CSM anunță când convoacă adunările generale ale magistraţilor în legătură cu avizul pe reforma pensiilor speciale
0Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru 24 şi 25 noiembri, adunările generale ale procurorilor şi judecătorilor, pentru a afla punctul lor de vedere în legătură cu avizul pe care CSM trebuie să-l dea pe proiectul de reformă a pensiilor magistraţilor.
„Astăzi, 20 noiembrie, a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea acordării avizului potrivit art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022. Consiliul a decis transmiterea proiectului către instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea şi convocarea adunărilor generale în vederea exprimării punctelor de vedere ale magistraţilor, după un calendar stabilit pentru zilele de 24 şi 25 noiembrie 2025", precizează CSM într-un comunicat de presă.
După transmiterea de către instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea a punctelor de vedere exprimate şi centralizării la nivelul Consiliului, Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituţional.
România riscă să piardă suma de 231 de milioane de euro dacă nu se încadrează în termenul de 28 noiembrie pe care l-a primit pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile speciale.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor a fost publicat miercuri în procedură de transparenţă decizională, iar CSM trebuie să dea. în termen 30 de zile, un aviz consultativ.
Principalele modificări la pensiile speciale. Ce prevede proiectul de lege publicat de Ministerul Muncii
Potrivit documentului, cuantumul pensiei de serviciu va reprezenta 55% din baza de calcul, calculată ca media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții de asigurări sociale în ultimele 60 de luni înainte de pensionare, dar pensia netă nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă.
Proiectul stabilește, de asemenea, că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu cel puțin 35 de ani de vechime în muncă, dintre care minimum 25 de ani în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard prevăzute de legislația sistemului public de pensii, beneficiind de pensia de serviciu menționată.
În cazul în care vechimea în funcții specializate este mai mică de 25 de ani, pensia se reduce cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește.
Totodată, persoanele cu vechime de cel puțin 35 de ani în funcțiile prevăzute pot solicita pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard, pensia fiind ajustată cu 2% pentru fiecare an care lipsește până la atingerea acestei vârste, iar cuantumul pensiei de serviciu se recalculează anual, raportat la perioada rămasă până la vârsta standard.
Nivelul maxim al pensiei nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă și menționează că modificarea legislației este o condiție pentru ca România să primească tranșa a treia din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mai arată proiectul.
În expunerea de motive se arată caracterul nu doar necesar, ci şi urgent al acestor măsuri şi se anunţă că Guvernul Bolojan îşi va asuma răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscale propuse.
„Având în vedere acest context ce implică deopotrivă obligațiile asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, riscul pierderii sumei de 869 milioane de euro, precum și situația economică dificilă manifestată prin existența unui deficit bugetar crescut și a unei datorii publice semnificative, Guvernul și Parlamentul României, în baza cooperării loiale dintre acestea, au obligația de a lua cu maximă celeritate măsuri de limitare a cheltuielilor publice, ce vor fi transpuse într-o serie de acte normative succesive.
Din această serie face parte și prezentul proiect, destinat reducerii în viitor a unor cheltuieli privind pensiile, parte a unei serii limitate de reduceri a cheltuielilor.
Importanța crescută a domeniului justiției și, în mod particular, a pensiilor de serviciu acordate persoanelor active în acest domeniu, precum și caracterul urgent al intervenției propuse, dat fiind termenul limită stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și necesitatea reducerii cheltuielilor publice, justifică apelarea la mecanismul constituțional prevăzut de dispozițiile art. 114 din Constituția României, respectiv angajarea răspunderii Guvernului”, se arară în documentul citat.
Conţinutul integral al proiectului legislativ poate fi găsit pe site-ul Ministerului Muncii.
Se încarcă comentariile...
