Premierul Bolojan: miniștrii demisionari ai PSD, „bruiați din zona politică, din afara Guvernului”: „Toate realizările le-am făcut împreună”

Premierul Ilie Bolojan discută vineri, 24 aprilie, la Europa FM, despre ultimele evoluții de pe scena politică, în contextul tensiunilor generate de demisiile miniștrilor PSD. Bolojan a declarat că relația cu miniștrii social-democrați a fost una „civilizată”, în ciuda tensiunilor politice care au dus la actuala criză guvernamentală. În prezent, economia României traversează o perioadă de ajustare, dar există semne că situația se stabilizează, iar primele efecte pozitive ar putea apărea în lunile următoare, spune premierul Bolojan.

„Acest guvern ar putea realiza mai multe într-un timp mai scurt, dacă acționează corect”

În același timp, premierul a sugerat că actuala perioadă de criză ar putea accelera reformele. „Așa cum Europa a făcut pași importanți în momente dificile, și acest guvern ar putea realiza mai multe într-un timp mai scurt, dacă acționează corect”, a afirmat premierul.

Pe tema unei anchete privind achiziția de microbuze prin Planul Național de Redresare și Reziliență, inclusiv în județul Bihor, Bolojan a declarat că toate procedurile trebuie verificate, dar, din informațiile sale, acestea „stau în picioare”.

Referitor la companiile de stat, premierul a confirmat că la nivel guvernamental există discuții privind listarea unor pachete minoritare la bursă, ca metodă de creștere a transparenței și eficienței. „Listarea aduce transparență, iar atragerea unui investitor privat poate îmbunătăți managementul”, a explicat acesta, menționând că astfel de procese pot dura între un an și un an și jumătate.

Coaliția de guvernare, avantaje și dezavantaje

În schimb, ideea revenirii la alegerea primarilor în două tururi nu ar rezolva, în opinia sa, problemele administrației locale. „Fiecare sistem de vot are avantaje și dezavantaje”, a explicat acesta.

Întrebat despre formula optimă de guvernare, premierul a evidențiat avantajele unei coaliții largi, care oferă stabilitate legislativă, dar a recunoscut că aceasta poate deveni ineficientă atunci când apar divergențe interne.

„O coaliție are un mare avantaj pentru că îți garantează că dacă un proiect agreat ajunge în Parlament ipotetic are șanse mari să treacă.

Dar tot o coaliție a dovedit că dacă cineva trage într-o parte și una în alta, poate să își anuleze acțiunile”, a spus Bolojan.

Discuțiile cu AUR privind o moțiune de cenzură

Premierul Ilie Bolojan a spus că nu a purtat negocieri cu AUR pentru a preveni o eventuală moțiune de cenzură, însă a subliniat importanța menținerii unui dialog civilizat între parlamentari.

„Nu am negociat cu AUR, dar întotdeauna în plan personal în băncile de Parlament am căutat să am relații civilizate, am încercat să nu vin cu etichete, să nu jignesc oameni. Una este dialogul pe care îl au parlamentarii între ei, și una înseamnă abordări instituționale”, a precizat premierul.

Acesta a adăugat că nu a restricționat niciodată comunicarea între aleși și că, în contextul actual, tema voturilor din Parlament este una esențială.

Referitor la propunerile avansate de AUR, Bolojan a apreciat că reducerea numărului de parlamentari „ar fi un lucru bun” și nu ar afecta calitatea activității legislative. În ceea ce privește subvențiile acordate partidelor, premierul a menționat că au fost deja operate reduceri și consideră „de bun-simț” ca aceste sume să fie mai mici între ciclurile electorale.

„Eu am avut o relație civilizată cu miniștrii PSD”

Bolojan a declarat că relația cu miniștrii social-democrați a fost una „civilizată”, în ciuda tensiunilor politice care au dus la actuala criză guvernamentală.

Întrebat dacă vreun ministru PSD și-a exprimat regretul pentru situația creată, premierul a precizat că, în discuțiile recente, mai mulți oficiali au transmis că „le pare rău de zona în care s-a ajuns”.

