Ilie Bolojan: „Ne-am împrumutat în acești ani cu o viteză prea mare, ne-a scăzut ratingul. Companiile de stat cu probleme trebuie lichidate”

Premierul Ilie Bolojan explică, live, la interviurile one2one, de la la Radio Europa Liberă, ce soluții pentru redresare economică mai are România.

UPDATE „Apărarea va trebui să aibă un buget ceva mai mare”

Întrebat în ce stadiul e proiectul bugetului pe 2026 și dacă Apărarea va primi mai mulți bani, Ilie Bolojan a răspuns:

„Apărarea va trebui să aibă un buget ceva mai mare, nu cu mult mai mare, pentru că nu ne putem permite. Dar ne vom respecta angajamentele”.

UPDATE Ce spune premierul despre reforma ANAF

„Ca să ne încasăm banii avem nevoie de legi bune, clare, care să nu mai permită evaziunea și oameni care să le pună în practică. Fiecare om trebuie să aibă propria contribuție. Asta trebuie să facă ANAF. Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face decât cu o umbrelă de protecție. Umbrela nu e politică, e economică. Sper ca, săptămâna viitoare, din pachetul suspendat parțial de CCR să scoatem articolul cu testul poligraf. Faptul că s-au încasat venituri suplimentare arată că ceva s-a făcut”.

UPDATE Premierul a fost întrebat dacă va rămâne pe funcție până în 2027

„Voi fi până voi putea să fac ceva și am o coaliție”, a răspuns Ilie Bolojan.

Întrebat dacă simte că PSD vrea să continue în această formulă până în 2027, Ilie Bollojan a răspuns:

„Din discuții înțeleg că fiecare e responsabil de ce se întâmplă în țară. (...) Nu o să ne laude toată lumea, dar să nu ne înjure toată lumea”.

UPDATE Ilie Bolojan a explicat cum va reduce cheltuielile în administrațiile locală și centrală

„Avem un acord în Coaliție. Când ai patru partide, nu ajungi simplu la acorduri. La ultima întâlnire am găsit o perioadă de tranziție de un an de zile. Odată ce acest pachet este adoptat, și ar trebui să treacă de Curtea Constituțională (CCR), în afară de calcularea numărului de angajați după o formulă care ține de numărul de locuitori, înseamnă și o reducere de 10% a fondului de salarii din administrația centrală” a spus Ilie Bolojan la Europa Liberă.  

Premierul a fost întrebat câți oameni trebuie să plece.

„Aceste efecte înseamnă că zece la sută din administrația locală ar trebui să plece, de la 1 ianuarie, dar nu poți să faci procedurile de pe o zi pe alta. Va necesita un trimestru. În administrația centrală, fiecare minister vine și își corectează lucrurile. E o situație în sănătate, alta în educație. În acest efort colectiv, fiecare trebuie să participe: de la Parlament până în cea mai mică administrație locală. În educație s-a luat deja un prim set de măsuri”, a răspuns prim-ministrul.

Ilie Bolojan a fost chestionat și în legătură cu supărarea profesorilor, după recentele măsurile care au vizat sectorul educației.

„În acești ani ne-am setat niște lucruri care nu pot fi suportate. A fost discuția de norma didactică. Dacă în Germania se predau 24 de ore, atunci și în România se pot preda 20, și nu 16 sau 18. Lumea politică le-a creat niște așteptări că dacă îi votează totul va fi gratis și nelimitat. Amanetăm viitorul și nu mai putem face acest lucru”.

UPDATE „Companiile de stat cu probleme trebuie lichidate”

„Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. Și, în aceste zile, definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora. De asemenea, am cerut tuturor ministrelor o etapizare și o programare, cât se poate de clara, cu finalizarea acestor proceduri de selectare a conducerii, în așa fel încât să îndeplinim acest jalon”, a spus premierul.

Ilie Bolojan a adăugat:

„Problema nu este să îndeplinim niște condiții. Problema este una dintre ele, bună parte din activele ei fiind administrate de companii de stat. Gândiți-vă că, dacă sistemul nostru hidroenergetic este administrat bine, țara asta are o sursă de energie ieftină, o sursă de energie constantă. Gândiți-vă că transportul de gaze, exploatarea de gaze, transportul de electricitate, căile ferate, compania de drumuri, practic, o bună parte din economia românească este în administrarea companiilor de stat. De modul în care se exercită această administrare, mai bine sau mai rău, depind veniturile pe care le încasează țara voastră, depinde și activitatea serviciilor pe care aceste companii le oferă sau prețul la care cetățeni au acces la aceste servicii.

