Exclusiv Ce riscă România dacă oferă Ucrainei un sistem Patriot. Detaliul esențial explicat de un general

România este printre țările care vor dona Ucrainei rachete interceptoare PATRIOT, după ce a donat anul trecut și o baterie. Generalul Virgil Bălăceanu susține că România nu va deveni mai vulnerabilă și explică detaliul care face diferența.

Zelenski, în fața unui sistem PATRIOT Foto: Profimedia

Ucraina face față tot mai greu atacurilor nimicitoare ale Rusiei, iar apelurile disperate ale președintelui Volodimir Zelenski nu au rămas fără ecou. Potrivit Reuters, stocurile armatei ucrainene sunt aproape epuizate, într-o perioadă de atacuri balistice rusești intense. România, alături de alte state membre NATO, sar în ajutor. Acestea vor dona rachete interceptoare PATRIOT, iar un anunț în acest sens a fost făcut deja de președintele Nicușor Dan.

Au urmat o serie de reacții, mai ales că România a donat deja un sistem PATRIOT Ucrainei atunci când alte țări, inclusiv Polonia, au refuzat să o facă. În plus, Statele Unite ale Americii au anunțat că din cauza diminuării stocurilor și a comenzilor uriașe ale armatei americane vor întârzia livrările de PATRIOT către țările europene, inclusiv România.

Controversa PATRIOT

În acest moment, există două curente de opinie. Președintele Nicușor Dan și oficiali ai armatei văd această decizie ca pe una firească, iar voci importante spun că, într-un fel, apărarea României se mută spre Est. Există însă și opinii contrare.

Astfel, o altă perspectivă este că România renunță de bună voie la o parte din scutul său și se vulnerabilizează într-o perioadă în care tot mai mulți șefi de servicii din alte țări avertizează că Federația Rusă ar putea să atace un stat NATO chiar în următorii 2-3 ani.

„Adevărul” apelează în acest caz la generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei.

Generalul explică faptul că cel mai probabil România va dona rachete interceptoare PAC-2 și nu PAC-3, ultimul model de rachete interceptoare PATRIOT.

„Sigur că este o problemă mare și trebuie discutată și explicată corect. O problemă care probabil vizează PAC-2 și nu PAC-3. Iar legat de PAC-2, România a intrat într-un consorțiu care a comandat către un producător de PAC-2 din Germania 1.000 de interceptoare, dintre care 200 sunt ale României. Ca atare, trebuie să nuanțăm. Nu avem datele exacte, probabil nu le vom avea, însă nu cred că se vorbește și nu știu dacă ni se va spune dacă vom livra PAC-3 sau PAC-2. Mizez pe faptul că vom livra PAC-2”, spune generalul.

Diferența dintre PAC-2 și PAC-3

Astfel, cel mai probabil România, la fel cum fac toate statele, își va păstra puținele interceptoare PAC-3. De altfel, doar 5 state NATO, în afara Statelor Unite, mai au aceste rachete.

„Există o diferență majoră. PAC-3 sunt rachetele antiaeriene extrem de eficiente împotriva rachetelor balistice, inclusiv cele rusești, Iskander în mod deosebit. PAC-2 au eficiență mai scăzută. Ca atare, pentru a lovi o rachetă balistică sau chiar o aeronavă aerodinamică, trebuie să lansezi două sau trei rachete”, mai spune generalul.

De altfel, România și celalalte țări evită să facă publice toate detaliile din momente evidente. Astfel, nu este clar care versiune va fi trimisă, la fel cum nu se știe nici numărul de rachete interceptoare oferite de România. În plus, spune generalul Bălăceanu, nici PAC-2 nu trebuie subestimate.

„Nu cred că în Capu Midia, când se execută trageri de exercițiu și de verificare a structurilor, a subunităților, a bateriilor din Regimentul 74 Patriot, se trage cu PAC-3. Iar PAC-3, potrivit contractului, nu știm exact ce s-a livrat, înseamnă 168 de bucăți. Celelalte 200 ar fi PAC-2. Pentru că România a intrat în consorțiul care pregătește pentru statele europene, cred că anul în care s-a semnat contractul este 2024, 1.000 de rachete PAC-2. Dintre cele 1.000, din datele din surse deschise, 200 ar fi ale României. Care s-ar adăuga, dacă nu mă înșel, celor 56 din contractul inițial pentru livrarea bateriilor Patriot”, mai spune el.

