apărare - ultimele știri

Aproape jumătate dintre români cred în posibilitatea ca Rusia să atace România în contextul geopolitic și militar actual, potrivit unui sondaj realizat de Avangarde în perioada 8–14 septembrie.

O singur zi de război pe scară largă cu Rusia costă Ucraina aproximativ 172 de milioane de dolari, a declarat șeful Statului Major al Forțelor Armate, Andrii Hnatov, în cadrul conferinței YES 2025, citat de Novini.Live.

Sistemele de apărare aeriană ale statelor membre NATO, în valoare de zeci de milioane de dolari, nu au reușit să facă față atacului cu drone al Federației Ruse în Polonia.

Incidentul recent de la granița Poloniei, unde mai multe drone rusești au pătruns în spațiul aerian al unui stat membru NATO, nu este un accident — ci o provocare deliberată, susține cancelarul german Friedrich Merz.

Comisia Europeanã alocã României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar "Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumã distribuitã unui stat membru, dupã Polonia, în cadrul acestui program strategic.

Franța riscă noi întârzieri în programul său ambițios de consolidare a apărării, pe fondul unei instabilități politice acute care ar putea duce, din nou, la căderea guvernului.

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, europenii își doresc ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important în protejarea lor în contextul provocărilor internaționale și al riscurilor de securitate.

În timp ce forțele ruse încearcă să pătrundă mai adânc în regiunea Dnipropetrovsk, ucrainenii au învățat să se apere cu un zid de drone. Jurnaliștii de la Kyiv Post au petrecut ceva timp cu o unitate de drone pe linia frontului.

Într-un război al tehnologiilor avansate, unde dronele rusești acoperă cerul ca o pânză de păianjen mortală, unele dintre ultimele linii de apărare ale soldaților ucraineni sunt… plasele de pescuit.

Forțele armate ale Taiwanului au desfășurat exerciții militare în rețeaua de metrou din capitala Taipei, într-un scenariu menit să simuleze o eventuală invazie din partea Chinei.

Danemarca oferă 7 milioane de euro pentru apărarea și reziliența Republicii Moldova, suma fiind alocată pentru o perioadă de patru ani, a anunțat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, aflat vineri, 11 iulie, într-o vizită la Chișinău.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că România poate atinge un buget de 3,5% din PIB pentru Apărare, respectându-și angajamentele față de aliații NATO.

Statele Unite vor trimite noi arme Ucrainei, la doar o săptămână după ce administrația Trump suspendase unele livrări, invocând îngrijorări legate de stocurile interne de muniție, a anunțat luni președintele american.

Ministerul Apărării analizează achiziția sistemelor Spyder și I-Derby din Israel, în cadrul programului SHORAD/VSHORAD.

Vladimir Putin își dorește ca armata rusă să cucerească orașul Odesa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, pentru a tăia complet accesul Ucrainei la mare.

Europa trebuie să fie pregătită pentru un posibil război pe scară largă cu Rusia, iar una dintre direcţiile esenţiale este constituirea unei „armate de drone” — o capacitate militară care să depăşească ceea ce Kremlinul ar putea mobiliza în viitorul apropiat.

Președintele României, Nicușor Dan, va participa, în perioada 26-27 iunie 2025, la reuniunea Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.

A le cere europenilor să cheltuiască mai mult pentru apărare în timp ce lansezi un război al taxelor este o aberaţie, a afirmat miercuri preşedintele francez Emmanuel Macron, adăugând că este momentul revenirii la pace între aliaţii NATO referitor la comerţ.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summitul de la Haga că Rusia rămâne principala amenințare la adresa alianței, invocând colaborarea Moscovei cu China, Coreea de Nord, Iran și Belarus.

Iranul se va regăsi pe agenda summitului NATO. Însă accentul principal va fi pus pe creșterea majoră a cheltuielilor pentru apărare, decizie menită să-l mulțumească pe liderul american Donald Trump.

