Drone, sisteme antiaeriene și producție militară în România. Ce schimbări sunt incluse în Programul de Guvernare pentru Armată

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu prevede creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, modernizarea Armatei și dezvoltarea industriei naționale de apărare. Planul include investiții în sisteme antiaeriene, drone, infrastructură militară și producția de echipamente în România.

România va crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 Foto: arhivă

România ar urma să aloce treptat mai mulți bani pentru apărare, în linie cu angajamentele asumate în cadrul NATO. Potrivit programului de guvernare, ținta este de 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază în domeniul apărării și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.

Guvernul propune publicarea unui calendar anual al creșterii bugetului până în 2035, cu evidențierea separată a celor două componente. Majorarea cheltuielilor ar urma să fie corelată cu obiective concrete de înzestrare și cu traiectoria de deficit bugetar a României.

Investiții în apărare antiaeriană, drone și echipamente moderne

Printre prioritățile programului se numără dezvoltarea apărării antiaeriene și antirachetă, modernizarea forțelor terestre și navale și achiziția de sisteme fără pilot și muniție.

Documentul prevede și consolidarea capacităților de detectare și combatere a dronelor, în special în zona Dunării, pe litoralul Mării Negre și în apropierea infrastructurii critice.

În paralel, Armata ar urma să își accelereze digitalizarea, să își optimizeze structura de comandă și să îmbunătățească procedurile de achiziție, pentru reducerea întârzierilor din programele de înzestrare.

Programul include și măsuri pentru creșterea atractivității carierei militare, îmbunătățirea condițiilor de muncă și păstrarea personalului experimentat.

Industria românească de apărare, implicată în achiziții

O altă direcție este dezvoltarea producției de echipamente militare în România. Programul propune implicarea companiilor românești, de stat și private, în producție, integrarea sistemelor, mentenanță și servicii.

Pentru achizițiile urgente, prioritatea ar urma să fie livrarea rapidă a echipamentelor, în timp ce programele multianuale ar trebui să acorde un rol important producției interne și transferului de tehnologie.

Guvernul propune folosirea instrumentelor europene de finanțare, inclusiv SAFE și Readiness 2030, precum și dezvoltarea cercetării în domeniul apărării, inclusiv în inteligența artificială.

Obiectivul este ca România să își consolideze capacitățile industriale și să devină un centru regional pentru mentenanța echipamentelor militare.

Baze militare modernizate și cooperare cu aliații

Programul prevede modernizarea infrastructurii militare, cu prioritate pentru bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și centrul de instruire de la Cincu.

Centrul european de instruire pentru avioanele F-16 de la Fetești ar urma să fie dezvoltat ca un centru regional pentru pregătirea piloților din state NATO și partenere.

Totodată, documentul pune accent pe consolidarea prezenței aliate în România și pe aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Sunt prevăzute și măsuri de cooperare în materie de securitate cu Republica Moldova, Ucraina și statele din Balcanii de Vest.

În regiunea Mării Negre, România ar urma să își intensifice colaborarea cu partenerii europeni și NATO pentru protejarea navigației și a infrastructurii critice.

Cum va fi finanțată creșterea cheltuielilor

Majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB reprezintă unul dintre cele mai importante angajamente financiare din program. Documentul prevede o creștere graduală, cu un calendar public și raportarea anuală a progresului programelor de înzestrare.

Totuși, programul nu stabilește în această secțiune valorile anuale ale bugetului și nici distribuția detaliată a tuturor investițiilor. Implementarea va depinde de bugetele aprobate, de accesul la finanțare europeană și de capacitatea Armatei și a industriei de a derula proiectele la timp.

Miza este ca majorarea bugetului să se traducă în capabilități militare efective, infrastructură modernizată și o industrie de apărare mai competitivă, fără ca angajamentele financiare să amplifice presiunile asupra deficitului bugetar.