Video AEP a confiscat peste 1,4 milioane de lei după 228 de controale la partide. Verificările la PSD, PNL, AUR și USR continuă

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat marți o serie de măsuri pentru reorganizarea instituției. Acesta susține că a găsit o stare de „dezordine administrativă” la preluarea mandatului. Printre schimbările introduse se numără condica de prezență, un viitor sistem de acces cu cartelă și obligarea angajaților să își efectueze concediile restante. De asemenea, AEP a anunțat rezultatele controalelor desfășurate asupra activității financiare a partidelor politice pentru anii 2023 și 2024, în cadrul cărora a aplicat sancțiuni în valoare totală de 4,3 milioane de lei.

AEP are în prezent 357 de angajați. FOTO: Inquam Photos

Reformă la AEP

Potrivit șefului AEP, instituția are în prezent 357 de angajați, după ce 39 de persoane au părăsit autoritatea de la începutul anului. În același timp, 30 de angajați au contractele suspendate pentru interese personale, iar alți trei sunt detașați.

Președintele AEP a declarat că a descoperit că majoritatea angajaților nu își efectuaseră concediile de odihnă aferente anilor 2024 și 2025.

„S-au efectuat în această perioadă 13.500 de zile de concediu de odihnă neefectuate din anii precedenți. Ce rezultă de aici? Că instituția a putut funcționa în condiții optime”, a afirmat acesta.

Condică de prezență și acces cu cartelă

Șeful instituției a precizat că noile măsuri au nemulțumit sindicatul și o parte dintre angajați.

„Am introdus condică de prezență care se semnează la venire și plecare la cabinetul președintelui și am stabilit sarcini precise prin ordine pe care le-am emis”, a declarat acesta.

În plus, AEP lucrează la implementarea unui sistem de acces cu cartelă pentru monitorizarea prezenței la serviciu.

„Suntem în proces de finalizare a unui sistem de acces cu cartelă în instituție pentru a putea verifica în permanență dacă oamenii sunt la lucru”, a explicat președintele Autorității.

Acesta a criticat și practica unor salariați de a solicita frecvent concedii de o zi pentru diverse motive personale.

Potrivit acestuia, angajații AEP beneficiază, în medie, de 32-41 de zile de concediu de odihnă anual, iar solicitările suplimentare îngreunează organizarea activității.

Patru proiecte legislative, în pregătire

În cadrul conferinței de presă, președintele AEP a anunțat și stadiul proiectelor de reformă a legislației electorale, despre care spune că sunt necesare deoarece actualul sistem și-a atins limitele.

Primul proiect, privind aplicarea regulamentului european referitor la transparența publicității politice, este finalizat și va fi publicat în consultare publică.

De asemenea, AEP lucrează la:

- un nou proiect al Legii partidelor politice;

- o nouă lege de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente;

-un proiect privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Potrivit președintelui instituției, toate proiectele vor fi discutate cu partidele parlamentare și vor fi transmise viitorului Guvern pentru promovare.

Sancțiuni dure pentru cei care încearcă să ascundă sursa banilor din spatele mesajelor politice

AEP a anunțat lansarea în transparență decizională a proiectului de lege care transpune în legislația națională Regulamentul UE 2024/900 privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică.

Președintele AEP a precizat că România a fost întrebată de Comisia Europeană despre stadiul elaborării actului normativ și că proiectul este publicat în această lună, după ce a fost realizat în colaborare cu ANCOM, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Potrivit șefului AEP, proiectul stabilește o împărțire clară a responsabilităților între instituțiile statului și introduce sancțiuni severe pentru cei care încearcă să ascundă sursa banilor folosiți pentru publicitatea politică.

„Sunt introduse sancțiuni severe pentru cei care încearcă să ascundă sursa banilor din spatele mesajelor politice, mergând până la procente din cifra de afaceri globală”, a declarat acesta.

Cine intră sub incidența noilor reguli

Proiectul de lege vizează trei mari categorii de actori implicați în publicitatea politică:

- sponsorii, respectiv partide politice, partide europene, organizații neguvernamentale, candidați independenți și alte persoane care comandă și finanțează reclame politice;

- furnizorii de servicii de publicitate politică, precum agenții de marketing, firme de PR, consultanți politici sau designeri grafici;

- editorii de publicitate politică, inclusiv televiziuni, posturi de radio, site-uri de știri și marile platforme digitale, precum Facebook, Google, TikTok și YouTube.

AEP și CNA își împart atribuțiile

Conform proiectului, AEP va avea competența generală de verificare a obligațiilor de transparență privind publicitatea politică, cu excepția conținutului audiovizual.