Planul de guvernare propus de cabinetul condus de Ilie Bolojan prevede consolidarea parteneriatului strategic cu SUA și o creștere a cheltuielilor și investițiilor în apărare de până la 5% din PIB.

În contextul unei Rusii tot mai agresive și al incertitudinilor legate de o eventuală revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, europenii se arată favorabili majorării cheltuielilor pentru apărare și, în unele state, reintroducerii serviciului militar obligatoriu.

Liderii NATO au convenit o creștere treptată a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB până în 2035, însă Spania a reușit să obțină o excepție, refuzând să urmeze această propunere pe care a numit-o „irațională”.

Summitul NATO de luni de la Haga se anunță a fi unul atipic: mai scurt, mai concentrat, cu un comunicat de doar o pagină – „clar și concis”, după cum a descris generalul-maior german Stefan Schulz.

Kaja Kallas, înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe, a declarat miercuri, 18 iunie, că Rusia este o „amenințare directă” la adresa UE pentru că pregătește de mult un plan „pentru o agresiune pe termen lung”.

Ucraina va primi 2,26 miliarde de dolari, cel mai consistent sprijin militar din partea Regatului Unit, într-un moment critic al războiului cu Rusia.

Banca Europeană de Investiții (BEI) a triplat schema sa de sprijinire a finanţării industriei apărării din blocul comunitar la trei miliarde de euro (3,43 miliarde de dolari) şi a semnat un acord cu creditorul german Deutsche Bank pentru a canaliza banii către firmele UE din domeniul apărării.

Premierul canadian Mark Carney a anunțat luni, 9 iunie, că țara va atinge anul acesta obiectivul de a aloca 2% din PIB cheltuielilor pentru Apărare, cu cinci ani mai devreme decât termenele asumate.

Kremlinul a criticat dur NATO, acuzând Alianța că acționează ca un instrument de agresiune, în contextul în care secretarul general Mark Rutte ar urma să ceară o creștere de 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă.

Miniștri ai Apărării din 11 țări europene atrag atenția că legislația de mediu a Uniunii Europene împiedică pregătirea armatelor pentru un posibil conflict cu Rusia.

NATO le cere statelor membre europene să își extindă de cinci ori capacitățile de apărare aeriană terestră, într-o cursă contra-cronometru pentru a acoperi o vulnerabilitate esențială în fața amenințării agresiunii ruse, au declarat surse familiare cu subiectul pentru Bloomberg.

Președintele Nicușor Dan a afirmat marți dimineață, 3 iunie, că, în două săptămâni, va fi anunțat noul premier al României.

România susține creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3,5% din PIB, a anunțat luni, președintele Nicușor Dan în urma discuțiilor purtate în cadrul Summitului B9 de la Vilnius, precizând că următorul summit va avea loc la București și că s-a convenit susținerea în continuare a Ucrainei.

Într-un discurs cu valențe istorice, ținut în orașul german Aachen, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat un apel clar către liderii europeni: este timpul ca Europa să-și revendice autonomia politică și strategică, printr-un angajament real pentru securitate, extindere și sol

Creșterea bugetelor militare e evidentă. Dar direcția investițiilor ridică semne de întrebare, în contextul în care războiul – și afacerile din jurul lui – trec printr-o transformare radicală, scrie Financial Times.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat luni, 26 mai, că se așteaptă ca statele membre ale Alianței să ajungă luna viitoare, la summitul de la Haga, la un acord privind un obiectiv de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a transmis la Bruxelles că România își propune să valorifice instrumentele europene din domeniul apărării pentru a-și consolida postura de apărare și pentru a sprijini industria națională.

Europa se pregătește să pompeze sume fără precedent în apărare – o decizie strategică, dar și un pariu economic.

Guvernul german a nuanţat vineri declaraţiile ministrului său de externe Johann Wadephul.

