Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință”
0Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” analizează șansele ca propunerile de reformă a pensiilor speciale ale magistraților — care prevăd reducerea cuantumului la 70% din venitul net și creșterea etapizată a vârstei de pensionare pe o perioadă de 15 ani — să fie validate de Curtea Constituțională.
Coaliția de guvernare a decis ca pensia magistraților să fie 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani se va face treptat în 15 ani, față de 10 ani în proiectul anterior.
Întrebat dacă, în această variantă, reforma pensiilor magistraților va fi validată de CCR, astfel încât România să se achite de obligațiile asumate prin PNRR, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader a afirmat că valoarea juridică a Constituției este mai presus de orice.
„Obligațiile pe care și le-a asumat România în fața UE și le-a stabilit prin PNRR nu sunt de natură să treacă peste valoarea juridică a Constituției. Iar bugetul nu se redresează prin reforma pensiilor magistraților, care au fost stabilite la nivelul actual tocmai pentru a compensa restricțiile impuse breslei. Rămâne de văzut dacă CCR va considera constituționale prevederile potrivit cărora magistrații vor avea pensii la nivelul a 70% din salariul net, iar creșterea vârstei de pensionare se va face etapizat pe o perioadă de 15 ani.
Rămâne la aprecierea CCR, dacă va păstra decizia pe care a luat-o pe fond”, a declarat Tudorel Toader pentru „Adevărul”.
La rândul său, Augustin Zegrean, fost președinte al CCR a declarat pentru „Adevărul” că nu e nimic rezonabil în propunerea actuală de reformă în contextul obligațiilor asumate prin PNRR. Acesta însă arată care ar putea fi soluțiile pentru pensiile speciale ale magistraților.
„Nu e nimic rezonabil. Își asumă obligații pentru alții prin PNRR. Nu cred că se rezolvă nici de data aceasta. Cu siguranță va fi sesizată din nou CCR, care va respinge din nou propunerea. Și vă explic de ce. Pentru că CCR s-a pronunțat deja pe fond. Prima soluție a fost declarată neconstituțională. Așa că nu mai poate fi adusă în discuție prin alt act normativ.
Personal, cred că nu vor să rezolve problema pensiilor magistraților. Soluția este ca Parlamentul să facă legile, dar cu bună credință, și n-ar mai fi atacate la CCR. Legile sunt scrise de oameni și pot fi abrogate. Ori noi prorogăm aplicarea legilor”, a declarat fostul președinte al CCR pentru „Adevărul”.
Pîslaru: România poate propune un nou proiect, dar nu știm dacă va accepta CE
România ar putea demonstra înainte de termenul-limită de 28 noiembrie că are pregătit un nou proiect legislativ care răspunde solicitărilor de echitate şi sustenabilitate privind reforma pensiilor speciale, însă nu este foarte clar dacă va accepta Comisia Europeană altceva în afară de promulgarea legii, a declarat, miercuri, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
Acesta a precizat că respectarea calendarului depinde în mare măsură de "buna-credinţă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)" în emiterea avizului la timp.
„28 noiembrie este termenul la care România trebuie să răspundă formal, printr-o scrisoare care să fie urcată în sistemul informatic dedicat, pus la dispoziţie de Comisia Europeană, la jaloanele care au fost suspendate în urmă cu şase luni. (...) Trebuie să ne asigurăm că măcar înainte de 28 noiembrie, România poate demonstra că a pus pe masă din nou un proiect legislativ care răspunde solicitărilor de echitate şi de sustenabilitate pentru sistemul de pensii, care este conform cu prerogativele guvernamentale de a stabili bugete şi politica salarială şi care, evident, să poată să fie pus în circuitul legislativ. Există în acest moment un semn mare de întrebare dacă legea ar putea fi promulgată până pe 28 noiembrie. Şansele sunt din ce în ce mai mici. Chiar dacă n-ar mai exista nicio intervenţie, după ce voinţa legiuitorului a fost pusă pe masă, trebuie să vedem dacă există vreo cale din perspectiva auditului Comisiei Europene să nu fim penalizaţi semnificativ cu cele 231 de milioane de euro. În acest moment, suntem realişti. Am avut o discuţie la Bruxelles pe această temă şi înţelegem că întârzierile sunt foarte mari", a spus ministrul.
Potrivit acestuia, termenul de şase luni este prevăzut în Regulamentul pentru remediere, fiind un termen care nu poate să decadă şi nu poate să fie prelungit. „România are de îndeplinit patru jaloane importante, trei legate de guvernanţa corporatistă, deci de numirile în consiliile de administraţie în companiile de stat din energie, transporturi, şi reforma AMPIP (Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice n.r.) şi, evident, cel de-al patrulea jalonul legat de pensiile speciale. Noi nu facem această reformă doar pentru că ne cere Comisia Europeană sau pentru că avem un jalon. Această reformă trebuie făcută pentru că este important să avem echitate şi sustenabilitate în bugetul de pensii. Întreg PNRR este o asumare de către România a unor lucruri bune pentru România. Nu vine Comisia Europeană sau cineva cu biciul şi ne pune să facem reforme. Cu sau fără penalizare, cu sau fără jalon, România trebuie să facă această reformă", a explicat Pîslaru.
„CSM s-a hazardat intrând pe domenii ce șțin de politica guvernamentală”
Acesta spune că „CSM s-a hazardat de multe ori în spaţiul public, intrând pe domenii care sunt de atribuţii exclusive prin separaţia puterilor în stat, legate de politica guvernamentală".