Instituția va monitoriza publicitatea tipărită, materialele online care nu sunt audiovizuale, precum și postările statice din mediul digital. Tot AEP va analiza plângerile, va aplica sancțiuni și va colabora cu autoritățile similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În schimb, CNA va fi responsabil pentru verificarea spoturilor radio și TV, a clipurilor video și a conținutului multimedia distribuit prin televiziuni, radiouri, platforme video precum YouTube și TikTok sau rețele sociale precum Facebook și Instagram.

Autoritatea pentru Protecția Datelor va supraveghea utilizarea datelor personale în procesele de targetare și profilare, iar ANCOM va gestiona cooperarea transfrontalieră în cazurile care implică platformele online foarte mari.

Va fi creat un comitet de coordonare

Proiectul prevede înființarea unui comitet de coordonare format din conducerea AEP, CNA, ANCOM și Autoritatea pentru Protecția Datelor. Instituțiile vor colabora printr-o platformă informatică securizată, dezvoltată împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, în timp ce DNSC va asigura suportul privind securitatea cibernetică.

Totodată, firmele din afara Uniunii Europene care oferă servicii de publicitate politică în România vor trebui să desemneze un reprezentant legal.

Amenzi majorate în campaniile electorale

Unul dintre cele mai importante elemente ale proiectului îl reprezintă regimul sancționator. AEP propune amenzi calculate procentual din cifra de afaceri sau din veniturile sponsorilor și furnizorilor de servicii de publicitate politică, inclusiv la nivel global.

În plus, vor putea fi aplicate amenzi pentru fiecare zi de întârziere în executarea măsurilor dispuse de autorități, iar cuantumul acestora va fi majorat cu 50% în timpul campaniilor electorale și al referendumurilor, perioade în care încălcările legislației pot avea un impact mai mare asupra procesului democratic.

AEP a amendat partide și a confiscat peste 1,4 milioane de lei

AEP a anunțat rezultatele controalelor desfășurate asupra activității financiare a partidelor politice pentru anii 2023 și 2024. Până în prezent, instituția a finalizat 228 de acțiuni de control și a aplicat sancțiuni în valoare totală de 4,3 milioane de lei.

Potrivit conducerii AEP, au fost confiscate și sume în valoare de 1,4 milioane de lei, iar verificările la principalele formațiuni politice sunt încă în desfășurare.

„Au fost prelungite misiunile de control la Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România”, a anunțat președintele AEP.

Rapoartele privind PSD, PNL și AUR urmează să fie finalizate în cursul săptămânii viitoare, în timp ce raportul privind USR este așteptat în jurul datei de 20 iulie 2026.

Cele mai frecvente nereguli descoperite

În cadrul verificărilor, AEP a analizat veniturile și cheltuielile partidelor, respectarea obligațiilor de raportare și transmiterea situațiilor financiare.

Printre cele mai frecvente abateri constatate se numără:

- contractarea nelegală a împrumuturilor;

- nerespectarea obligației de organizare a contabilității;

- efectuarea operațiunilor financiare în afara conturilor bancare;

- nepublicarea cotizațiilor;

- primirea de donații peste plafonul legal;

- neînregistrarea identității donatorilor;

- nepublicarea donațiilor și împrumuturilor care depășesc limitele prevăzute de lege.

Potrivit AEP, toate formațiunile politice au fost notificate în prealabil cu privire la controale, iar până la sfârșitul anului instituția își propune să finalizeze și verificările aferente anului 2025.

Amenzi de 100.000 de lei pe zi pentru publicitatea politică ilegală

În cadrul aceleiași conferințe, conducerea AEP a prezentat și proiectul de lege privind transparența publicității politice.

Conform propunerii legislative, AEP și Consiliul Național al Audiovizualului vor putea efectua inspecții la sediile firmelor și agențiilor implicate în publicitatea politică.

Refuzul efectuării controalelor sau neîndeplinirea măsurilor dispuse, inclusiv oprirea unei reclame politice ilegale, va putea fi sancționat cu amenzi cominatorii de 100.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere până la conformare.

Persoanele sancționate vor avea posibilitatea de a contesta măsurile în instanță, la Curtea de Apel București, printr-o procedură accelerată.

AEP pregătește protocoale cu ANAF și alte instituții

Instituția a anunțat că poartă discuții pentru încheierea unor protocoale de schimb de date cu mai multe instituții ale statului, printre care ANAF, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Totodată, AEP a semnat un protocol cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București pentru accelerarea procesului de digitalizare a instituției.

Alegeri locale parțiale în 15 localități

Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Guvernului că, în prezent, există 15 unități administrativ-teritoriale în care trebuie organizate alegeri locale parțiale, printre acestea numărându-se comune și orașe din județele Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, dar și Sectorul 6 al Capitalei.

„Guvernul este cel care trebuie să stabilească data alegerilor. Până nu vom avea un guvern cu puteri depline, nu vom putea avea un răspuns privind organizarea acestor alegeri”, a transmis președintele instituției.