Într-un moment în care hărțile de putere se redesenează, iar crizele globale par a nu mai ține cont de granițe, geopoliticianul american Robert D. Kaplan avertizează că lumea se află într-o tranziție periculoasă

Incertitudinile legate de avioanele americane de luptă F-35, amplificate de criticile dure ale lui Donald Trump la adresa NATO, au determinat țările europene să accelereze proiectele pentru avioane de generația a șasea.

Comisia Europeană a anunţat că, până în prezent, 12 state membre au transmis o cerere scrisă de activare a clauzei derogatorii naţionale în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere, ca parte a planului ReArm Europe/pachetului Readiness 2030 prezentat în martie 2025.

Planurile Europei de a trimite o forță de pace în Ucraina se lovesc de lipsa de personal și resurse, iar liderii militari recunosc dificultatea de a mobiliza chiar și 25.000 de militari.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a anunțat că Uniunea Europeană a aprobat un sprijin de 60 de milioane de euro pentru apărarea Republicii Moldova, anunțul fiind făcut după întrevederea de la Chișinău cu președintele Maia Sandu.

Forțele ruse se regrupează și se pregătesc pentru un nou asalt în regiunea Harkov, potrivit Grupului Operațional-Strategic al Forțelor „Hortiția” din Ucraina.

Creșterea accelerată a cheltuielilor militare în Europa a dus la evaluări record pentru companiile din sectorul apărării, ajungând la niveluri comparabile cu cele ale unor branduri de lux consacrate la nivel global.

Noua poziție a Statelor Unite față de Europa nu a fost niciodată exprimată cu atâta duritate, cum o arată mesajele din aplicația Signal, publicate de revista The Atlantic.

Polonia anunță că va aloca 5% din PIB pentru cheltuielile militare începând cu 2026, comparativ cu 4,7% anul acesta, a anunţat joi ministrul polonez al apărării.

După un an de incertitudini și critici, Europa pare că a început să ia măsuri decisive pentru a-și consolida apărarea, provocată de războiul din Ucraina și de discursurile mai dure ale SUA.

Varsovia deja investește masiv în apărare. Acum, însă, trebuie să asigure resursele umane necesare.

Europa se află într-un moment crucial, în care securitatea sa depinde în mare măsură de sprijinul Statelor Unite.

Sute de miliarde de euro vor fi investite în anii ce vin în industria de apărare a Germaniei. Atragerea de forță de muncă calificată din alte branșe a început deja.

Într-un context geopolitic din ce în ce mai tensionat, Statele Unite își întăresc relațiile cu aliații din Pacific, furnizându-le rachete anti-navă, ca răspuns la expansiunea flotei navale chineze și la presiunile exercitate de Beijing asupra regiunii.

Două treimi dintre europeni doresc ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important în protecția lor. La nivel național, 47% din români doresc acest lucru.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a aprobat o serie de măsuri pentru majorarea investiţiilor în domeniul securităţii şi apărării, iar Consiliul de Administraţie al BEI a aprobat, de asemenea, un total de 8,9 miliarde de euro pentru finanţarea mai multor proiecte.

Cele mai mari puteri militare ale Europei lucrează la un plan pe 5-10 ani pentru a înlocui SUA în cadrul NATO, pentru a evita astfel haosul unei retrageri unilaterale a Statelor Unite din organizație.

Departamentul pentru Securitate Internă a SUA a transmis că reanalizează recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver, după ce președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că a fost informat despre această situație.

Europa nu vrea să fie luată prin surprindere de un război mondial, iar pregătirile sunt din ce în ce mai vizibile.

Potrivit unor surse guvernamentale, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de săptămâna viitoare, un subiect va privi și transferul a trei companii din industria de apărare de la Ministerul Economiei la MApN.

Aproape 100 de companii europene și grupuri de lobby, printre care se numără giganții Airbus și Dassault, solicită Comisiei Europene să impună o utilizare mai mare a tehnologiei fabricate în Europa în infrastructura digitală a Uniunii.