politica - ultimele știri

Celebrul dirijor al Orchestrei Lăutarii, Nicolae Botgros, a renunțat la mandatul de deputat pe listele Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), subliniind că revine la muzică, chiar dacă anterior declara că nu intenționează să părăsească Parlamentul de la Chișinău.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a fost prezentă luni, 23 martie, la Interviurile Adevărul, unde a discutat despre unele dintre cele mai importante teme de actualitate din domeniul mediului și nu numai.

Social-democrații încearcă să dezechilibreze bugetul pe fondul volatilității prețurilor carburanților și al conflictelor din jur. Debarcarea premierului se amână, dar criza politică s-ar putea accentua.

În vreme ce premierul Ilie Bolojan e la Bruxelles și încearcă recuperarea tranșei de 230 de milioane de euro, PSD pune la cale strategia decapitării sale și speră să aibă sprijin din PNL.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, punctează o diferență importantă între dezbatere și ceartă în contextul reacțiilor din partidele guvernării privind anunțul intrării României în receziune tehnică.

Cancelaria Prim-Ministrului anunță o reducere semnificativă a cheltuielilor operaționale în anul 2025. Economia totală se ridică la 9.968.676 de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 23,7% comparativ cu 2024.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că a primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington, pe 19 februarie 2026.

Pe lângă războiul cibernetic și alte forme de război neconvențional-fake news-uri, manipulare, dezinformare- la care este supusă coninuu România, în anul 2026, avem parte de niște bătălii pe frontul unui război mixt, intensificat tot mai tare pentru atingerea obiectivelor taberelor combatante.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat sâmbătă că nu se consideră „nici bolojenistă, nici nicușoristă”, dar îl respectă pe premierul Ilie Bolojan pentru curajul de a lua măsuri dificile și nepopulare, menite să repare problemele lăsate de alții.

”Lumea se schimbă și România nu poate rămâne într-o zonă mioritică, uitându-se și vorbind cu luna și cu stelele în timp ce alte țări se organizează și se pregătesc!” Cum ar veni, să nu mai stea românașii la coada vacilor pe coclauri, ci să treacă oceanul cu banul, cum tare le cere președintele păcii

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri că acordurile comerciale trebuie evaluate pe baza datelor şi a argumentelor economice, nu prin „can-can” politic.

Anul 2025 nu poate fi citit ca o simplă succesiune de evenimente politice, ci ca o acumulare de tensiuni, decizii luate sub presiune și fragilități care au devenit vizibile abia atunci când statul și societatea au fost puse serios la încercare.

Anul 2026 se anunță unul decisiv pe scena politică internațională, cu o serie de alegeri care vor modela echilibrul de putere în Europa, Orientul Mijlociu, dar și în Statele Unite.

Sub spectrul unei crize politice declanșate de anularea alegerilor, anul 2025 a aruncat România într-un vârtej de convulsii sociale fără precedent.

Grupul parlamentar al POT din Camera Deputaților este pe cale să fie dizolvat, după ce mai mulți deputați au anunțat că vor pleca din formațiune.

În România, teama că „nu suntem pregătiți” e aproape un truism. Un adevăr care circulă din gură în gură, rostit în autobuze, în redacții, la talk-show-uri de seară și pe rețelele sociale. Că Statul nu este în stare. Că politicienii sunt corupți sau incapabili.

Prim-ministrul Ilie Bolojan s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu ministrul justiției din Franța, Gérald Darmanin, în cadrul dialogului constant dintre cele două state și al aniversării a 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze, marcate în 2025.

Ilie Bolojan a declarat că menținerea stabilității politice în cadrul coaliției de guvernare este esențială pentru credibilitatea României în fața partenerilor externi și a piețelor financiare.

Ilie Bolojan a declarat, joi seară, că nu s-a ajuns la nicio concluzie agreată de toate părțile implicate privind pensiile speciale, însă a subliniat două aspecte importante: necesitatea creșterii vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiilor speciale raportat la ultimul salariu.

Întâlnirea de peste trei ore de la Palatul Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, liderii Coaliției și reprezentanții magistraților s-a încheiat fără o concluzie clară, în ciuda încercărilor de a ajunge la un consens privind pensiile speciale.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că planul Coaliției privind reducerea cheltuielilor și a numărului de posturi din administrația locală este dificil de aplicat și, cel mai probabil, „nu va funcționa” în forma adoptată marți seară.

Se împlinesc aproape 40 de ani de când PSD își refuză cu încăpățânare – calculată, spun unii – orice tip de reformă. Alegerea dlui. Sorin Grindeanu în fruntea PSD nu are absolut niciun fel de semnificație. Nici politică, nici economică.

Dreapta și banii mă șochează, iar lupta stângii nu ar trebui să fie pensia, ci dezvoltarea muncii precare, scumpirea chiriilor din cauza exploziei închirierilor turistice și afirmarea politică a Europei împotriva lui Trump, Putin și Xi.

Nu o bombă, nici o lovitură de stat sau vreun inamic extern n-au împins America în pragul unui colaps politic. Sistemul se prăbușește sub propria sa greutate.

Sorin Grindeanu a anunțat, marți, 28 octombrie, că Marcel Ciolacu a fost validat drept candidat pentru funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Buzău la alegerile parțiale din 7 decembrie.

Generația Z este una civică, nu revoluționară, iar trezirea ei este cea mai bună și mai neașteptată veste.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a redus semnificativ sumele destinate finanțării partidelor politice, prin rectificarea bugetară din 1 octombrie 2025.