Și atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atâta serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Și pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-și facă datoria și să livreze performanță. Și asta a fost ceea ce am făcut în această perioadă. Dar nu e atât de simplu”.

UPDATE „Cererea de plată numărul 4 din PNRR, până la sfârșitul acestei luni, înseamnă 2,5 miliarde de euro, dar ca să putem atrage acesti bani, trebuie să ne mai închidem câteva jaloane”, a mai spus premierul.

Pentru a depune cererea de plată numărul 4, trebuie însă încheiată cererea de plată numărul 3, care mai are câteva restanțe, admite Ilie Bolojan:

„Una dintre ele este reforma... Avem peste 800 de milioane de euro care sunt rețineri din această cerere de plată. Avem trei componente, aproximativ egale. Una este legată de administrarea companiilor de stat, cealaltă este legată de afacere operațională agenția Ambele, care, de fapt, asigură că procedurile de organizare a concursurilor la complet de stat sunt făcute corect. Dacă aceste trei sunt rezolvate, ne vom încasa această restanță(...) Ceea ce se întâmplă în zona pensiilor magistraților nu depinde exclusiv de Guvern.

Dacă ar fi fost exclusiv de Guvern, am fi închis jalon de mult, cu propunerea pe care am făcut-o ca pensiile să fie aduse la o valoare rezonabilă, v-am spus, de 70% din ultimul salariu net și, de asemenea, să existe o perioadă de 10 ani de tranziție între prevederile actuale, care le permit să iasă la pensie la 48 ani, de exemplu, în perioada în care ieși la pensie în mod obligatoriu, la 65 de ani, eventual, dacă vrei să ieși ceva mai repede, cu 7 ani de zile, ai niște penalizări. Deci ceea ce am propus, consider că a fost un proiect care este just, este corect, este respectos față de magistrați, față de ceea ce se întâmplă”

Premierul a vorbit și despre avizul care ar trebui să vină de la CSM:

„Săptămâna viitoare vom repune proiectul. În primele trei săptămâni trebuie să facem asta ca să există o perioadă de rezolvare, în așa fel încât CSME să ne poată da un aviz în forma în care vor considera de cuviință. Buna credință și colaborarea loială se vor vede  și din termenul în care se va da un răspuns la cererea de aviz a Guvernului pe proiect, în așa fel încât să îndeplinim condițiile ca, în termenul cel mai scurt posibil, rezonabil, să propunem din nou acest proiect pentru ca el să devină lege. Dacă facem asta până pe data de 28.Nu mai avem probleme legate de pierderea banilor, cel puțin, în totalitate”.

Întrebat dacă va menține pragul de 70%, premierul a răspuns:

„Vom tranșa toate detaliile la începutul săptămânii și, când vom avea ședința coaliției, vom anunța. Până marți”

Știrea inițială

Premierul a fost chestionat în legătură cu rezultatele celui mai sondaj Avandarde, care arată că trei sferturi dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită.

„Din păcate, trebuie să recunoaștem că percepția negativă a românilor vis-a-vis de direcția în care se merge țara este de ani de zile. Și asta, în cea mai mare parte, se datorează percepției în care cei care suntem în guvernare ne-am face treaba sau nu ne-am făcut-o. Aceste percepții nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta, cu atât mai mult, cu cât în această perioadă de 5 luni de zile, practic, am fost în situația în care a trebuit să luăm măsuri care, oricum ar fi, nu sună bine, de creșteri de taxe care în mod inevitabil au avut un efect ușor recesionist, trebuie să recunoaștem asta, care nu poate fi privit cu mare optimist (....) Unei părți din cei care sunt în sectorul public, în anumite zone, le-au scăzut o parte din venituri, iar în general datorită creșterii veniturilor, a afectat puterea de cumpărare Noi ce trebuie să facem este să scurtăm această perioadă, să închidem măsurile de corecție cât mai repede de posibil, în așa fel încât, stabilizând partea bugetară, să creăm condiții pentru relansarea economică începutului anul viitor”, a explicat Ilie Bolojan.

