Exclusiv Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, la Interviurile Adevărul. Critici privind „zgomotul permanent” după anunțul recesiunii: „Oamenii devin dezinteresați”
0Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, punctează o diferență importantă între dezbatere și ceartă în contextul reacțiilor din partidele guvernării privind anunțul intrării României în recesiune tehnică.
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), context în care, din interiorul coaliției au fost exprimate opinii diferite.
Vorbind despre un studiu la nivel mondial, care indică faptul că primul subiect de nemulțumire al cetățenilor este cel legat de nivelul de trai, urmat de insatisfacția în raport cu guvernele, rectorul SNSPA, Remus Pricopie, explică, la Interviurile Adevărul, că, dacă politicienii ar asculta mai mult opinia cetățenilor, a specialiștilor, cel puțin o parte din aceste satisfacții s-ar atenua.
„Această ceartă permanentă deranjează prin modul în care este derulată competiția politică. Democrație înseamnă competiție politică, de idei și când ai mai multe partide într-un guvern, deci o coaliție largă, este evident că o să ai 2,3 sau 5 variante pentru soluționarea unei probleme. Ne aducem aminte de TVA, au fost opinii diferite inclusiv în același partid, președintele a avut o opinie, partidul PNL a avut o altă opinie. Dar una este să dezbați și alta este să te cerți, iar acest zumzet permanent, zgomot, deranjează oamenii de bun simț care urmăresc politica și care, la un moment dat devin dezinteresați”, spune acesta, dând exemplul ratei de participare la vot și indicând că absența de la urne vine de la insatisfacția față de mediul politic.
Unul dintre motivele pentru care oamenii nu vin la alegeri este exact insatisfacția față de oferta politică, subliniază rectorul SNSPA.
În ceea ce privește Europa, problema securității este pe locul doi, indică acesta.
„Asistăm la o degradare a calității celor care fac politică”
În același timp, acesta explică faptul că, în opinia sa, politicienii vin din ce în ce mai nepregătiți pentru acest teren: „Politica înseamnă, printre altele, cultura dialogului, cultura dezbaterii”.
„Noi n-avem o lege a lobby-ului și o confundăm uneori cu trafic de influență. Dar în principiile democratice, cuvântul lobby știți de unde vine? Exact de la holul din fața camerei de dezbateri parlamentare. Lobby-ul făcea referire la cei care se află în lobby, adică cetățenii care se află în holul de la camera de dezbateri parlamentare.
Revenind, de asta este zgomot la noi, pentru că deși au trecut 36 de ani, clasa politică nu că a mai avansat în capacitățile de a face politică. Eu spun că a regresat. Politicienii de acum 20 de ani erau mult mai pregătiți pentru politică, mai educați, mai civilizați. Acum 20 de ani rar auzeai de la microfonul Parlamentului României ceea ce auzi acum. Nu este ceva specific, din păcate, numai României. Întâlnim aceste lucruri în multe alte țări, în multe alte Parlamente. Asistăm la o degradare a calității celor care fac politică”.
Mai are România lideri?
Rectorul SNSPA mai spune că, în politica din România, „foarte greu” se găsesc liderii, o dovadă fiind inclusiv competiția internă care lipsește în partide.
„Aud adesea folosit cuvântul lideri și oameni de stat. Unde sunt liderii? Pentru că lider înseamnă și o anumită adâncime, o anumită înțelepciune. (...) Omul de stat este acela care înțelege că trebuie să treacă peste anumite neclarități, diferențe ideologice și așa mai departe și să până pe primul loc statul, că altfel se chema om de partid. Dacă pune pe primul loc partidul sau interesul de grup, atunci nu poate să fie om de stat, e om de partid sau omul reprezentantul unui grup. (...)
Să ne uităm la discursurile politicienilor noștri și să vedem de câte ori apare conceptul de țară. De regulă vin și spun, e decizia partidului, partidul a decis conform ședințe de partid. Păi dacă de dimineața până seara sunt numai cu partidul în cap, înseamnă că nu sunt om de stat, sunt om de partid”.
„Un singur partid joacă rolul constituțional și legal de partid, UDMR”
Potrivit rectorului SNSPA, Remus Pricopie, „în România, dacă aplicăm o grillă foarte serioasă, există un singur partid care joacă rolul constituțional și legal de partid, UDMR-ul. În UDMR auzi, au de făcut o propunere pentru Curtea Constituțională. Ce ne-a spus la vremea respectivă președintele partidului Kelemen Hunor? Avem 5-6 variante. Vom discuta în partid și vom veni cu cea mai bună soluție. Și așa mai departe. Deci aproape pentru orice au discuții în interior și să știți că UDMR-ul știe să-și gestioneze subiectele de can-can sau să evite subiectele de can-can. Dar au discuții foarte dure. Și acolo”.
Uniunea reușește astfel să vină cu soluții clare și coerente și să evite subiectele de „can-can” în spațiul public, explică rectorul SNSPA. părerile contrare într-un partid sunt normale, inclusiv opiziția față de lideri, explică acesta. Modul în care aceste diferențe de opinii sunt gestionate contează, indică Remus Pricopie.
În curs de actualizare
Se încarcă comentariile...