Bolojan a sugerat că miniștrii PSD s-au aflat adesea între două presiuni: respectarea acordurilor din coaliție și directivele politice venite din partid.

„Eu am avut o relație civilizată cu miniștrii și dacă nu ar fi fost bruiați din zona politică, din afara guvernului, fiind puși de multe ori în situații în care nu știau cum să reacționeze: să respecte ce am convenit de comun acord sau să urmeze punctajul de partid care se bătea cap în cap. Eu am avut o relație civilizată și toate realizările le-am făcut împăreună”, a explicat acesta.

Referitor la situația secretarilor de stat, premierul a confirmat că, potrivit anunțurilor PSD, aceștia urmează să își depună demisiile, însă a subliniat că procesul trebuie gestionat cu atenție. „Nu îți poți permite, mai ales în contextul PNRR, să faci schimbări politice până la nivelul fiecărui funcționar. Oamenii calificați trebuie să rămână”, a spus Bolojan.

Despre nivelul de trai scăzut din ultimii ani: „Tot PSD și PNL au adus România în această situație”

Referitor la creșterea datoriei publice, estimată la aproximativ 125 de miliarde de euro, Bolojan a explicat că acest fenomen a dus la majorarea costurilor de finanțare pentru România. Premierul a recunoscut că măsurile adoptate au avut un impact social, dar a subliniat că acestea au fost necesare pentru a evita o deteriorare mai gravă a situației economice.

„Pentru că datoria publică ne-a crescut accelerat, dobânzile pe care le plătește România sunt mult mai mari decât ale celorlalte țări. Acum ne liniștim acest grad de îndatorare ca să ne stabilizăm datoria și să ne scădem dobânzile. Măsurile au avut un cost social și le mulțumesc românilor pentru înțelegere, dar dacă nu ținem această linie ne vom întoarce de unde am plecat. Eu nu șin să dau vești bune care nu pot fi onorate”, a spus acesta.

Întrebat despre afirmațiile potrivit cărora nivelul de trai ar fi scăzut semnificativ în ultimii ani, premierul a admis că măsurile de corecție bugetară au fost dificile, dar inevitabile. El a subliniat că responsabilitatea pentru situația actuală aparține clasei politice în ansamblu.

„Eu sunt de acord că aceste măsuri de corecție bugetară care erau inevitabile și pe care le-am luat cu toții de comun acord, pentru că tot PSD și PNL au adus România în această situație, și avem responsabilitatea să corectăm”, a spus premierul.

Situația economică a României s-ar putea stabiliza în toamnă

Economia României traversează o perioadă de ajustare, dar există semne că situația se stabilizează, iar primele efecte pozitive ar putea apărea în lunile următoare, spune premierul Bolojan la Europa FM.

„Suntem în perioada de readaptare a economiei la noile realități ale României. Această reașezare se face printr-o contracție economică, dar aprecierea mea este că am ajuns la punctul cel mai de jos. Dacă menținem măsurile, în următoarele luni se vor vedea rezultatele. Semnele de optimism vor începe din această vară înspre toamnă”, a afirmat premierul.

În acest context, Guvernul pregătește un pachet de relansare economică, care va fi elaborat de Ministerul Economiei și urmează să fie pus în transparență publică până la finalul lunii.

Bolojan își apără declarația controversată: „Exemplul cu șobolanul a fost o metaforă”

Premierul Ilie Bolojan a explicat contextul în care a folosit termenul „șobolan” în spațiul public, spunând că a fost vorba despre o metaforă menită să ilustreze risipa și corupția din sistem.

Întrebat dacă regretă utilizarea acestui termen, Bolojan a răspuns că nu, explicând că a recurs la o comparație simplă, ușor de înțeles de către cetățeni.

„Am dat un exemplu simplu. Nu regret, pentru că acest exemplu se referă la un lucru care e pe înțelesul oamenilor. În condițiile în care ai niște bunuri perisabile sau consumabile într-o cămară pentru care ai muncit din greu și ți se distrug, îți dai seama că oricât ai duce în cămara aia, familia ta nu are acele beneficii”, a spus Bolojan.

