BNS sesizează instituțiile europene privind utilizarea celor 16 miliarde de euro din SAFE

Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat că a sesizat mai multe instituții europene cu privire la modul în care România implementează programul Security Action for Europe (SAFE), solicitând verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor destinate apărării.

Sistem de apărare antiaeriană. FOTO: Shutterstock

Potrivit unui comunicat transmis miercuri, sesizările au fost înaintate Comisiei Europene, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetului European (EPPO), Curții Europene de Conturi și Ombudsmanului European.

BNS: Programul SAFE trebuie implementat transparent

Reprezentanții BNS precizează că demersul nu urmărește blocarea sau întârzierea implementării programului SAFE, pe care îl consideră esențial pentru consolidarea securității României și a Uniunii Europene.

Sindicaliștii susțin însă că investițiile trebuie realizate cu respectarea strictă a normelor europene, astfel încât să fie eliminate orice suspiciuni privind utilizarea fondurilor publice.

„BNS subliniază că nu urmărește blocarea sau întârzierea implementării programului SAFE, pe care îl consideră esențial pentru consolidarea securității României și a Uniunii Europene. Dimpotrivă, solicităm ca acest program strategic să fie implementat cu respectarea strictă a normelor europene, astfel încât investițiile în apărare să fie protejate de orice suspiciune privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice”, se arată în comunicat.

Programul SAFE pune la dispoziția României peste 16 miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării.

Ce suspiciuni invocă sindicatul

Potrivit BNS, sesizarea transmisă instituțiilor europene se bazează exclusiv pe informații apărute în spațiul public, precum declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice.

Sindicatul solicită verificarea unor posibile nereguli, printre care:

- nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare;

- utilizarea procedurilor de negociere fără publicare prealabilă;

- consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru unele contracte importante;

- concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial;

- creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite echipamente militare;

- posibile elemente care ar putea constitui ajutor de stat mascat;

- respectarea Regulamentului european SAFE și a legislației privind achizițiile publice.

Ce verificări solicită BNS

În documentul transmis instituțiilor europene, BNS cere Comisiei Europene, prin direcțiile DG GROW, DG DEFIS și DG Competition, precum și OLAF, să verifice conformitatea planului de investiții transmis de România și legalitatea procedurilor de achiziție.

De asemenea, sindicaliștii solicită analizarea unor posibile elemente de ajutor de stat, inclusiv în cazul Șantierului Naval Mangalia, precum și verificarea eventualelor prejudicii aduse intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Parchetului European (EPPO) îi este solicitat să analizeze legalitatea și transparența procedurilor de achiziție desfășurate în cadrul programului SAFE și să stabilească dacă există fapte care intră în competența sa.

Totodată, Curtea Europeană de Conturi este invitată să includă implementarea programului SAFE în România în planurile sale de audit privind utilizarea fondurilor europene, iar Ombudsmanul European să evalueze modul în care instituțiile europene gestionează sesizările referitoare la acest program.

BNS: Susținem investițiile în apărare, dar cu respectarea regulilor

Blocul Național Sindical afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri, reuniți în circa 930 de sindicate și peste 30 de federații profesionale, inclusiv angajați din industria de apărare și aeronautică.

În finalul comunicatului, organizația își reafirmă sprijinul pentru consolidarea capacității de apărare a României și a Uniunii Europene.