pensii speciale - ultimele știri

Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ pentru proiectul de ordonanță privind pensiile speciale din Justiție, criticând lipsa avizului CSM, inexistența studiilor și impactului financiar asupra bugetului, precum și ocolirea Parlamentului pentru dezbatere.

În contextul discuțiilor despre nevoia de echilibrare a pensiilor și salariilor, prin care ar urma ca magistrații să nu mai primească pensii nesimțite de la o vârstă tânără, recenta grevă a magistraților ridică foarte multe semne de întrebare.

Procurorii din sute de parchete încetează activitatea din cauza tăierii pensiilor speciale, a informat joi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), enumerând lista cauzelor urgente care mai pot fi soluționate în perioada protestelor.

Noua formulă de calcul a pensiilor speciale, inclusă în pachetul de măsuri fiscale aflat în atenția Guvernului, ar urma să reducă semnificativ veniturile foștilor magistrați. În semn de nemulțumire, aceștia au declanșat proteste ample la nivel național.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că pensiile speciale şi problemele din justiţie nu mai pot fi ignorate, subliniind că este anormal ca cineva să iasă la pensie la 47 de ani sau să primească o pensie egală cu ultimul salariu.

Procurorul general a discutat cu premierul problemele privind modificările pensiilor magistraților, avertizând asupra efectelor negative asupra sistemului judiciar, a transmis marți Parchetul

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a înregistrat o ușoară creștere în iulie 2025, ajungând la peste 11.700 de persoane, conform datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice. Majoritatea beneficiilor se acordă magistraților și altor categorii cu statut special.

România este ca o mașină care a rulat ani de zile cu martorii aprinși în bord. Cei de la volan (și nu uit că și partidul meu a fost la guvernare) știau cu toții că se va strica, dar au tot zis „lasă, merge și așa”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că pachetul doi de măsuri „este o continuare a primului pachet”.

Reforma pensiilor speciale, despre care se vorbește de atât de mult timp din cauza inechităților din sistemul de pensii publice, ar reduce drastic veniturile pensionarilor din sistem, dată fiind raportarea la venitul net al salariilor aflate în plată, nu la venitul brut.

Diana Mardarovici, consilier din partea PNL în Consiliul General al Municipiului București, spune, în cadrul unui podcast, că în politică „este nevoie de o altă perspectivă, în afară de cea masculină” și le-a transmis un mesaj dur magistraților.

S-au încins spiritele după afirmațiile preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, care a declarat că o pensie de 11.000 de lei pentru un magistrat este mică şi că această categorie profesională nu va accepta pachetul de reformă privind pensiile speciale.

Ministrul Apărării consideră că este nevoie de o reformă a pensiilor speciale, însă acest lucru nu se poate face prea repede, întrucât dezechilibrele în sistem au fost create de politicieni în decursul mai multor ani.

Fostul ministrul al Apărării, Mihai Fifor, susține luni, 4 august, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că pensiile militare nu sunt pensii speciale. „Reformați ce vreți, dar lăsați militarii în pace”, spune acesta.

Comunitatea Declic a înaintat Administrației Prezidențială o petiție semnată de 85 de mii de români care cer președintelui Nicușor Dan să declanșeze un referendum pe tema pensiilor speciale.

Întregul scandal legat de drepturile magistraților mi se pare un zgomot uriaș creat în jurul unor probleme false. Care ignoră / ascunde problemele reale. Care există. Și pe care nimeni nu vrea să le rezolve.

Premierul Ilie Bolojan a avut doi sfetnici din afara clasei politice pe tema pensiilor speciale pentru magistrați, pe care Guvernul le dorește consistent diminuate, susțin surse politice pentru Adevărul.

Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu face apel la instituțiile din domeniul judiciar să trateze cu „mare responsabilitate” modificările propuse în privința pensiilor speciale ale magistraților.

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale (CCR), critică modul în care politicienii folosesc pensiile și salariile magistraților ca temă de campanie electorală.

