pe un domeniu de politică, politica de apărare, Uniunea Europeană poate să-și proiecteze puterea, dar nu ne-a prezentat viziunea și nu a spus acest lucru explicit”, spune Gabriela Ciot.

Autonomia strategică a UE, între complementaritatea cu NATO și lipsa soluțiilor concrete

Chiar dacă pe agenda discuțiilor s-au regăsit și subiecte precum capacitățile de apărare europene și felul în care ar trebui să reacționeze statele membre în cazul unei agresiuni, au lipsit soluțiile concrete, crede experta.

„S-a vorbit de acel Emergency Security Protocol, un fel de articol 4 european, și despre capacitățile de apărare antiaeriană și antirachetă, deci chestiuni practice, operative, aliniate cu NATO, desigur, dar mai mult despre arhitectura de securitate aș fi vrut să auzim. S-a vorbit și despre tehnologie, despre actul de protejare a copiilor referitor la utilizarea rețelelor sociale. Însă acest domeniu al tehnologiei și al inteligenței artificiale a devenit deja un instrument de proiectare a puterii statelor în lume”, mai spune ea.

Gabriela Ciot predă relații internaționale la UBB, inclusiv Negocieri europene Foto: Arhivă personală

În același timp, Uniunea Europeană este mult rămasă în urma Statelor Unite și chiar a Chinei la capitolul inteligență artificială. Bruxelles-ul nu arată însă cum ar putea fi capabil să recupereze acest ecart, care în continuare se mărește în loc să fie diminuat.

„Uniunea Europeană trebuie să-și sporească această capacitate și viteză de adaptare. Este obligată pentru că, în toate studiile în care este evaluată și Uniunea Europeană, vedem că avem o viteză nu atât de mare ca celelalte două mari superputeri, Statele Unite și China. În domeniul inteligenței artificiale am înțeles că urmează să fie gândită o reglementare. Știm foarte bine, Uniunea Europeană este recunoscută ca o putere normativă. Acest lucru a fost deseori adus în discuție și de către Statele Unite, care nu își doresc neapărat această reglementare, și cunoaștem discuțiile care au avut loc cu marile companii din domeniul IT”, adaugă experta.

Deși Bruxelles-ul a realizat în ceasul al 12-lea faptul că SUA și China devansează clar Uniunea Europeană inclusiv în ce privește investițiile în inteligența artificială, nu este clar cu ce mijloace va încerca să recupereze. Problema cea mare este, spun tot mai mulți experți, că în timp ce Uniunea Europeană propovăduiește austeritatea și reducerea consumului de energie, centrele de date sunt cunoscute ca fiind energofage. Însă energia este în Europa de până la patru ori mai scumpă decât în SUA și China, ceea ce reprezintă o piedică enormă și o face necompetitivă.

Erorile Pactului Verde și urmările

De altfel, Bruxelles-ul se învârte într-un cerc vicios și din cauza insistenței cu care a promovat un Green Deal pe care nu doar că nu a știut să-l valorifice, dar în loc să-i rezolve măcar o parte din probleme, i-a accentuat criza energetică. Industria de apărare, dar nu numai, precum și centrele de date pentru inteligența artificială nu pot fi însă funcționale în condițiile în care Uniunea Europeană se zbate de câțiva ani în cea mai gravă criză energetică din istorie, fără a găsi soluții. Însăși noțiunea de autonomie strategică europeană devine golită de conținut în aceste condiții.

„Green Deal-ul propunea un model de dezvoltare economică a Uniunii Europene pentru perioada care urma după 2019, dacă ne aducem aminte când a fost lansat. El avea, desigur, în vedere și această autonomie strategică a Uniunii Europene, iar statele membre ar fi trebuit să negocieze modul în care fiecare stat vede această implementare și obținerea acestei autonomii. Pentru că statele membre au niveluri de dezvoltare diferite, au caracteristici nu doar economice, ci și politice, dar mai ales sociale și culturale extrem de diferite. Acest lucru nu s-a întâmplat. Tot ceea ce a apărut nou în legislație în domeniul energiei, al transporturilor, al dezvoltării regionale, al politicilor climatice și de mediu a fost pus pe seama acestui concept abstract, Green Deal sau Pactul Verde European, care nu a reușit să fie translatat la nivel decizional și strategic de către politicieni”, admite experta.

De la colapsul industriei auto la explozia extremismulu

În lipsa unor soluții, liderii europeni asistă neputincioși la perpetuarea crizei energetice. Iar această criză energetică are urmări grave în țările odinioară puternic industrializate, care își văd acum ruinate ramuri întregi de industrie. Cel mai bun exemplu este Germania, a cărei industrie auto i-a adus faima în întreaga lume.

Azi, coloși precum Volkswagen se clatină în fața ofensivei industriei auto chineze, iar zecile de mii de angajați puși pe liber nu doar că îngroașă rândul șomerilor, dar îngroașă de la o zi la alta rândul votanților AfD. Autoare a unui studiu asupra modului în care au fost implementate aceste politici verzi în statele membre, Gabriela Ciot se arată rezervată.

