De ce crește euro în 2026. Legătura dintre politică și deprecierea leului

În mai 2026, cursul euro/leu a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri din ultimii ani, pe fondul instabilității politice și al tensiunilor economice interne. Tot mai mulți români caută explicații pentru evoluția monedei europene și încearcă să înțeleagă de ce crește euro în 2026 și ce efecte poate avea această depreciere asupra economiei și a vieții de zi cu zi.

Piețele reacționează rapid la orice semnal de instabilitate politică. Foto arhivă

Creșterea euro este influențată de mai mulți factori, însă contextul politic joacă un rol esențial. În perioadele de incertitudine, investitorii și piețele financiare tind să evite monedele considerate mai vulnerabile și se refugiază în valute mai stabile, precum euro sau dolarul. În acest context, leul pierde din valoare, iar cursul valutar crește, potrivit explicațiilor oferite de economiști. 

De ce crește euro când se instalează o criză politică

Instabilitatea politică afectează încrederea investitorilor în economia unei țări. Atunci când apar conflicte între instituții, schimbări bruște de guvern, tensiuni electorale sau dificultăți în adoptarea măsurilor economice, piețele reacționează rapid. Investitorii străini devin mai prudenți, capitalul poate ieși din țară, iar cererea pentru euro crește. 

În România, cursul valutar este influențat atât de evoluțiile economice interne, cât și de percepția externă asupra stabilității statului. În momentul în care există temeri privind deficitul bugetar, datoria publică sau lipsa unor reforme fiscale credibile, presiunea asupra leului se accentuează. De asemenea, companiile și populația tind să cumpere mai multă valută pentru protecție, ceea ce contribuie suplimentar la deprecierea monedei naționale.

Economistul Adrian Negrescu a explicat că piețele financiare reacționează rapid la orice semnal de instabilitate politică, iar investitorii penalizează economiile percepute ca fiind vulnerabile. Potrivit acestuia, „în perioade de incertitudine politică, presiunea pe cursul valutar crește deoarece investitorii caută active mai sigure, iar leul devine mai expus fluctuațiilor externe și interne”. Expertul atrage atenția că lipsa unui plan fiscal clar și tensiunile politice pot accentua deprecierea monedei naționale și pot afecta costurile de finanțare ale statului. 

Euro poate ajunge și la 5,5 - 6 lei

Potrivit lui Negrescu, Banca Naţională încearcă „să reducă presiunea asupra cursului de schimb", reuşind treptat să ducă euro către un nivel mai adecvat actualei situaţii economice şi politice din ţara noastră.

„Problema este că, dacă vom continua pe acest trend de depreciere, aşa cum vedem în ultimele trei zile, există riscul ca, în următoarele săptămâni, cursul să ajungă la 5,5 lei sau chiar 6 lei pentru un euro, în cel mai nefavorabil scenariu", a adăugat specialistul.

În opinia sa, presiunea pe curs ar putea continua dacă la Bucureşti nu va exista un guvern stabil, cu puteri depline, capabil să reafirme angajamentele investiţionale şi de reformă ale statului român în cadrul înţelegerilor pe care le are cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating şi cu marii finanţatori ai României.

Crizele politice pot avea efecte indirecte și asupra dobânzilor, investițiilor și costurilor de finanțare ale statului. Cu cât percepția de risc este mai ridicată, cu atât moneda locală devine mai vulnerabilă. Discuțiile din spațiul public și reacțiile investitorilor au evidențiat tocmai această legătură dintre tensiunile politice și deprecierea rapidă a leului.

Depreciere istorică a leului în mai 2026

Luna mai 2026 a adus o depreciere semnificativă a leului, cursul euro atingând noi maxime istorice. Potrivit datelor publicate de BNR și reflectate în presa economică, euro a depășit succesiv pragurile de 5,10 lei, 5,20 lei și ulterior 5,26 lei, un nivel record pentru moneda europeană în raport cu leul. 

Deprecierea leului a fost influențată de contextul politic intern, inclusiv de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului și de tensiunile dintre partidele politice. Piețele au reacționat rapid la semnalele de instabilitate, iar cererea de euro a crescut puternic. (bugetul.ro)

Pe lângă factorii politici, au existat și presiuni economice legate de inflație, deficit bugetar și încetinirea economiei europene. În acest context, deprecierea monedei naționale a devenit mai accelerată decât în anii precedenți. 