„Justiţia nu are de ce să legifereze politica salarială. Justiţia nu are cum să ştie mai bine decât eu, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care mă aflu direct în legătură cu Comisia Europeană, ce părere are Comisia pe acest subiect. Vreau să clarific pentru totdeauna problema legată de nevoia de a amenda din nou legislaţia. Am avut în luna martie această suspendare care a survenit pentru că am avut o propunere de lege care avea anumite elemente legate de vârsta de pensionare, de perioada de tranziţie, de diverse lucruri şi care introducea, pentru cerinţa directă a jalonului legate de achitate, un sistem de supra-impozitare. Raportul între pensie şi salariul net era reglat prin supraimpozitare. Curtea Constituţională a considerat că supraimpozitarea nu este constituţională şi a dat jos acele articole de lege. Comisia Europeană, în motivarea oficială, a spus foarte clar că odată ce este scoasă din acel pachet zona de supraimpozitare, zona de echitate dispare pentru că raportul între pensie şi salariul net este unul care nu este proporţional sau echitabil. Şi atunci Guvernul Bolojan a venit cu un sistem echivalent, adică în loc să avem supraimpozitare, a stabilit un raport de 70% al pensiei din salariul net. Acest lucru a fost acceptat de Comisia Europeană ca fiind un sistem echivalent", a arătat ministrul.
El a respins orice declaraţie a CSM cu privire la faptul că "Guvernul nu are prerogative pe politică salarială sau că ar trebui justiţia să-şi facă singură salariile sau sistemul de pensii".
„Ar trebui să le fie ruşine pentru asta! Separaţia puterilor în stat este foarte clară şi ştim foarte clar care sunt prerogativele guvernamentale. Orice fel de presupuneri sau opinii cu privire la relaţia Guvernului cu Comisia Europeană, adică între Executiv şi Executiv, făcute de o autoritate care este în afara dialogului direct pe care îl avem, este lipsită de profesionalism. Nu este vorba de a încerca să aducem atingere unei profesii care este atât de importantă în societate. Dar ideea că cineva din zona de justiţie îşi dă cu părerea pe obligaţiile executive pe care le avem noi în raport cu Comisia deja depăşeşte nişte graniţe profesionale", a mai afirmat ministrul Pîslaru.
Singura modificare este creșterea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-un interviu pentru ȘtirileProTV, că, față de proiectul pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie și care a fost respins de Curtea Constituțională, există „o singură modificare substanțială”.
Vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor va crește la 65 de ani. Pentru ca toți magistrații să iasă la pensie la 65 de ani, este nevoie de o perioadă de tranziție în care vârsta de pensionare să crească gradual. Perioada de tranziție stabilită cu reprezentanții magistraților la ultima întâlnire de la sfârșitul săptămânii este de 15 ani, față de 10 ani, cât era prevăzut în proiectul respins de Curtea Constituțională, a explicat Bolojan.
„Această solicitare a fost făcută de către magistrați (…). Am considerat că este una care ar putea fi acceptată, prin urmare este cuprinsă în acel proiect. (…) Aceasta este principala modificare. Mai sunt două-trei aspecte tehnice, dar care nu afectează fondul problemei”, a spus Bolojan.
Cealaltă prevedere principală – plafonarea pensiilor la 70% din ultimul salariu net în plată – a rămas în forma inițială.
Întârzierea reformei ne costă 231 de milioane de euro din PNRR
Bolojan a spus că aceste modificări au „suportul” Coaliției și că Guvernul va cere avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
„E adevărat, conform deciziei CCR, CSM are la dispoziție 30 de zile. Având în vedere că nu sunt modificări importante, solicitarea pe care o să o facem CSM în subsidiar este să ne emită un aviz, indiferent cum vor considera, favorabil sau nefavorabil, într-un termen rezonabil, mai scurt de 30 de zile, dacă va fi posibil, în așa fel încât la sfârșitul săptămânii viitoare, când avem un termen de respectare a acestui jalon legat de pensiile speciale, să putem declanșa procedura de angajare a răspunderii Guvernului pe acest proiect, în așa fel încât in primele zile ale lunii decembrie să poată fi definitivată această procedură parlamentară.
În condițiile în care nu vom primi acest aviz, va trebui să așteptăm termenul pe care CSM îl va da și doar după ce primim acest aviz vom putea declanșa aceasta procedură”, a declarat premierul.
Întrebat ce se va întâmpla dacă CSM nu va da avizul înaintea termenului de 28 noiembrie, impus de Comisia Europeană pentru reforma pensiilor magistraților, Bolojan a spus că „există un risc destul de mare să pierdem această sumă de bani din jalon n.r.- peste 231 de milioane de euro”.
Chestionat dacă consideră că „magistrații sunt conștienți de acest aspect”, premierul a răspuns: „Sper că toți cei care avem o răspundere în a găsi o soluție pentru a rezolva problema și a evita pierderi pentru România să facem ceea ce ține de noi în acest zile”.
Reprezentanţii CSM afirmau, înainte de adoptarea legii care a fost declarată neconstituţională de către CCR, că reducerea cuantumului pensiei, faţă de 80%, cât este în prezent, „este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”.
CCR a declarat legea neconstituţională şi a respins-o pe formă, motivând că Executivul nu a aşteptat 30 de zile pentru avizul CSM.
Se încarcă comentariile...
