Exclusiv Balticii exersează evacuarea în masă, România privește. Un general de armată descrie scenariul în care Rusia ajunge la gurile Dunării

În timp ce Polonia și țările baltice trec la „apărarea totală”, România ignoră scenariile extreme. Generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează ce se întâmplă dacă Federația Rusă ajunge la gurile Dunării.

Refugiați ucraineni care se ascund din calea invadatorilor ruși Foto: Profimedia

Polonia, Finlanda și Lituania au trecut la exerciții de protecție civilă și de evacuare, parte dintr-un efort coordonat de consolidare a „apărării totale” în nordul flancul estic al NATO și în regiunea Mării Baltice.

Autoritățile din aceste state au precizat că acțiunile nu sunt un motiv de panică iminentă, ci reprezintă o trecere de la strategiile militare clasice la o pregătire sistemică a întregii societăți, instituții, companii și cetățeni, pentru orice tip de criză majoră, nu neapărat pentru un atac din Rusia. Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul (r) Virgil Bălăceanu remarcă faptul că astfel de exerciții lipsesc cu desăvârșire în România și explică ce am avea de făcut pentru a fi pregătiți pentru orice situații-limită.

El admite că înRomânia nu se pune problema unor exerciții de simulare a evacuării populației, dar ar fi nevoie de alte acțiuni pentru a fi pregătiți în cazul unor situații de criză.

„Nu vorbim de un pericol iminent în țările baltice. Vorbim de o pregătire pentru tipurile de scenarii care țin de un atac din partea Federației Ruse. Ca atare, cei care au responsabilități din punct de vedere al apărării, fie în forțele armate, fie în forțele de rezervă, fie în forțele teritoriale, sau merg pe principiul mobilizării la locul de muncă, vor rămâne. Însă sunt cei care sunt, cum să le spunem, necombatanți, al căror rol nu este esențial nici în funcționarea în continuare a societății. Pregătirea lor este amplă, astfel încât să răspundă oricăror ipoteze. Ei merg în primul rând pe apărare, ei creează și dezvoltă zidul baltic, polonezii zidul estic, întăresc granița la propriu, dezvoltă forțele armate și forțele teritoriale, mă refer la Polonia, aplică consecvent măsurile de protecție civilă”, explică generalul Bălăceanu.

În opinia sa, nu este vorba despre o simplă planificare. În statele baltice, spre deosebire de România, pericolul rusesc este altfel perceput.

„Nu este vorba numai de planificare, aș putea să spun, ci de executare a planificării pentru situații extreme. Este o diferență majoră față de noi, pentru că în definitiv la noi percepția este în realitate că amenințarea Federației Ruse este departe și geografic, este departe și în timp. Ca atare noi nu ne pregătim în esență, în afară de programele de înzestrare ale structurilor din Sistemul Național de Apărare, în mod deosebit Ministerul Apărării, de creșterea efectivelor, a se vedea planul pe care l-a avut Statul Major al Apărării, de recrutare și selecție a aproape 7.000 de soldați gradați profesioniști s-a reușit într-o primă etapă cred, recrutarea, selecția a 3.600, de exerciții pe care le fac la nivel național, dar și la nivel multinațional, forțele armate. Alte elemente noi nu avem”, mai spune el.

România, adaugă generalul Virgil Bălăceanu, ar trebui să ia în calcul o agresiune a Federației Ruse asupra Republicii Moldova și să facă simulări în acest sens.

Scenariul unei agresiuni asupra Republicii Moldova și riscurile pentru România

„La noi problemele sunt mai complicate și va trebui să gândim modul în care trebuie să reacționeze România în cazul unui atac asupra Republicii Moldova. Scenariul în care rușii ajung la gurile Dunării și cu un cap de pod în Transnistria nu trebuie exclus. Dar noi considerăm că un asemenea scenariu este foarte puțin verosimil, ca atare nu-i acordăm atenție. Dacă acest lucru se va întâmpla, mai puțin probabil în acest război, dar urmare a acestui război, dacă vom asista la o capitulare politică, militară, economică a Ucrainei și la o extindere a Uniunii Statale Federația Rusă - Belarus și pe spațiul ucrainean, includerea și a Ucrainei, sau în al doilea război în care se redeschide direcția operativ-strategică de Sud, atunci lucrurile se pot schimba. Absolut în defavoarea noastră și a Republicii Moldova”, avertizează generalul.

În ce privește un atac rusesc asupra României, generalul Virgil Bălăceanu consideră că este un scenariu puțin probabil. Totuși, riscurile nu lipsesc.