Ce înseamnă pentru români

Creșterea euro afectează direct populația, în special persoanele care au credite în valută, chirii raportate la euro sau cheltuieli legate de importuri. Ratele bancare pot deveni mai mari în lei, iar costurile pentru anumite produse și servicii cresc odată cu deprecierea monedei naționale. 

Un euro mai scump poate influența prețurile la combustibili, electronice, vacanțe, materiale de construcții sau produse alimentare importate. De asemenea, companiile care depind de materii prime și bunuri achiziționate din străinătate se confruntă cu costuri mai ridicate, ceea ce poate duce la noi scumpiri pentru consumatori.

Pe de altă parte, există și categorii care pot beneficia de un curs mai ridicat, cum ar fi românii care încasează venituri în euro sau exportatorii. Totuși, pentru majoritatea populației, deprecierea leului reduce puterea de cumpărare și amplifică incertitudinea economică.

Ce ar însemna un curs de 6 lei pentru economie

Analistul financiar Iancu Guda consideră că evoluția cursului valutar din 2026 reflectă atât problemele economice structurale ale României, cât și lipsa de predictibilitate politică. Potrivit acestuia, „cursul valutar este unul dintre primii indicatori care reacționează atunci când piețele percep risc politic și fiscal”, iar volatilitatea leului poate continua în lipsa unor măsuri economice coerente.

Analistul financiar Iancu Guda avertizează că un curs de 6 lei pentru un euro ar putea genera efecte economice severe pentru România, atât la nivel macroeconomic, cât și pentru populație. Potrivit acestuia, o depreciere accentuată a leului ar putea duce la pierderea a cel puțin 10 miliarde de euro din fondurile europene, în contextul în care instabilitatea politică și blocajele administrative afectează capacitatea statului de a implementa reformele și proiectele asumate în relația cu Uniunea Europeană.

În același timp, un euro la 6 lei ar avea un impact direct asupra inflației. Creșterea costurilor pentru importuri, energie, combustibili și materii prime ar putea împinge inflația cu încă aproximativ 10%, ceea ce ar duce la o majorare generalizată a prețurilor de cel puțin 20%. Într-o astfel de situație, costul vieții ar crește accelerat, iar puterea de cumpărare a populației ar fi puternic afectată.

Efectele s-ar vedea imediat și în zona creditării. Dobânzile la creditele ipotecare ar putea depăși pragul de 10%, iar cele pentru creditele de consum ar putea ajunge la 15%. Astfel, românii cu împrumuturi cu dobândă variabilă ar suporta creșteri semnificative ale ratelor lunare. De exemplu, o rată de aproximativ 2.000 de lei ar putea crește spre 3.000 de lei, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe bugetele familiilor.

Potrivit lui Iancu Guda, scăderea puterii de cumpărare ar putea depăși 15%, deoarece salariile nu ar mai ține pasul cu inflația. În consecință, consumul intern s-ar contracta puternic, cu aproximativ 15%, adică de peste două ori mai mult decât ritmul actual de încetinire economică. În acest context, economia României ar putea intra într-o recesiune severă, cu o scădere economică estimată la minimum 5%, după ce anterior existau prognoze moderate de creștere economică.

Reducerea consumului și scăderea activității economice ar afecta direct și veniturile statului. Economistul estimează că încasările bugetare ar putea scădea cu cel puțin 10%, în timp ce deficitul fiscal s-ar apropia de 10% din PIB. Într-un asemenea scenariu, România ar risca să nu se mai poată finanța sustenabil de pe piețele internaționale, ceea ce ar putea duce la intervenția Fondului Monetar Internațional și la impunerea unor măsuri dure de austeritate.

Aceste măsuri ar putea include majorări semnificative de taxe, inclusiv o creștere a TVA la minimum 25%, dar și reduceri salariale importante în sectorul public. În paralel, inflația ridicată ar eroda și mai mult veniturile populației, iar puterea reală de cumpărare s-ar putea reduce dramatic.

În opinia lui Iancu Guda, efectele unei asemenea crize nu ar putea fi corectate rapid. România ar avea nevoie de cel puțin patru sau cinci ani pentru a reveni la un echilibru economic, iar o perioadă prelungită de austeritate combinată cu recesiunea ar putea sufoca economia pe termen lung. În plus, presiunile bugetare ar putea deveni și mai mari în următorii ani, pe fondul creșterii cheltuielilor cu pensiile și al dezechilibrelor demografice.