Analiză Cheltuieli de apărare de 5% din PIB până în 2035 și producție în România. Planul guvernului, analizat de un general: „Lucrurile sunt destul de generice"

Creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor pentru apărare la 5% din PIB, pe baza unui calendar anual public până în 2035, este obiectivul avut în vedere prin noul program de guvernare, analizat de redacție. Textul împarte ținta în 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.

România va investi în continuare în tehnică militară Foto: Pixabay

În total ar fi formulate 11 măsuri, de la finanțare și cariera militară la industria de apărare și parteneriate externe. Toate acestea sunt prezentate aici ca propuneri.

Mai mulți bani, legați de capabilități și termene

Potrivit documentului, creșterea finanțării ar urma să fie corelată cu traiectoria de deficit asumată, iar cele două componente, de 3,5% și 1,5%, să fie raportate distinct în fiecare buget anual. Fiecare majorare ar trebui să corespundă unor capabilități și termene din Planul multianual de înzestrare și din Programul Armata României 2040. Este prevăzută și publicarea anuală a stadiului programelor finanțate.

Prioritățile enumerate sunt apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniția. Finanțarea ar urma să acopere și operarea, întreținerea și instruirea, nu doar achiziția echipamentelor.

Reorganizare, carieră militară și achiziții mai rapide

Planul propune actualizarea Programului Armata României 2040 și a cadrului juridic al apărării, precum și introducerea conceptului de „stare de vigilență” pentru pregătirea resurselor, armatei, industriei și teritoriului. Sunt avute în vedere optimizarea structurilor de comandă și de luptă, centralizarea unor funcții administrative și accelerarea digitalizării, cu menținerea capacității de luptă a unităților.

În privința personalului, documentul urmărește creșterea atractivității profesiei militare, predictibilitatea carierei și păstrarea oamenilor cu experiență. Recrutarea, pregătirea și evoluția profesională ar urma să fie corelate prin reguli clare.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, iar în prezent este un cunoscut analist militar. În opinia sa, dimensiunea de securitate este insuficient dezvoltată, iar Programul de Guvernare are lacune serioase.

„Constatăm că vom avea o armată mai capabilă, mai suplă, mai digitalizată, cu domenii de capabilități descrise de la apărarea antiaeriană, antidronă, antirachete balistice. Se vorbește de o concepție integrată cu privire la apărarea antiaeriană și antibalistică și o concepție cu privire la apărarea maritimă. În schimb, acest capitol foarte important al mersului înainte privind rezerva Armatei României este, nu că este lăsat deoparte, de fapt nici nu există în programul de guvernare”, spune generalul.

Pentru achiziții sunt propuse simplificarea procedurilor, auditarea cauzelor întârzierilor și asistență juridică specializată pentru contractele de înzestrare de peste 100 de milioane de euro.

„Lucrurile sunt destul de generice, nu? Pentru că la un moment dat se vorbește de priorități cu privire la înzestrare care țin de termenele de livrare, care țin de procesul de integrare, care țin de mentenanță și se spune explicit ca România să devină un centru regional pentru mentenanța echipamentelor militare. Întrebarea este: cum revitalizăm industria de apărare? Cum o facem să funcționeze? Pentru că se vorbește acolo de activitățile de integrare a echipamentelor și de mentenanță, dar asta nu înseamnă industrie de apărare. Se vorbește de transfer tehnologic, dar spre ce domenii îl îndreptăm? Cu sprijinul statului și cu protejarea producătorilor, mai ales din mediul privat? Legislația noastră nu permite un asemenea lucru”, mai spune generalul Virgil Bălăceanu.

Apărare antidronă și modernizarea bazelor militare

Documentul prevede continuarea achizițiilor de tehnică blindată, artilerie și sisteme de sprijin, alături de concepte integrate de apărare aeriană și balistică și de apărare maritimă. Detectarea și combaterea dronelor ar avea prioritate în zona Dunării, pe litoralul Mării Negre și în jurul infrastructurii critice. Sunt propuse dezvoltarea și producția în România a sistemelor fără pilot și antidronă, întărirea apărării cibernetice și pregătirea populației, autorităților locale și operatorilor economici esențiali pentru crize.

Pentru infrastructură, prioritățile sunt bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. Centrul european de instruire F-16 de la Fetești ar urma să fie dezvoltat ca centru regional pentru piloții statelor NATO și partenere. Planul include și accelerarea coridoarelor de mobilitate militară și a infrastructurii cu utilizare civilă și militară, în legătură cu investițiile civile în transport.

Producția în România, criteriu pentru programele multianuale

Propunerea face o distincție între nevoile urgente și programele pe termen lung. Pentru capabilitățile urgente ar prima termenul de livrare, iar industria națională ar participa prin integrare, mentenanță și transfer de tehnologie. În programele multianuale, producția în România ar deveni criteriu de bază, cu implicarea companiilor de stat și private.

Documentul menționează valorificarea Planului Readiness 2030 și a SAFE, continuarea achizițiilor comune și promovarea României ca centru regional de mentenanță. Cercetarea și inovarea, inclusiv în inteligența artificială, ar urma să fie susținute prin instrumente precum PESCO, Fondul European de Apărare și acceleratorul NATO DIANA.

Cooperare cu SUA și securitate la Marea Neagră

Pe plan extern, măsurile vizează contribuția la apărarea Flancului Estic, participarea la misiuni NATO și UE și sprijinul pentru forțele aliate găzduite în România. Sunt prevăzute promovarea inițiativei Eastern Flank Watch în UE și sprijinirea securității Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest prin cooperare, pregătire și schimb de expertiză.

Insuficient, consideră generalul Bălăceanu. „Trebuia de acum să se gândească un asemenea lucru și să-și propună să realizeze, da, prin acest mesaj național cu argumente legate de amenințări și vulnerabilizări, o prezență NATO în Marea Neagră sau cel puțin să aibă o descriere a ceea ce se dorește a fi realizat din punct de vedere al capabilităților la Marea Neagră, împreună cu România, Bulgaria”, mai afirmă generalul.

În relația cu SUA, documentul propune actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020–2030, susținerea consolidării prezenței militare americane și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan. La Marea Neagră, planul include continuarea participării la MCM Black Sea, protecția navigației și a infrastructurii critice și susținerea înființării în România a unui centru regional pentru securitate maritimă.