Mircea Fechet reacționează dur după declarațiile făcute de șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, care a spus că o pensie de 11.000 de lei i se pare „mică” și că magistrații nu vor accepta tăierile anunțate de Guvern.

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, respinge acuzațiile președintelui Nicușor Dan referitoare la cererile de pensionare ale magistraților, acuzând o tentativă de destabilizare a justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii îl critică pe premierul Ilie Bolojan pentru tentativa de modificare a pensiilor de serviciu din justiție, pe care o consideră „nelegală” și lipsită de temei procedural.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a scris miercuri, 30 iulie, despre reacția justiției la reforma pensiilor speciale, punctând că magistrații „sunt răsculați că Bolojan calcă înțelegerea din decembrie ’89”.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, 30 iulie, că „nimeni nu își dorește ca în societatea românească să existe conflicte între anumite categorii profesionale”, după ce CSM a criticat măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” pensiilor speciale.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, o nouă încercare de reformă a pensiilor speciale, după ce în ultimii 15-20 de ani au existat mai multe tentative nereușite de a rezolva această problemă. Doctor în drept constituțional și conferențiar universitar, Bogdan Iancu arată ce piedici există.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat marți proiectul de lege privind restructurarea pensiilor de serviciu ale magistraților și ale personalului auxiliar din instanțe și parchete. Proiectul a fost elaborat fără consultarea profesiilor vizate sau a instituțiilor competente în avizare.

Fostul ministru al Justiţiei Alina Gorghiu a afirmat marţi, despre pensionarea magistraţilor, că a devenit o problemă de frustrare naţională iar România trebuie să se alinieze la standardele europene.

Consiliul Superior al Magistraturii condamnă în termeni extrem de fermi măsurile anunțate de Guvern privind „reforma” sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, acuzând Executivul de o „manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor” și de subminare a independenței justiției.

Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că reforma pensiilor speciale va fi introdusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale și va viza atât creșterea vârstei de pensionare, cât și schimbarea modului de calcul al acestor pensii.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, susține necesitatea unei legi simple de salarizare pentru magistrați și a unei reforme care să alinieze vârsta de pensionare la cea standard, fără a destabiliza sistemul judiciar.

Pensia pensia de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de ultimul salariu și nu poate să mai depășească salariul net în plată, a afirmat, marți, ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Magistrații se pot pensiona după 25 de ani de muncă, pe bani mulți.

Creșterea vârstei de pensionare și modificarea formulei de calcul a pensiei se numără printre măsurile care vor reforma sistemul de pensii speciale.

Eterna poveste a pensiilor speciale. Au vrut şi alţii să le taie, dar CCR a spus „NU”, nu se poate.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) plătește lunar peste 11.000 de pensii speciale, unele dintre ele fără niciun fel de contribuție la sistemul public de pensii, iar taxarea acestora cu 10% pentru contribuțiile de sănătate va aduce sume considerabile la buget.

De ani buni, magistrații beneficiază de o serie de privilegii, atât în perioada în care sunt în activitate, cât și după ce ies la pensie. Așa că măsurile de austeritate anunțate de premierul Ilie Bolojan privind tăierea sporurilor i-a determinat și să caute soluții pentru a-și păstra privilegiile.

Artistul Dan Bittman a făcut câteva mărturisiri și acuzații dure la adresa actualei clase politice și a afirmat, referitor la Justiție, că este doar „o glumă proastă într-o țară caraghioasă”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat vineri, 27 iunie, că va fi convocată, pe 30 iunie, o adunare generală a judecătorilor și procurorilor.

Premierul Ilie Bolojan a susținut luni, în plenul reunit al Parlamentului, că reformele propuse de noul Guvern nu vor fi ușor de acceptat, dar sunt singura cale de a evita o criză profundă. În discursul de investitură, a anunțat cele trei priorități ale programului de guvernare.

Numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns în România la 11.637, potrivit celor mai recente date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Este vorba de o creștere față de aprilie 2024, când se înregistrau 11.471 de astfel de pensii.

Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, e acuzat de USR că promite să elimine pensiile speciale ale magistraţilor, fără să spună că el a fost printre cei care le-au creat, în 1997.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, 23 aprilie, proiectul de lege care majorează vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani. Inițiativa a fost modificată pe ultima sută de metri înainte de votul din prima cameră sesizată.

După un an cu patru șiruri de alegeri și încă un scrutin în 2025, guvernanții încearcă să recupereze printre picături implementarea PNRR. Progresul este însă întârziat de probleme ce revin din trecut, context în care experții contrazic promisiunile liderilor executivi.

Pensia medie a foștilor judecători și procurori este circa 5.000 de euro lunar și orice modificare a legii va duce la grevă în sistem. Românii văd cu ochi răi protestul instituției care-i reprezintă pe magistrați, având în vedere că fără aceste modificări România va pierde 231 milioane de euro.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți că a depus în Parlament proiectul de lege care modifică legea pensiilor speciale, astfel încât magistrații să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, argumentând că România nu își poate permite să piardă 230 de milioane de euro din PNRR.

Magistrații amenință cu greve, nemulțumiți de proiectul privind pensiile speciale, argumentând că orice reluare a dezbaterilor publice, fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, poate duce la un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat marți că există două variante în lucru pentru reforma pensiilor speciale, o condiție esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Reprezentanții Comisiei Europene au evaluat parțial îndeplinite jaloanele din Cererea de plată 3, ceea ce va duce la o alocare de aproximativ 1,3 miliarde de euro din suma totală de 2,02 miliarde de euro.

Pensiile speciale rămân impozitate cu 10%. Ministerul Finanțelor a întocmit un proiect prin care renunță la impozitarea progresivă a pensiilor, inclusiv a foștilor magistrați care încasează în medie, lunar, de la stat aproape 22.000 lei, peste partea de contributivitate.

Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că reducerea de personal în sectorul bugetar trebuie făcută după o analiză, discutând cu oamenii. Acesta mai susține că societatea nu acceptă ca o persoană să iasă la pensie la 48-50 de ani.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat luni, despre stadiul implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) că vizita Comisiei Europeane, în perioada 10-14 februarie, va fi definitorie pentru clarificările în privinţa cererii nr. 3 din PNRR.

Zeci de fani ai polițistului-influencer Marian Godină l-au felicitat pentru achiziționarea unui Mercedes electric cu 160.000 de euro, așa cum acesta a anunțat. Mulți dintre fanii acestuia îl bănuiesc că a făcut o glumă pentru a-și promova spectacolele.

Pensiile au crescut considerabil în 2024, însă nu doar cele de rând, pentru care noua formulă a introdus de la 1 septembrie Valoarea Punctului de Referință (VPR), ci și cele speciale.

Sistemul public de pensii, finanțat din contribuțiile tuturor salariaților din România cu 25% din salariul brut lunar, plătește 11.723 de pensii speciale, din care doar 8.000 au cotizat în sistem.

Recalcularea pensiilor după noua lege a majorat veniturile pensionarilor cu 499 lei în luna septembrie, față de precedenta, pensia medie menținându-se la nivelul de 2.792 de lei și în luna octombrie.

Planul fiscal pentru reducerea deficitului pe următorii 7 ani propune o nouă formulă de calcul pentru pensii, reducerea posibilității de pensionare anticipată, dar și plafonarea pensiilor speciale.

Cea mai mare pensie din SRI depășește cu puțin pensia medie încasată de magistrați, conform ultimelor date statistice.

Pensiile speciale cresc în ritm alert, atât ca număr, cât și ca valoare, susținute în mare parte de bugetul de stat, nu de contribuțiile plătite de beneficiari.

Pensiile speciale ale foștilor magistrați sunt de aproape 11 ori mai mari decât cele ale pensionarilor de rând și de 4 ori mai mari decât ale foștilor diplomați, potrivit datelor CNPP.

Numărul beneficiarilor de pensii speciale a crescut în luna mai, cei mai mulți dintre cei 11.541 fiind foști magistrați, a căror pensie medie a ajuns la 24.552 lei, potrivit datelor CNPP.