Trump ar putea transforma, fără să vrea, Europa într-o superputere, susține The Times

Încercările administrației Donald Trump de a folosi dependența militară și tehnologică a Europei de SUA drept pârghie de presiune ar putea avea efectul opus și ar putea accelera autonomia strategică a continentului, scrie The Times.

Donald Trump, întâlnire cu lideri europeni la Casa Albă Foto: EPA/EFE

Publicația descrie situația drept un „paradox amar”. Washingtonul își folosește tot mai des influența asupra Ucrainei și Europei, care depind de sistemele americane de apărare antiaeriană, de comunicațiile prin satelit și de informațiile militare. Tocmai această presiune îi obligă însă pe europeni să-și creeze rapid propriile alternative.

„Latura pozitivă este că presiunile Washingtonului dau naștere acelei autonomii europene despre care se credea că nu va apărea niciodată”, afirmă autorii.

Potrivit evaluării lor, dacă statele europene rezistă presiunii Rusiei în următoarele 18 luni și evită destabilizarea politică, continentul ar putea ieși din criza actuală „mult mai redutabil”.

Dependența de SUA, tot mai costisitoare

Europa poate înlocui deja o mare parte din ajutorul financiar american acordat Ucrainei și o parte importantă a armamentului. Rămân însă câteva domenii critice în care dependența de SUA este încă foarte mare: rachetele interceptoare Patriot, sateliții de avertizare timpurie privind lansările de rachete balistice și comunicațiile la scara Starlink.

The Times consideră această vulnerabilitate rezultatul a aproape trei decenii de dependență excesivă de superioritatea militară americană.

Situația începe însă să se schimbe. Țările europene își accelerează propriile programe de apărare antirachetă: comandă noi sisteme SAMP/T NG, dezvoltă programul multinațional FREYJA și caută surse suplimentare de rachete interceptoare, inclusiv în Japonia.

„Fiecare euro investit de Europa în propriile sisteme de armament înseamnă bani care nu mai ajung la companiile americane de apărare și o armă a cărei livrare nu o mai poate bloca președintele SUA”, subliniază publicația.

Alternative la sistemele americane prin satelit

Sateliții europeni radar și optici ar putea înlocui, într-un termen relativ scurt, o parte semnificativă a capacităților americane de culegere de informații.

Sistemul OneWeb și cel european GovSatcom pot oferi deja o acoperire parțială pentru Europa și Ucraina în cazul unor probleme cu Starlink. În schimb, un sistem european complet, capabil să detecteze singur lansările de rachete balistice, nu va apărea probabil înainte de anii 2030, estimează autorii. Aceste „strangulări” tehnologice le oferă în prezent Washingtonului cele mai mari pârghii de influență.

Până când tehnologiile americane vor putea fi înlocuite, Europa își poate folosi puterea economică și financiară. Creditul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei și cele aproximativ 202 miliarde de euro din activele rusești înghețate ar putea deveni una dintre principalele resurse pentru sprijinirea Kievului.

Printre alte instrumente posibile, autorii enumeră interzicerea completă a serviciilor europene pentru transportul petrolului rusesc și intensificarea luptei împotriva „flotei fantomă” a Rusiei. Potrivit lor, aceste măsuri ar putea lovi mai puternic în capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul, fără costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni.

Industria de apărare a Ucrainei, parte a unui nou ansamblu european

Un alt element al viitoarei independențe a Europei față de SUA ar putea fi industria ucraineană de apărare. Producția de drone din Ucraina a crescut anul acesta cu 370%.

Rachetele de croazieră ucrainene Flamingo costă sub 600.000 de dolari bucata, față de circa 3,5 milioane de dolari pentru un Tomahawk american. Danemarca a acordat deja o garanție de stat pentru un credit destinat producătorului rachetei Flamingo.

Autorii consideră că modelul „capital european plus tehnologie și producție de armament ucrainene” ar putea fi una dintre rețetele de supraviețuire într-un context marcat de politica imprevizibilă a Washingtonului.

SUA își consumă propriile pârghii

Presiunea politică funcționează doar atât timp cât cel asupra căruia se exercită nu și-a creat o alternativă. Administrația Trump a arătat deja Ucrainei și Europei cât de nesigure pot deveni garanțiile americane după o schimbare de curs politic la Washington.

Autorii indică întârzierile în livrarea sistemelor americane de apărare antiaeriană, problemele legate de Starshield și decizia Casei Albe de a atenua presiunea economică asupra Moscovei. Aceste decizii îi împing pe Kiev și pe capitalele europene să construiască sisteme care să nu mai depindă de decizia președintelui american.

Prin urmare, încercarea Washingtonului de a folosi superioritatea sa militară și tehnologică drept mijloc de constrângere ar putea diminua treptat chiar valoarea acestei pârghii.

„De pe vremea lui Carol cel Mare, Europa nu a avut un unificator mai bun decât Donald Trump”, se arată în articol.

Europa, Ucraina și ceilalți parteneri ai SUA au văzut deja cât poate costa o garanție americană atunci când Washingtonul își schimbă poziția. Acum, Statele Unite vor trebui să înțeleagă și reversul: influența politică, ca și stocul de rachete interceptoare, nu este nesfârșită, iar fiecare utilizare a ei o epuizează puțin câte puțin.