3.175 de pensionari magistrați nu au cotizat la sistemul de pensii publice, dar încasează lunar peste 5.000 de euro
03.175 de pensionari magistrați nu au cotizat la sistemul de pensii publice, dar încasează lunar, în medie, peste 5.000 de euro (25.377 de lei), potrivit datelor oficiale publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Potrivit acestora, luna trecută au încasat pensii speciale 5.733 de foști magistrați, din care doar 2.558 au avut contributivitate la sistemul public de pensii, 3.175 de pensionari încasând pensii speciale plătite din bugetul de stat, adică din taxele și impozitele plătite de toți românii.
Pensia medie pe luna septembrie a fost de 25.377 lei, echivalentul a mai mult de 5.000 de euro, deși în baza contributivității foștilor magistrați li s-ar fi cuvenit puțin peste 7.500 de lei. Conform Legii 303/2022 - privind statutul procurorilor și judecătorilor - foștii magistrați încasează lunar, suplimentar față de contributivitate, din bugetul de stat suma medie de 22.194 de lei.
Spre comparație, pensia de rând a fost în luna septembrie de 2.816 lei, de 9 ori mai puțin decât încasează lunar specialii din magistratură.
Pentru a diminua aceste discrepanțe, dar și la solicitarea Comisiei Europene, România și-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor magistraților. Însă după mai multe amânări, judecătorii Curții Constituționale au respins-o, deși neimplementarea reformei aduce pierderi financiare considerabile României.
Ce prevedea reforma pensiilor speciale ale magistraților
Legea declarată neconstituțională de către CCR prevede ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.
Actul normativ prevedea și stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în legea Bolojan prevederea era că pentru a intra la pensie magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.
România poate pierde 231 milioane de euro dacă nu face reforma
Un jalon PNRR de sute de milioane de euro depinde de reforma pensiilor magistraților, respinsă luni de Curtea Constituțională (CCR).
Jalonul 215 din PNRR prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special)”.
Dacă nu face reforma pensiilor speciale, România va pierde 231 de milioane de euro, a anunțat miercuri ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, precizând că România are timp până la jumătatea lunii noiembrie pentru rezolvarea acestei probleme.
„Referitor la subiectul pensiilor speciale, termenul pe care îl ştiţi foarte bine este data-limită de 28 noiembrie pentru a rezolva acest jalon care, într-adevăr, este legat de o sumă de 231 de milioane de euro. În ciuda lucrurilor care au fost discutate inclusiv în spaţiul public de unii sau de alţii, voinţa politică a coaliţiei rămâne de a rezolva acest subiect şi ne vom îndrepta cu o soluţie care să rezolve problemele procedurale care au fost indicate de Curtea Constituţională. Sunt convins că prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, va anunţa planul pentru acest subiect. În continuare mizăm pe faptul că vom împinge din nou reforma, de data asta cu rezolvarea ei, astfel încât să putem să evităm penalizarea de 231 milioane de euro. Eu nu pot să mă substitui coaliţiei de guvernare. Coaliţia de guvernare a avut nişte reuniuni, prim-ministrul a avut un cuvânt important de spus. Ceea ce vă pot spune este că, în mod evident, timpul este un factor crucial. Prin urmare, o revizuire pe fond ar afecta şansele ca să te poţi încadra până pe 28 noiembrie. Şi atunci sunt două componente cruciale: una este că trebuie rezolvată oricum, cu deadline, fără dedline, cu PNRR, fără PNRR, şi doi este că, da, am prefera să avem aceşti 231 de milioane de euro pentru şcoli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei", a afirmat Pîslaru.
Ce se mai poate face
Guvernul trebuie să reia procesul legislativ după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind pensiile magistraților, pe motive de formă. Judecătorii au constatat că Executivul nu a respectat termenul legal pentru obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii. În perioada următoare, Guvernul ar putea elabora o nouă variantă a legii, care să respecte procedura indicată de Curtea Constituțională, și să decidă dacă își va angaja din nou răspunderea în Parlament sau va urma procesul legislativ obișnuit.
Legea se va întoarce acum în Parlament, unde va fi tratată ca un proiect de lege obișnuit, întrucât inițial fusese adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. În paralel, Executivul trebuie să elaboreze o nouă variantă a actului normativ care să țină cont de observațiile Curții și să respecte termenele și avizele obligatorii.
Guvernul poate fie să reia același proiect, de această dată cu toate avizele obținute în termen, sau să aducă modificări față de forma inițială, ținând cont de criticile apărute în ultimele luni. Ulterior, după ce Parlamentul respinge forma actuală, Guvernul ar putea să-și angajeze din nou răspunderea pe noua lege sau să urmeze procedura parlamentară clasică, care ar prelungi semnificativ adoptarea.
Sorin Grindeanu a transmis că această a doua variantă este luată în calcul, însă coaliția trebuie să decidă în perioada următoare pașii concreți. Este important de precizat că, de această dată, Curtea Constituțională nu a analizat conținutul legii, ci doar aspectele procedurale. Astfel, la o nouă sesizare, judecătorii ar putea verifica și fondul actului normativ, ceea ce înseamnă că riscul unei noi respingeri nu este exclus.
Se încarcă comentariile...
