Analiză NATO își schimbă strategia și promite să zdrobească orice agresor. De ce România rămâne vulnerabilă

NATO garantează apărarea și promite să zdrobească orice agresor prin noua sa doctrină militară. Noua strategie de victorie a aliaților transmite un mesaj clar oricărui potențial inamic, inclusiv Rusiei, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu. România ar putea să beneficieze de un sprijin suplimentar, de noi baze militare și de dezvoltarea celor care există deja, de infrastructură militară și șosele pentru tehnica militară grea și logistică de criză.

Soldați NATO la baza Bezmer din Bulgaria Foto: AFP

Comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a prezentat luni, 12 octombrie, la Forumul de Securitate de la Varșovia, „teoria victoriei” din perspectiva Alianței Este vorba despre un plan militar menit, așa cum a precizat generalul Grynkewich să „blocheze, să oprească și să zdrobească” orice atac asupra teritoriului aliat. Deși nu o spune cu subiect și predicat, declarația sa lasă de înțeles că vizată ar fi Rusia. De altfel, decizia aliaților de a adapta teoria victoriei vine chiar pe fondul avertismentelor tot mai numeroase că Moscova ar fi tentată să provoace NATO, dacă nu chiar să atace un stat membru. Evident, Kremlinul a negat sistematic toate acuzațiile.

Dincolo de avertismentele cu privire la amenințarea Rusiei, întregul context geopolitic este complicat. Europa trăiește totul la intensitate maximă și resimte acut pericolul, mai ales în condițiile revizuirii posturii militare americane în Europa și a războiului hibrid declanșat din Est. Fără o armată proprie, vulnerabilă la toate capitolele și fără perspective de a corecta situația, Uniunea Europeană caută cu disperare sprijinul SUA, deși relațiile cu administrația de la Washington sunt mai încordate ca oricând.

Ce spune comandantul suprem al forțelor aliate

Cu atât mai importantă este declarația comandantului suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa, care a reafirmat faptul că NATO, implicit SUA, va apăra fiecare stat aliat, în caz de nevoie, dar și că Alianța nu va ezita să distrugă orice forță militară ar pune sub pericol țările membre. În formularea generalului Alexus Grynkewich, NATO ar opri orice atac încă din faza inițială, prin acțiunea coordonată a forțelor terestre, aeriene și navale, susținute de capabilități spațiale și cibernetice.

Dacă atacul ar continua, Alianța ar utiliza senzori avansați, sisteme autonome și arme de precizie. Scopul ar fi împiedicarea înaintări inamicului, dar și neutralizarea nu doar a trupelor, ci și a structurilor de comandă, rețelelor de aprovizionare și a altor componente care susțin operațiunile militare. 

Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO, generalul (r) Virgil Bălăceanu, explică, pentru „Adevărul”, ce înseamnă toate acestea pentru România și din perspectiva țării noastre.

„Este un lucru care surprinde mult în bine, mai ales pe fondul discuțiilor despre fragilizarea NATO din timpul administrației Trump. Așa cum spune răspicat generalul comandat suprem al forțelor aliate, concepția este pregătită nu doar teoretic, ci și prin planificarea apărării și descurajării, pe trei etape. Blocăm încercarea de a ataca și de a cuceri un teritoriu aliat. Dacă se continuă acțiunile ofensive, înfrângem gruparea de forțe pe care a declanșat atacul. Și, sigur, într-o consecință logică, eliberăm și teritoriul. Și, trei, dacă această grupare de forțe va fi suplimentată, vor fi aduse mai multe rezerve și acțiunile de atac vor fi intensificate, vom trece la nimicirea sistemului militar al statului respectiv. Nu numai în zona acțiunilor militare, nu numai a grupării de forțe care a atacat pe o anumită direcție. Avem în vedere Federația Rusă și avem în vedere granița de est a NATO. Deci elementele sunt mult mai răspicat spuse și dimensiunea unei acțiuni convenționale a Federației Ruse este o dimensiune foarte riscantă, pentru că poate duce la distrugerea sistemului său militar”, spune generalul Virgil Bălăceanu.