Se pregătesc pe tușă câteva partide. Unele poartă eticheta “tot noi” iar altele chiar sunt “noi”. Dacă printr-o coincidențǎ ajung să citească aceste gânduri, ar fi bine să țină cont și de ele. Fiindcă, în fapt, asta aşteptăm de la ele…

Marian Godină, cunoscut polițist și influencer, a afirmat într-o postare pe pagina sa de Facebook că, deși nu își dorește să intre în politică, anumite situații ar putea să-l determine să facă acest pas.

Facturi mai mari, servicii de calitate slabă și întârzieri în investiții care ar trebui să modernizeze infrastructura, toate acestea sunt consecințe directe ale modului în care sunt conduse companiile de stat.

Puține cuvinte au o istorie atât de bogată și, în același timp, o reputație atât de ambiguă precum termenul „compromis”.

Într-o Românie care se pretinde a fi o democrație funcțională, există situații care par desprinse dintr-un manual al paradoxurilor politice. Una dintre aceste situații este „Cazul Dominic Fritz”, care pune la încercare coerența arhitecturii democratice românești.

Există o categorie recurentă în spațiul public românesc – și nu doar românesc – pe care o putem numi, fără ezitare, „țipătorii”.

Deseori, discuţiile politice în România par a se petrece în izolare mentală, neţinând cont de evoluţiile ţărilor din jur.

În politică, tăcerea nu este niciodată un simplu gest personal. Este un act public, cu consecințe publice.

În societățile democratice, raportarea la propriul trecut nu este un exercițiu opțional, ci o condiție esențială pentru menținerea unui cadru de gândire critic și pentru prevenirea derivei autoritare.

La Congresul PNL nimeni nu a făcut cu adevărat o analiză a eșecului partidului din ultimii 10 ani pentru a vedea care au fost cauzele prăbușirii morale și electorale. Se mai poate schimba PNL?

Uneori, tensiunile politice și sociale din viața unei comunități devin atât de intense, încât limbajul public ajunge să reflecte nu doar radicalizarea ideilor, ci și degradarea relațiilor interumane.

69% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, un salt de 10 puncte procentuale față de luna mai, imediat după alegerile prezidențiale, când acest procent era de 59%, conform datelor unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbană și Regională (CURS).

În vârstă de 41 de ani, el s-a ferit de politică, dar afirmă că „calea politică ar fi una ușoară” dacă ar decide să o urmeze.

...asta vor trebui să spună diplomații României, în anii care vin.

Administrația publică din România joacă un rol esențial în gestionarea resurselor statului, implementarea politicilor publice și asigurarea bunăstării cetățenilor. Cu toate acestea, în ultimele luni, dezbaterea publică s-a concentrat intens pe necesitatea unei reforme a aparatului birocratic.

Președintele Nicușor Dan a declarat luni de la Vilnius că un termen realist pentru formarea noului Guvern este de două săptămâni.

Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a anunțat luni, 26 mai, că se retrage complet din viața politică și că nu intenționează să ocupe vreo funcție publică sau să fondeze un partid.

Marius Vecerdea, 50 de ani, este finul fostului președinte Klaus Iohannis (65 de ani).

Cristian Tudor Popescu a publicat recent pe rețelele sociale un mesaj anonim, trimis ca reacție la o postare anterioară.

Alegerile prezidențiale din luna mai nu sunt doar despre vot. Sunt despre cum alegem – sau refuzăm – să ne păstrăm generațiile tinere în țară, să ne asigurăm, de fapt, propriul viitor.

Dacă vrem să înțelegem cu adevărat relația tinerilor cu votul, nu putem vorbi despre tineri ca despre un bloc unitar. Tinerii din România nu formează un electorat omogen, iar diferențele dintre cei din mediul urban și cei din mediul rural sunt nu doar vizibile, ci structurale.

În toate sondajele privind intenţia de vot pentru alegerile prezidenţiale din mai, George Simion se află pe primul loc, uneori la distanţă mare de următorii clasaţi.

Andrew Tate pare să se implice în politica românească, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale. El a tras un semnal de alarmă în online privind unul dintre candidații la alegerile din luna mai.

Reabilitarea lui Vladimir Putin ridică întrebări incomode pentru cei care îl admiră pe Donald Trump, dar sunt suspicioși față de Moscova.

În spectacolul românesc de politică, teatru, circ și clovnerii la ordinea zilei, unii dintre politicienii români aflați în lumina reflectoarelor, fie pe funcții înalte, fie printre candidații la prezidențiale ori la diverse funcții în stat îl imită pe președintele SUA, Donald Trump!

De la interzicerea totală la primele femei primar și primul vot, româncele au parcurs un drum plin de provocări pentru a-și câștiga locul în politică.

În politică, promovarea incompetenților este un fenomen dus la extrem. Un lider care și-a clădit cariera pe nepotisme și promisiuni goale nu poate permite să apară lângă el cineva care chiar știe ce face. Așa că soluția e simplă: se înconjoară de oameni și mai slabi decât el.

Gigi Becali, 66 de ani, nu mai este patron în acte la FCSB, campioana României la fotbal.

George Butunoiu, care conduce o companie de recrutare de personal de top în România, a împărtăşit dilema cu care se confruntă, după ce un manager (CFO) a demisionat la doar patru luni de la angajare pe motiv de... Călin Georgescu.

Şi astăzi, presa germană comentează pe larg situaţia din România în contextul demisiei preşedintelui Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis și-a dat demisia fiindcă liderii coaliției de guvernământ nu i-au putut da asigurări că parlamentarii puterii se vor opune procedurii de suspendare începute de extremiști și USR.

Timp de doi ani, Silviu Mănăstire a ocupat funcția de secretar general adjunct al PNL.

Revenirea sa neașteptată ar putea „revitaliza” Partidul Laburist, aflat în dificultate.