„Acest Green Deal a fost tratat în Uniunea Europeană ca un subiect ce ține exclusiv de politica de mediu. Dar Green Deal-ul nu ține doar de politica de mediu, ci ține de o viziune și un model economic care urma să fie implementat prin intermediul politicilor europene. Eu m-am ocupat de această temă și am făcut un studiu asupra tuturor statelor membre din Europa Centrală și de Est în intervalul 2019-2023, pe baza cifrelor Eurostat”, dezvăluie Gabriela Ciot.

Ceea ce a lipsit în primul rând, spune ea, este negocierea reală a modului de implementare. Astfel, de la Bruxelles nu s-a ținut cont de particularitățile fiecărui stat membru, iar țări precum România nu au făcut nici măcar un efort minim pentru a ridica această problemă. Asta deși a fost evident de la bun început că statele est-europene vor întâmpina probleme serioase și la acest capitol.

Blocajele din România. Scumpiri la energie, hidrocentrale sistate și lipsa stocării

„În baza acestei analize, chiar dacă a existat voința politică explicit enunțată de guverne, noi nu avem capacitatea economică de a-l implementa în forma în care a fost propus. Așadar, era nevoie de o negociere europeană. Trebuia ca statele membre, cu ministerele de resort, să fazeze această implementare a Green Deal-ului, nu să ajungi la decizii radicale, de exemplu să închizi exploatarea pe cărbune fără să pui nimic în schimb. Trebuiau dezvoltate în paralel alte capacități. Din punct de vedere energetic, România are un mix energetic foarte bun. Tocmai aici e un paradox, că într-o Uniune Europeană atât de scumpă, România e printre cele mai scumpe țări, deși noi aveam teoretic resurse, inclusiv cele de gaze. Iar România are probleme mai ales pe zona aceasta de hidrocentrale”, punctează ea.

Numeroase hidrocentrale au fost blocate în procese interminabile de ONG-urile de mediu, în vreme ce proiectele bazate pe energia solară și eoliană nu au fost dublate de investiții în capacitatea de stocare. Nu întâmplător, România este unul dintre exemplele nefericite.

„Am audiat mulți specialiști și vorbeau de această incapacitate de a construi noi hidrocentrale, pentru că am putea produce mult mai mult. De asemenea, a început producția de energie solară, vedem multe parcuri în UE și în România, dar nu s-au dezvoltat capacitățile de stocare. Este nevoie de o viziune; pe parcursul implementării unui proiect trebuie să găsești soluții. Stăm bine la nivel strategic, dar mai greu la nivel de implementare”, mai afirmă Gabriela Ciot.

Cum poate ieși Bruxelles-ul din logica birocratică

În România, Pactul de Mediu nu a făcut decât să ducă la creșteri ale prețurilor energiei. Energia a fost suprareglementată și taxată, iar liberalizările prețurilor energiei au dus de fiecare dată la o nouă explozie a prețurilor, deși miniștrii de resort au dat de fiecare dată asigurări că acest lucru este exclus. Și în alte țări ale Europei, aceste erori au servit de minune partidelor populiste și chiar extremiste, care au speculat din plin nemulțumirile populației.

„În România, politicile acestea prost implementate au dus la creșteri ale prețurilor. Este un exemplu prin care o astfel de viziune a dus la o îndepărtare a cetățeanului de esența Uniunii Europene, a creat o frustrare și a ridicat mingi la fileu pentru partidele extremiste. A fost principala temă de atac la ultimele alegeri europarlamentare din 2024 în statele membre. În Germania, extrema dreaptă (AfD) defila cu „No More Climate Policy”, iar în Italia, Salvini spunea „Uniunea Europeană vă ia mașina și casa”. În același timp, aceste erori de implementare au dat câștig de cauză altor actori externi care, în această competiție de reașezare a ordinii globale, profită. Uitați-vă ce succes are China în industria auto din statele membre”, subliniază Gabriela Ciot.

În timp ce China a profitat din plin și încă profită de „înverzirea” Europei, statele membre se cufundă în criză. Soluții încă mai există, în ceasul al 12-lea. Gabriela Ciot explică despre ce ar fi vorba:

„Cred că birocrații de la Bruxelles urmăresc aceste evoluții, doar că trebuie să iasă din logica alcătuirii stricte a strategiilor și să simtă pulsul populației. Ar fi nevoie de o legătură mai strânsă cu reprezentanții din Parlamentul European și din parlamentele naționale. Există o discrepanță între intențiile bune și efectele asupra cetățeanului de rând. Autonomia energetică față de Rusia este un obiectiv bun, dar dacă se resimte în buzunar prin costul vieții, cetățeanul se îndepărtează de instituții. Așa că trebuie găsite soluții, desigur nu revenirea la gazele și petrolul rusesc. De asemenea, la nivel național este nevoie de o mai bună selecție a leadership-ului și a comisarilor propuși, pentru a avea specialiști capabili să evalueze critic propunerile birocraților”, încheie Gabriela Ciot.