Premierul a extins analogia la nivelul economiei naționale, subliniind că „o țară, la fel ca o familie, nu poate cheltui mai mult decât produce”.

În opinia sa, pentru a avea „un stat pentru cetățeni, nu cetățeni pentru stat”, este necesară reducerea cheltuielilor publice și creșterea eficienței administrației.

Premierul a precizat că nu a intenționat să eticheteze persoane în mod direct, ci să atragă atenția asupra unor comportamente care afectează bugetul public.

„Nu îmi place să calific un om cu apelativul ‘șobolan’. Era un exemplu metaforic”, a explicat acesta.

Totodată, premierul a făcut referire la situațiile în care angajați din sistem tolerează sau participă la acte de corupție, declarând că astfel de practici „distrug resursele” și nu ar trebui să existe în sectorul public.

„Nu au fost tăiate ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități”. Explicații privind taxele și contribuțiile la sănătate

Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile potrivit cărora Guvernul ar fi tăiat ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități, explicând că măsurile adoptate vizează echilibrarea bugetară și funcționarea sistemelor publice.

„Nu au fost tăiate. Dar când am extins plata CASS pentru cetățenii români pentru că aveam 6,5 mil de plătitori și 13 mil de beneficiari, persoanele cu dizabilități au rămas exceptate. Într-adevăr, s-a introdus o cotă pentru impozitul de proprietate. Asta e o contribuție la bugetul local pentru că fiecare are nevoie de străzi, utilități etc”, a declarat premierul.

Bolojan a precizat însă că a fost introdusă o contribuție legată de impozitul pe proprietate, explicând că aceasta reprezintă o sursă de finanțare pentru bugetele locale.

„Nu Ilie Bolojan a luat din banii oamenilor. Țara asta ca să poată funcționa are nevoie de bani pentru funcționare. Contribuția la impozitele locale este pentru infrastructura din fiecare localitate. Nu există să asigurăm condiții de nesusținut pentru un stat. Știința de a guverna este dată de a livra maxim posibil cu resursele pe care le ai. Niciun cetățean nu vrea să plătească în plus, dar avem excepții în masă. În câteva județe în care s-au făcut verificări, s-au constatat că existau cazuri multe cu oameni care erau doar în hârtii bolnavi și asta trebuie să corectăm”, a spus Bolojan.

În ceea ce privește contribuțiile la sănătate, Bolojan a explicat că dezechilibrul dintre numărul plătitorilor și cel al beneficiarilor pune presiune pe sistem. „Acum sunt peste 10 milioane care plătesc și sunt 16,5 milioane de beneficiari. Vrem ca spitalele să funcționeze, să ai medic competent și medicamente? Înseamnă că trebuie să plătim”, a spus acesta.

Despre noua lege a salarizării

Premierul Ilie Bolojan a declarat că viitoarea lege a salarizării unitare nu va duce la scăderi de venituri în sectorul public, în ciuda temerilor. Bolojan a subliniat că adoptarea acestei legi reprezintă un angajament asumat de România pentru accesarea fondurilor din PNRR, iar de finalizarea sa depinde obținerea a aproximativ 700 de milioane de euro.

„Per total această lege nu va scădea niciun venit din sectorul bugetar, care înseamnă salariu plus sporuri. Cei care azi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni ca urmare a clasificării funcțiilor să rămână la venitul de acum până vor fi ajunși dn urmă de cei cărora le vor crește salariile an de an”, a explicat Bolojan.

Premierul a atras atenția asupra modului în care, de-a lungul timpului, sistemul de sporuri a fost utilizat pentru majorarea veniturilor, depășindu-și scopul inițial. „Sporurile nu au mai fost o măsură de a proteja de un anumit risc, ci de a crește salariile. Am avut o întâlnire cu Florin Manole și Dragoș Pîslaru am avut o primă analiză”, a precizat acesta.

În ceea ce privește diferențele salariale, Bolojan a afirmat că angajații care în prezent au venituri mai mari decât nivelul justificat de funcție nu vor pierde bani, însă acestea vor fi înghețate până când restul salariilor vor ajunge din urmă, prin creșteri etapizate.