În principiu, România ar deține circa 170 de rachete PAC-3, spune generalul Virgil Bălăceanu. Nu este clar dacă vreuna va ajunge în Ucraina, așa cum nu se știe exact câte PAC-2 vor fi donate.

„Le putem da 10 sau 20, nu se știe exact câte și nici nu cred că se va face public. Asta este o concluzie: ceea ce se livrează din suplimentul de PAC-2 în baza acestei inițiative europene, o parte se poate duce către Ucraina”.

Pe de altă parte, România își va păstra suficiente rachete pentru forțele sale armate, astfel încât să nu se vulnerabilizeze. Aceeași politică o au evident toate statele.

România își păstrează perla scutului

„În momentul în care ai PAC-3 și le păstrezi în rezerva de angajare, înseamnă că tu îți păstrezi capabilitatea de lovire a rachetelor balistice, am dat un exemplu de tip Iskander, în condițiile în care te afli în stare de pace și în condițiile în care vrei ca Ucraina să reziste, astfel încât rușii să nu ajungă cu forțe militare, în mod direct sau indirect, pe frontiera cu România, respectiv pe frontiera NATO din flancul de sud-est”, subliniază generalul.

În opinia sa, decizia de a ajuta Ucraina este corectă. În același timp, România ar trebui să-și păstreze rachetele PAC-3.

„Oferind PAC-2 îți păstrezi ceea ce înseamnă tehnologia înaltă și eficiența de lovire, rachetele mai performante. Așa fac toți, inclusiv americanii. Fiecare stat își păstrează variantele avansate. Acum, livrările din partea Statelor Unite vor fi foarte limitate, pentru că Statele Unite trebuie să-și refacă rezerva de rachete antiaeriene și de lovire în adâncime. E un motiv în plus”, susține el.

În ce privește eficiența celor două rachete, PAC-3 se apropie de 90%. Nici PAC-2 nu sunt slabe și le vor fi foarte utile ucrainenilor. „PAC-3 ajunge la o rată de succes spre 90-95%, în timp ce PAC-2 se duce către 60-70%. Ca atare, trebuie să tragi mai multe rachete pe aceeași țintă ca să asiguri distrugerea ei”, mai afirmă generalul.

În ceea ce privește bateriile Patriot, România a comandat și plătit șapte. Una dintre acestea a fost donată Ucrainei, în 2025. Între timp, România așteaptă să primească alte baterii dintre cele trei rămase.

„Problema la ora actuală nu este a instalațiilor de lansare, ci a rachetelor interceptoare. Consumul de rachete Patriot a fost foarte mare. Nu poți să-ți epuizezi stocurile, chiar dacă este un război, pentru că trebuie să păstrezi o rezervă pentru alte situații neprevăzute. Ca atare, decizia Statelor Unite este de creștere a producției interne, dar de aici apare și un cadru favorabil pentru noi de a participa la producția unor asemenea rachete”, precizează generalul.

Poziția strategică a României în flancul estic al NATO

România, spre deosebire de alte state, are interceptori PAC-3. Alte state care au achiziționat PATRIOT de la SUA au doar PAC-2.

„Grecia, de exemplu, nu are PAC-3, are numai PAC-2, chiar dacă are un număr destul de mare de baterii Patriot. Ca atare, diferența este în favoarea României. Din punct de vedere al tehnologiei înalte și al eficienței rachetelor de interceptare, România stă mai bine. Ne numărăm printre puținele țări din Europa care dispun de asemenea mijloace. Sunt foarte puține state din NATO care au rachete PAC-3: vorbim de Polonia, România, Țările de Jos, Germania și Spania. Din datele mele, nu mai sunt altele. Din 32 de membri NATO, doar 5 au PAC-3, printre care și România”, mai spune generalul Virgil Bălăceanu.

România va trebui însă să își asigure și alte tipuri de interceptoare, consideră generalul Virgil Bălăceanu.

„La ora actuală avem nevoie de alte tipuri de interceptoare, pentru că suntem pe timp de pace și trebuie să combatem dronele. Nu suntem într-un război și nu vom fi într-un război direct cu Federația Rusă. Ca atare, nu creăm o vulnerabilitate de securitate din moment ce îți păstrezi o cantitate foarte bună de rachete. Noi avem suficiente rachete pentru situația în care ne aflăm. Nu suntem în pragul unui război în care România să fie lovită de rachete balistice; noi ne confruntăm cu drone în derivă. Și nu o să tragem cu PAC-3 sau PAC-2 împotriva dronelor Geran-2, Geran-4 sau Geran-5”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.