NZZ: "România pășește din nou în criză"
0După anularea alegerilor și repetarea scrutinului prezidențial, lumea politică românească a rămas relativ calmă timp de un an. Acum, guvernul celui de-al șaselea cel mai mare stat din UE riscă să se destrame, scrie NZZ.
"La fel ca în multe alte state europene, politica românească este marcată de ascensiunea unui partid aflat la marginea dreptei politice și de întrebarea privind modul corect de raportare la acesta. Alianța pentru Unirea Românilor, AUR, formațiune ultranaționalistă, este cotată în sondaje între 35 și 40 la sută. În cazul unor alegeri anticipate, partidul ar putea deveni de departe cea mai puternică forță politică", observă cotidianul Neue Zürcher Zeitung, într-o analiză consacrată situației politice de la București.
Publicația amintește că poziția premierului Ilie Bolojan devine tot mai fragilă, după ce, luni, o alianță neobișnuită între PSD și AUR a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de premierul conservator. În atare situație, dacă situația politică nu va putea fi stabilizată, România se îndreaptă spre alegeri anticipate.
"Formațiunea anti-sistem AUR a profitat nu în ultimul rând de controversa legată de alegerile prezidențiale. O situație care a aruncat țara, în urmă cu un an și jumătate, într-una dintre cele mai grave crize politice de după căderea comunismului. Încrederea oricum scăzută a populației în politică a fost zdruncinată și mai puternic", scrie autorul analizei, Volker Pabst, bun cunoscător al țărilor est-europene.
Semne de întrebare și suspiciuni
Influenta gazetă elvețiană amintește că "în campania lui Călin Georgescu de pe rețelele sociale au existat într-adevăr multe neclarități și îndoieli justificate privind loialitatea constituțională a politicianului care glorifică trecutul fascist al României și a fost în contact cu o organizație subterană obscură".
"Cu toate acestea, decizia judecătorilor Curții Constituționale a ridicat numeroase semne de întrebare. Potrivit unor jurnaliști de investigație, campania lui Georgescu de pe TikTok fusese, într-adevăr, comandată din exterior. În spatele ei nu s-ar fi aflat însă Rusia, ci partidul conservator din România (PNL, n.red.), de care mulți dintre judecători sunt apropiați. Prin promovarea unui politician fără șanse reale de a obține o majoritate, potrivit acestei ipoteze, conservatorii ar fi sperat să îmbunătățească șansele propriului candidat. Evenimentele nu au fost însă pe deplin clarificate nici până astăzi".
Fapt este că victoria electorală a lui Georgescu a fost un șoc care a determinat forțele proeuropene din România să își unească eforturile, scrie NZZ, amintind că alegerile prezidențiale repetate au fost câștigate de primarul liberal al Bucureștiului, Nicușor Dan.
Un cordon sanitar fragil
Analiza mai subliniază că tocmai reformele ample anunțate de Bolojan au dus acum la eșecul guvernului, în condițiile în care social-democrații nu mai vor să susțină cursul de austeritate al premierului. În plus, tensiuni a provocat și planificata majorare a vârstei de pensionare pentru angajații statului. Fără reforme credibile, este pusă în pericol și plata celor 11 miliarde de euro care revin României din fondul de redresare al Uniunii Europene, avertizează publicația.
"Este neclar cum vor evolua lucrurilor. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat că nu pune fundamental sub semnul întrebării coaliția prooccidentală, ci solicită doar un nou șef al guvernului. Este însă greu de imaginat că cele patru partide vor ajunge, după moțiunea de cenzură, la un nou acord de colaborare", scrie NZZ.
Desigur - continuă jurnalistul - este evocată ca alternativă o coaliție între ultranaționaliști și social-democrați. Aceștia din urmă au exclus până acum mereu o asemenea opțiune. Și în România există o dezbatere privind menținerea unui cordon sanitar în fața extremei drepte. Însă, între timp, refuzul nu mai sună la fel de categoric.
"Partidul postcomunist a fost întotdeauna un aliat nesigur în tabăra prooccidentală. Regresele în lupta împotriva corupției, care în deceniul trecut au dus la conflicte cu Uniunea Europeană, au fost provocate de reforme ale unui guvern PSD. Mulți observatori consideră că protejarea rețelelor clientelare reprezintă principala prioritate a partidului".
Autorul amintește în final că România este un stat important pe flancul estic, iar un guvern cu participarea sau chiar sub conducerea AUR, formațiune ultranaționalistă, ar avea consecințe dincolo de granițele țării.
"România este, după Polonia, cel mai important stat NATO de pe flancul estic și o țară de tranzit esențială pentru ajutorul militar destinat Ucrainei. Liderul AUR, George Simion, respinge sprijinul militar pentru țara vecină. Din cauza pozițiilor sale naționaliste, cu accente de tip 'România Mare', Ucraina și Republica Moldova l-au declarat pe politicianul naționalist persona non grata", atrage atenția NZZ.
Se încarcă comentariile...