Scenariul din țările baltice și vulnerabilitatea Kaliningradului

România, mai spune el, ar fi mai puțin vizată în acest caz. De altfel, flancul de Nord-Est este cu siguranță mult mai puternic și mai bine pregătit pentru a absorbi orice eventual șoc. În opinia sa, Rusia nu ar risca să atace un stat NATO, cu atât mai mult cu cât în acest caz ar pierde aproape sigur Kaliningradul.

„Acest avertisment vizează un posibil atac sau o incursiune asupra țărilor baltice. Însă problema Rusiei este că, atacând țările baltice, va pierde Kaliningradul. Ce este mai important: un teritoriu baltic sau Kaliningradul? Evident, Kaliningradul. Flancul de nord-est este bine pregătit pentru apărare și din punct de vedere al prezenței NATO, și din punct de vedere al conceptului apărării totale, și din punct de vedere al spațiilor, vorbim de cel terestru, maritim, mai ales Marea Baltică este o mare NATO. Din punct de vedere al înzestrării, nu mai vorbim de Polonia, dar putem să vedem înzestrarea și în cazul țărilor baltice. Din punct de vedere al pregătirii populației, să ne gândim la ce fac finlandezii și suedezii, dar trebuie să-i menționăm și pe polonezi și pe baltici”, mai spune el.

Pentru Rusia, orice atac asupra unui stat NATO din Nord-Estul flancului s-ar dovedi o eroare fatală. Este și acesta unul dintre principalele argumente, consideră generalul Virgil Bălăceanu, pentru care Moscova nu ar avea niciun motiv să atace un stat membru al Alianței, cu atât mai puțin în Nordul flancului.

„Nu cred că zona de Nord-Est a flancului este atât de vulnerabilă încât Federația Rusă să fie tentată să atace. Rusia ar avea o flotă înfrântă care va fi blocată în Sankt Petersburg și ar pierde enclava Kaliningrad. Pe de altă parte, tot timpul se vorbește de a fi pregătiți ca să avem deschidere, culoarul Suwalki spre țările baltice să permită manevra noastră de forțe și mijloace. Dacă luăm Polonia la ora actuală, vorbim de sute de tancuri, de sute de lansatoare tip HIMARS și chiar de zeci, sute în perspectivă de avioane de luptă, indiferent de proveniența lor. Ei ar fi foarte bine pregătiți să înfrunte orice inamic”, explică generalul Virgil Bălăceanu.

Alianța nu ar folosi în acest scop arme nucleare, ci ar opera exclusiv cu mijloace militare convenționale. Chiar și așa, NATO nu ar trebui să aibă rival.

„Să nu ne gândim neapărat la folosirea armelor nucleare strategice. Pentru că aici se gândește la un război convențional, dar capabilitățile de lovire ale NATO în etapa actuală sunt considerabile. Sigur că ele trebuie să crească potrivit principiilor luptei armate pentru un război de înaltă intensitate și de lungă durată.”

Riscurile de pe flancul de Sud-Est și Marea Neagră

Situația e ceva mai complicată în cazul Sudului flancului și al României. Statele Unite ale Americii au solicitat NATO, prin vocea ambasadorului american la NATO, Matthew Whitaker, să pregătească o mobilizarea rapidă spre Est, să asigure deplasarea trupelor în orice zonă și să corecteze deficiențele existente. Asta ar însemna că România ar putea să beneficieze de un sprijin suplimentar, de noi baze militare și de dezvoltarea celor care există deja, de infrastructură militară și șosele pentru tehnica militară grea și logistică de criză. Baze precum Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii ar putea fi dezvoltate pe termen mediu. 

Există însă și un alt aspect, de cele mai multe ori trecut cu vederea. Sudul flancului Estic, în clipa de față, nu este la fel de consolidat ca Nordul. Generalul Virgil Bălăceanu consideră că România și și acest segment flanc sunt vulnerabile la orice acțiune inamică, din cauză că autoritățile nu și-au făcut până acum temele. În schimb, din perspectiva României, asigurările comandantului suprem al forțelor aliate ale NATO în Europa reprezintă cea mai bună veste.