Cum se va încheia „războiul” Bolojan vs magistraţi?
0Mai sunt trei săptămâni până la termenul fatidic de 28 noiembrie, la care România riscă să piardă 230 milioane euro din PNRR, şi nimic nu se mişcă pe frontul aprobării legii privind pensiile magistraţilor.
CCR nu publică motivarea deciziei prin care a respins legea asumată de guvern, timpul necesar pentru reluarea procesului de legiferare după publicarea motivaţiei se îngustează pe zi ce trece şi banii din PNRR sunt ca şi pierduţi.
De ce nu publica CCR motivarea
Posibil că cei patru judecători care n-au semnat respingerea legii pensiilor magistraților au opinii divergente care fac praf argumentația juridică a celor 5 care au votat respingerea legii. Şi ce va zice populaţia despre CCR, când judecătorii se contrazic între ei?
O altă explicaţie stă în faptul că CCR nu vrea să lase timp guvernului să reia procedura de promovare a legii, timpul rămas, scurtat şi de necesitatea aprobării avizului facultativ al CSM, fiind prea mic.
Ce nu înţelege CCR
Populaţia României este deja siderată de salariile şi pensiile uriaşe ale magistraţilor. Fostul judecător, Lăzăroiu, a declarat că nu i se pare mare pensia sa de 10.000 de euro, în timp ce pensia medie în România este de 500 de euro. De 20 de ori mai mică. Iar ieşirea la pensie la 48 de ani asigură magistraţilor şi alte venituri cumulate, salarii cu prime, sporuri, bonusuri, aşa încât veniturile lor ajung la zeci de mii de euro. În ţări occidentale, pensiile magistraţilor sunt în jur de 3-5000 de euro!
În plus, magistraţii dau în judecată statul român pentru a obţine măriri de salarii şi sporuri, le aprobă între ei, unii altora, şi statul le-a plătit sporuri astfel câştigate de 2 miliarde de euro, şi mai are de plătit încă 2 miliarde de euro!
În contextul în care majoritatea populaţiei nu acceptă inegalitatea flagrantă, mult peste alte ţări, între veniturile lor şi cele ale magistraţilor, vine şi momentul în care România va pierde 230 milioane de euro din PNRR, pentru că CCR nu vrea să publice motivarea ultimei decizii! Cum va reacţiona populaţia după 28 noiembrie? Vom vedea!
CCR înţelege independenţa puterii judecătoreşti că fiind „suveranitate” în statul român. Ea îşi stabileşte salariile şi pensiile, vârsta de pensionare, deşi nu intră în atribuţiile sale prevăzute de Constituţie. Dacă puterea legislativă şi executivă decid altceva decât decide puterea judecătorească, este blocată la CCR, care are puteri dictatoriale.
Cum vor reacţiona Bolojan şi clasa politică
Deja Bolojan a declarat că nu negociază cu magistraţii, deşi Grindeanu vrea o echipă mixtă în care să se facă târguieli ca la piaţă: mai lasă tu, mai dăm noi. Bolojan a înţeles că nu e loc de târguieli. Vârsta de pensionare de 48 de ani este o aberaţie, cumulul pensiilor cu salarii şi fel de fel de alte venituri iarăşi contravine echităţii şi dreptăţii în salarizarea personalului bugetar. Ce să negociezi aici? Magistrații nu cedează, chiar de ar fi să pierdem miliarde de euro din banii europeni. Şi chiar dacă populaţia este revoltată de această atitudine.
Ce posibilităţi are guvernul şi parlamentul pentru a tranşa această dispută care afectează România într-un context intern şi extern deosebit de grav?
Emiterea unor acte normative, eventual prin OUG, care să elimine blocajul, se poate lovi de CCR care are puterea să le blocheze. Poate există portiţe legislative pe care specialiştii juriști din guvern şi parlament să le găsească şi să le aplice.
Pe termen lung o soluţie ar fi modificarea Constituţiei, care să reducă puterile CRR la cauzele pentru care a fost creată: constatarea faptului că unele acte normative ar fi neconstituţionale. Fără alte atribuţii prevăzute acum în legea de funcţionare a CCR.
Judecătorii CCR să ajungă în acest for suprem nu trimişi de clasa politică, ci de magistraţi, prin vot la care să participe toţi magistraţii.
Legislaţia prin care CCR a ajuns la puteri exagerate, iar magistrații la pensii şi salarii care generează revolta populaţiei, a fost promovată tot de clasa politica, în special de PSD, care şi-a dorit „pace” cu magistraţii, pentru clientela politică care frauda bugetul de stat. Acum tot clasa politică este chemată să rezolve situaţia care ne duce, iată, la pierderea a banilor din PNRR.
Nu mai vorbim de faptul că dacă am ajunge la instabilitate politică, cum văd că generează poziţiile publice ale PSD, pierdem toţi banii de la UE şi investitorii nu mai împrumută România. Adică rămânem şi fără bani de pensii şi salarii bugetare!
Situaţia este una extrem de grea pentru România, şi nu văd la şefii magistraţilor dorinţa de a o rezolva. Ei îşi doresc doar menţinerea privilegiilor, iar mai nou eliberează pe bandă rulantă infractorii pedepsiţi în trecut pentru furturi din bugetul de stat, în virtutea prescrierii faptelor.
Puterea legislativă şi cea executivă au în faţă o problemă extrem de grea: „dictatura” magistraţilor. Vor reuşi să ne scoată din această încleştare socială?
Se încarcă comentariile...