„Ne-am împrumutat în acești ani cu o viteză prea mare, ne-a scăzut ratingul, ni s-a scăzut încrederea pe care piețele  o au în România (...)”.

Ilie Bolojan a fost întrebat când se încheie aceste măsuri.

„Ar trebui să ne oprim cât mai repede posibil, dar înainte de a spune ce mai trebuie să facem și când am putea face acest lucru, ar trebui să le subliniem românilor niște realități. Pentru că ne-am împrumutat în acești ani cu o viteză prea mare, am crescut gradul de îndatorare al României, ni s-a scăzut ratingul, deci încrederea pe care piesele o au față de România, deoarece a generat creșterea dobânzilor la creditele. Datorită acestui fel, pe exemplu, anul acesta și anul viitor, valoarea dobânzilor pe care le-a plătit și le va plăti România, se situează între 11 miliarde de euro și 12 miliarde de euro anul viitor. Deci, 3% din PIB-ul României. Când discutăm întâmplă, cât ești și de 8,3%, cât este anul acesta? O trei ori cu dobânzile. Sau anul viitor?

Orice om rațional înțelege că atunci când ai astfel de dobânzi, trebuie să lucrezi, să-ți crești veniturile, încasându-ți taxele pe care le-am stabilit, scăzându-ți cheltuielile, eliminând risipa, ceea ce Evident, echilibrând bugetele, asigurând banii pentru investiții, în așa fel încât să susținem economia românească, începând de anul viitor, trebuie să ne scădem presiunea pe aceste deficite. Doar în felul acesta încrederea în România va crește, crescând încrederea, nici el nu va îmbunătăți ratingul, de la 8% la începutul anului, ce a fost o dobândă record. La ușor sub 7%, dar nu este suficient.

Pentru că chiar dacă noi avem un grad de îndatorare ca țară, mai mic decât media țărilor din Europa, avem 60%, este în creștere față de 80%, dar gândiți-vă, dacă avem o dobândă dublă, decât o altă țară din Europa, care are un grad de îndatorare asemănător, înseamnă că noi, de fapt, avem un grad de îndatorare dublu, plătind o dobândă dublu. Și asta este un lucru foarte important și nu mai putem des să cheltuim banii pe care nu-i avem. De aceea trebuie să facem aceste reduce și în această toamnă. care este pus pe baze sănătoase, bugetul de anul viitor, să nu mai pățim ce am făcut acum, trebuie să luăm acele măsuri de corecție suplimentară în sensul de a ne reduce cheltuielile și, în paralel cu asta, trebuie să insistăm să ne absorbim banii europeni”.

 Știre în curs de actualizare

 Amintim că ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi, 13 noiembrie, că România a obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) revizuit, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN).

 Ministrul a explicat că  România a obţinut o „structură simplificată” a planului, prin care se reduce presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut şi se asigură „o mai bună implementare” a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei româneşti.  

Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, şi 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe şase cereri de plată (dintre care trei deja transmise).

Numărul jaloanelor şi ţintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiţia reformelor asumate. Modificările au vizat în principal eliminarea investiţiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant şi introducerea unor investiţii noi cu impact economic şi social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare sau achiziţia de ambulanţe pentru DSU.

Premierul Ilie Bolojan a reafirmat, la sfârșitul lunii octombrie, angajamentul Guvernului pentru redresarea economică sustenabilă.

Ilie Bolojan. FOTO Mediafax

„Ne-am propus o țintă de deficit de 8,4%, în următoarele două luni, dacă avem disciplină financiară, ne propunem să atingem această țintă, în așa fel încât să ne recâștigăm credibilitatea în fața piețelor și în fața CE. Lunile noiembrie și decembrie vor fi decisive și pentru bugetul pe anul următor. În decembrie ar trebui să avem pregătită legea bugetului, care va cuprinde și ținta de deficit și principalele elemente care țin de buget, iar în noiembrie e necesar să adoptăm un pachet de măsuri care să permită ca o dată cuprinse în legea bugetului să avem efectele de stabilizare și în 2026”, a declarat Bolojan.

El a precizat că Guvernul va adopta măsuri pentru reducerea cheltuielilor, încasarea veniturilor și prioritizarea investițiilor, astfel încât să se asigure echilibrul bugetar pentru anul următor.