Totodată, noua lege va include posibilitatea acordării de bonificații pentru angajații din sectorul public care își desfășoară activitatea în condiții de risc ridicat, după modelul din mediul privat.

Premierul a subliniat însă limitele bugetare cu care se confruntă România. Cheltuielile de personal se ridică în prezent la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a puțin peste 8% din PIB, prag care nu poate fi depășit, conform angajamentelor asumate.

„Dacă vom avea creștere economică, reducerea bazei de cheluieli, atunci am putea să creștem cu câteva miliarde de euro, ceea ce e greu de crezut că poate depăși cu 6-8% față de ce e astăzi”, a explicat Bolojan, avertizând că depășirea acestor limite ar însemna revenirea la împrumuturi costisitoare, suportate în final de cetățeni.

Potrivit premierului, proiectul de lege va fi finalizat într-o formă clarificată săptămâna viitoare, urmând să intre în dezbatere publică și apoi în procedură parlamentară.

„Poți schimba persoane, dar important este să schimbi sistemele. Iar sistemele nu se modifică de pe o zi pe alta”

În ceea ce privește reformele și reducerea cheltuielilor, Bolojan a precizat că măsurile nu pot fi implementate într-o ordine ideală, ci în funcție de urgențele momentului. El a explicat că, la preluarea mandatului, presiunea principală a fost legată de corectarea deficitului bugetar, în contextul riscului de suspendare a fondurilor europene.

Premierul a susținut că a luat măsuri pentru limitarea „sinecurilor” și pentru reformarea unor instituții, precum Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei sau Autoritatea de Supraveghere Financiară, însă a subliniat că schimbările reale necesită timp.

„Poți schimba persoane, dar important este să schimbi sistemele. Iar sistemele nu se modifică de pe o zi pe alta. Este nevoie de transparență, de reguli clare și de timp pentru ca rezultatele să se vadă”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Bolojan: România traversează o perioadă dificilă. „Nu este o situație comodă”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, că România se confruntă cu o serie de presiuni economice și politice care complică gestionarea actului de guvernare, pe fondul deficitului ridicat și al contextului internațional tensionat.

Bolojan a explicat că deficitul bugetar depășește nivelul sustenabil, iar economia europeană traversează o perioadă de încetinire, cu efecte directe asupra României. În plus, războiul din Golf a dus la creșterea prețurilor la carburanți și îngrășăminte, amplificând dificultățile economice.

„Mai avem și această criză guvernamentală care în mod evident afectează orice s-ar spune, performanța guvernului, afectează predictibilitatea deciziilor care se vor lua și deci nu-i o situație comodă. Dar în calitate de premier, trebuie să asigur funcționare a Guvernului și să fac ce ține de mine pentru a trece România prin această perioadă”, a afirmat Bolojan, la Europa FM.

Întrebat despre relația cu partenerii de coaliție, premierul a vorbit despre un sentiment de „neînțelegere”, declarând că acordurile asumate ar trebui respectate de toate părțile.

„Atunci când faci o înțelegere, când faci un contract, așa cum am făcut noi, protocolul de coaliție, programul de guvernare pe care îl respecți, te aștepți ca și ceilalți să o respecte. Nu s-a întâmplat asta”, a spus acesta.

Premierul a mai afirmat:

„Fiecare ministru care preia portofoliile trebuie să facă o analiză. Dacă sunt oameni incompetenți sau rău intenționați trebuie înlocuiți. Dar nu pe culoare politică. Oamenii care creează probleme trebuie eliberați dn funcții”.

Tensiunile politice din România s-au amplificat

Criza politică s-a amplificat după ce PSD a retras oficial sprijinul pentru actualul Executiv, decizie care a dus la plecarea unor membri din Guvern și a deschis o nouă etapă de instabilitate politică.

Discuțiile politice se concentrează pe posibile scenarii de reconfigurare a majorității parlamentare sau pe o eventuală implicare a unor forțe politice aflate până acum în afara guvernării.

Premierul Ilie Bolojan va prelua interimatul Ministerului Energiei, în locul fostului ministru Bogdan Ivan.