NATO dezvoltă o rețea bazată pe inteligență artificială pentru detectarea și oprirea rapidă a unui posibil atac rusesc

NATO dezvoltă o nouă arhitectură de apărare bazată pe inteligență artificială, senzori, drone și imagini din satelit, menită să identifice din timp o posibilă agresiune militară și să permită o reacție rapidă înainte ca forțele adverse să pătrundă pe teritoriul Alianței.

Datele furnizate de toate statele membre NATO ar urma să fie centralizate într-o platformă comună/FO

Proiectul, cunoscut sub numele de Eastern Flank Deterrence Initiative (EFDI), vizează consolidarea apărării pe flancul estic al NATO și este conceput pentru a descuraja un eventual atac prin reducerea șanselor de succes ale unui adversar. Potrivit unor documente obținute de publicația germană BILD, Rusia este identificată drept principalul potențial adversar al sistemului.

O rețea digitală care conectează senzori și arme

Noul concept presupune integrarea într-o singură rețea a mii de senzori, sateliți, drone, radare și sisteme de supraveghere amplasate de-a lungul frontierei estice a NATO, de la Finlanda până la România.

Informațiile colectate ar urma să fie analizate în timp real cu ajutorul inteligenței artificiale, oferind comandanților o imagine comună asupra situației din teren și reducând timpul necesar pentru luarea deciziilor.

În documentele NATO, această arhitectură este descrisă prin termenul „Kill Web”, un concept militar care desemnează o rețea digitală în care toate componentele sunt interconectate. Dacă un element al sistemului devine indisponibil, celelalte îi pot prelua funcțiile, fără a afecta ansamblul operațiunii.

Cum ar funcționa sistemul

În prezent, identificarea unei ținte presupune mai multe etape: datele sunt colectate de un senzor sau de o dronă, transmise către un centru de comandă, analizate, iar apoi ordinul este transmis unităților care execută atacul.

Noul sistem urmărește să scurteze acest proces. Datele furnizate de toate statele membre NATO ar urma să fie centralizate într-o platformă comună, unde algoritmii de inteligență artificială le vor analiza aproape instantaneu.

De exemplu, dacă o dronă identifică o coloană de vehicule blindate, informația poate fi verificată imediat prin imagini satelitare, date radar și senzori aflați la sol. Pe baza acestor informații, comandanții pot decide rapid ce mijloace sunt cele mai potrivite pentru interceptarea țintei – drone de atac, artilerie, lansatoare de rachete sau alte sisteme de armament.

NATO rezumă această abordare prin trei principii: „vezi primul, decizi primul, lovești primul”.

Inteligența artificială și industria de apărare

Potrivit documentelor consultate de BILD, platforma ar urma să utilizeze tehnologii dezvoltate de mai multe companii occidentale din domeniul apărării.

Un rol important ar urma să îl aibă sistemul Maven Smart System, dezvoltat de compania americană Palantir, care va analiza date provenite din multiple surse și va sprijini procesul de luare a deciziilor.

În proiect sunt menționate și alte companii din industria de apărare, inclusiv RTX, Rheinmetall, Saab, Lockheed Martin și Boeing, ale căror sisteme ar urma să fie integrate într-o infrastructură comună.

Prima linie de apărare ar putea fi formată din sisteme autonome

Planurile NATO prevăd ca, în cazul unui conflict, primele care să intre în contact cu forțele adverse să fie sistemele fără pilot.

Dronele aeriene, roboții tereștri și alte platforme autonome ar urma să întârzie înaintarea unui eventual atacator înainte ca unitățile convenționale – infanteria, tancurile sau aviația – să fie angajate în luptă.

„EFDI ne oferă timp și o imagine mai clară asupra situației, însă, la final, soldații, tancurile și avioanele rămân esențiale pentru apărarea și controlul teritoriului”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Comandamentului Armatei SUA pentru Europa și Africa.

Lecțiile războiului din Ucraina

Noua strategie este influențată în mare măsură de experiența războiului din Ucraina, unde dronele ieftine, senzorii și sistemele autonome au schimbat modul de desfășurare a operațiunilor militare.

Potrivit documentelor NATO, aceste tehnologii sunt văzute ca un mijloc de a contracara avantajele tradiționale ale Rusiei, precum numărul mare de trupe și capacitatea de a desfășura rapid forțe pe câmpul de luptă.

Extinderea flancului estic al NATO după aderarea Finlandei în 2023 a mărit considerabil frontiera comună cu Rusia. În acest context, Alianța urmărește să creeze un sistem de apărare integrat care să permită detectarea timpurie a amenințărilor și o coordonare mai rapidă între statele membre în eventualitatea unei crize.