Exclusiv Miliarde pentru Rheinmetall, zero trupe germane în România. Analist: „N-am descoperit harta pe care ne aflăm”

România direcționează peste o treime din contractele SAFE către gigantul german Rheinmetall, fără licitație, dar Berlinul refuză ferm să trimită trupe la noi. Analiștii politici și militari explică eșecul umilitor de negociere al Bucureștiului.

Președintele Nicușor Dan și cancelarul Friedrich Merz Foto: X / Nicușor Dan

Președinele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, duminică, 13 septembrie, la Rovaniemi, cu ocazia Summitului European pentru Arctica. Cei doi au discutat despre securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova.

Conform informațiilor oficiale, deși s-a vorbit despre consolidarea flancului estic al NATO, liderul român nu a ridicat problema unor trupe germane în România, după model francez sau așa cum o face Germania în cazul statelor baltice. De altfel, prima și ultima dată când România și Germania au discutat pe această temă s-a întâmplat în 2023, în timpul vizitei fostului premier Marian Ciolacu, în Germania.

Ne-am lovit de refuzul Germaniei

Solicitarea, surprinzătoare la acel moment, a fost făcută la Berlin, în cadrul unei conferințe de presă comune cu fostul cancelar Olaf Scholz. „Cred că pe teritoriul României trebuie să existe trupe germane permanente și sper ca împreună cu domnul cancelar să luăm deciziile cât mai rapid în acest sens”, a spus atunci Ciolacu. Deși s-a vorbit despre relațiile bune cu Scholz, social-democrat și el, germanul a spus un „nu” categoric.

De atunci, niciun lider român nu a mai abordat subiectul, deși în acest moment situația ar impune-o. Cu o Rusie tot mai agresivă și cu drone care intră în spațiul aerian românesc, lucrurile au evoluat într-o direcție mai degrabă periculoasă. Recent, România a decis să acorde Germaniei mai mult de o treime din contractele SAFE, iar marele beneficiar este compania Rheinmetall. Mai multe contracte de miliarde au fost acordate fără nicio licitație companiei germane, ceea ce a provocat controverse, însă autoritățile române au evitat să explice motivele. România ar avea din această perspectivă un ascendent și ar putea să redeschidă această temă de discuție cu partea germană, cred experții.

Trupe germane se află în regiunea Mării Baltice. În Polonia, militarii Bundeswehr au efectuat lucrări de inginerie militară. În același timp, Germania, alături de Olanda, înființează un centru special pentru apărarea statelor baltice.

„Nu se pune problema să se trimită trupe germane pentru că România, din păcate, nu și-a construit o valoare de întrebuințare prin prisma regiunii în care se află. Prin urmare, România nu a descoperit harta pe care se află”, spune Popescu.

România neconvingătoare

Acest eșec de politică externă a României, care nu reușește să fie convingătoare, nu este unul singular. Berlinul nu are motive serioase să fie unul dintre marii susținători ai României, iar acest lucru a fost evident și din atitudinea ambasadorului Germaniei de la Chișinău, care a refuzat să pună semnul egalității între limba română de la dreapta și cea de la stânga Prutului și vede două națiuni distincte. Pe de altă parte, lipsa de inițiative a României, inclusiv în raport cu vecinii, arată Germaniei adevăratul potențial al Bucureșiului și o face să fie reticentă și să refuze să aloce resurse pentru securizarea țării.

„O Românie care și-ar fi făcut un fel de „Vișegrad” în sud-estul Europei, care ar fi avut proiecte de interconectare în sud-estul Europei (lăsându-le pe cele din Inițiativa Celor Trei Mări, care e o casă cu prea multe camere ca România să fie în centru), fără îndoială ar fi atras mai mult interesul politic al Germaniei, chiar dacă focalizarea ei este pe Marea Baltică și zona nordică”, adaugă el.

Ștefan Popescu amintește și episodul refuzului de care s-a lovit fostul premier român.

„Episodul cu propunerea premierului de atunci, Ciolacu, și refuzul german reprezintă un indiciu suficient de puternic privind limitele angajamentului strategic german. Interes economic are, fără îndoială, dar interesul politic și angajarea în securitatea României vin cu limite ce țin atât de viziunea strategică a Germaniei, cât și de capacitățile ei. Proiectul de reînarmare al Germaniei din punct de vedere militar nu s-a materializat încă. Ei și-au fixat termen mediu și lung, până în 2039. Dacă vom avea o politică externă serioasă, care să nu urmărească în primul rând fotografia de pe Facebook, atunci da”, mai spune Ștefan Popescu.

Nu avem capacitatea să negociem

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. În opinia sa, faptul că România nu a reușit să convingă până în prezent Germania să trimită trupe aici nu face decât să arate lipsa de performanță a politicii românești și a liderilor săi.

„Noi nu am acționat, spre exemplu acum, pentru combaterea dronelor pe baza relațiilor bilaterale cu Franța, cu Germania, cu Turcia, toate cele trei state având și interese economice în România, pentru a avea mai multe capabilități de detectare, mai ales a dronelor care zboară la altitudini sub 100 de metri, și de combatere a acestora. Am așteptat în baza unor discuții purtate la nivel NATO. Îmbucurător ar fi fost ca Franța, ca națiune-cadru, cât și Germania și Turcia să fi sprijinit un asemenea efort, ceea ce înseamnă că nu avem capacitatea să negociem astfel încât interesele economice și cheltuielile mari pe care le face statul român, în definitiv populația României, să se reflecte și în acest interes mai mare al acestor state”, spune generalul Bălăceanu.

În opinia sa, România nu știe sau pur și simplu nu are capacitate de negociere în raport cu aliații și nu știe să folosească argumentele de care dispune.

„Negocierile în asemenea situații se fac la nivelul cel mai înalt, de la președinte la președinte. Din cauza asta avem și o prezență, să zicem, relativ redusă și putem să spunem că ar fi nevoie de mai mulți militari străini în România”, adaugă generalul.

În acest moment sunt mai puțin de 4.000 de militari aliați pe teritoriul României. Lituania, țară cu o populație de nouă ori mai mică, găzduiește tot atâția soldați aliați ca și România, dar numărul acestora va crește. 

„O prezență aliată care să însemne o brigadă la nivelul grupului de luptă, sau invers, mai bine spus, un grup de luptă la nivelul unei brigăzi, care nu este creată pe timpul situației de criză, este creată această brigadă, este dislocată această brigadă, această brigadă execută exerciții permanent în România”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.

La baltici se poate

Dacă Berlinul a refuzat din start orice discuții despre o prezență militară pe teritoriul României, cu totul altfel stau lucrurile în privința statelor baltice. Ministerul Apărării din Germania a anunțat că Germania şi Olanda vor înfiinţa în acest an un comandament tactic comun al NATO pentru coordonarea forţelor de pe flancul estic. Noul centru de comandă  este destinat consolidării capacităţii de reacţie a NATO şi descurajării Rusiei și la apărarea statelor baltice și a Poloniei. Planurile germanilor sunt pe măsură. Potrivit sursei citate, 1GNC, așa cum a fost denumit, este un centru de comandă care ar trebui ca în scurt timp să fie capabil să coordoneze până la 50.000 de militari.