„E mai puțin probabil ca Federația Rusă să atace direct România, dar este foarte probabil să continue, printr-un al doilea război, cuceririle teritoriale din Ucraina, să controleze Niprul, cucerind din zona Donbasului, după căderea Donbasului și Dnipropetrovsk, și Zaporojie, și să reia ofensiva și peste Nipru: Herson, Mîkolaiiv, Odesa, Odesa - Gurile Dunării, cap de pod Transnistria.”

Vestea proastă este, spune generalul, că nici Bucureștiul și nici Chișinăul nu sunt pregătite pentru acest scenariu. În acest caz, România ar trebui să fie pregătită pentru a-i primi pe refugiații din Republica Moldova și să le acorde asistență și cetățenilor români care ar rămâne în zonă.

„Trebuie să recunoaștem că niciunul din cele două state, chiar dacă unul este non-membru NATO, celălalt este membru NATO, nu sunt pregătite pentru un asemenea tip de scenariu. Trebuie să o faci cu grijă, pentru că oricum suntem supuși psihozei războiului, însă dacă trece legea apărării care prevede măsuri de protejare a cetățenilor români din afara granițelor, atunci va trebui să găsim o soluție cum protejăm în primul rând viața cetățenilor români din Republica Moldova. Vorbim de cei cu dublă cetățenie. Trebuie să avem în vedere că nu putem să acționăm militar direct, pentru că asta ar însemna o implicare a NATO în război. Ori NATO nu o să acționeze cu trupe pe teritoriul unui stat non-membru NATO. Dar dacă acest lucru se întâmplă, suntem răspunzători față de stabilitatea statului Republica Moldova, este vecin cu noi, este frate cu noi și avem cetățeni români pe care trebuie să îi protejăm. Măsurile de evacuare trebuie să fie avute în vedere. Din punct de vedere al unor scenarii care să demonstreze că România este pregătită și pentru asemenea misiuni. Misiunea de evacuare nu este o misiune de atac, este o misiune absolut umanitară”, punctează generalul.

Măsurile de protecție civilă și posibilitatea simulărilor în România

Autoritățile ar trebui să ia în calcul și pregătirea populației din România pentru scenarii de criză. Nu ar fi însă vorba despre exerciții în care să fie simulată evacuarea populației în Ungaria, Serbia sau Bulgaria, ci o cu totul altă pregătire.

„Ar trebui să facem mult mai mult decât facem. Asta înseamnă măsurile interne pe linia protecției civile. Nu aș vedea însă soluția de retragere din teritoriul României în totalitate. Pot să apară, în schimb, situații de evacuare din zonele localităților aproape de graniță. Însă, până să ajungem la asemenea exerciții, noi nu avem măsurile de protecție civilă așa cum trebuie. Adică să realizăm protecția populației mai degrabă. Să fim pregătiți pentru alte măsuri până la evacuare. Pentru că, bineînțeles, balticii nu renunță la măsurile de protecție civilă. Protecția civilă alături de lupta armată sunt dimensiuni majore ale principiilor apărării totale în Suedia. Nu mai vorbesc de Finlanda”, mai afirmă generalul Bălăceanu.

O problemă pe care autoritățile române nu par să fie capabile să o rezolve este adoptarea unei legi a apărării. Ca de obicei în astfel de situații, situația evoluează într-un ritm de melc.

„De fapt, lucrurile trebuie tratate într-un complex al apărării, la care participă nu numai forțele armate, nu numai forțele de apărare, cum sunt ele definite în legea apărării, în proiectul de lege a apărării, o lege care trebuie amendată și care este întârziată din punct de vedere al ajungerii în plen, pentru că nu este încă la Comisia de Apărare din Senat. Și aceste măsuri trebuie să le ai în vedere, repet, într-un complex de activități care este integrat.

Și vizează nu numai forțele armate, forțele de apărare, în definitiv, pentru că forțele de apărare sunt mai extinse decât forțele armate. Forțele armate sunt legate de Ministerul Apărării, dar forțele de apărare sunt structurile militare din Ministerul Apărării, din Ministerul de Interne, din Servicii, din Administrația Națională a Penitenciarelor. Și atunci trebuie să avem în vedere un mod de apărare care este generalizat la nivelul întregii societăți, care trebuie să însemne nu numai apărarea armată, trebuie să însemne și funcționarea în continuare a societății, de la funcționarea instituțiilor, la funcționarea energiei, aprovizionării cu energie, cu apă, cu hrană, stabilitatea infrastructurii cibernetice, și așa mai departe”, este opinia generalului Virgil Bălăceanu.