safe - ultimele știri

Directorul general ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a declarat vineri, 13 martie, că „niciuna dintre companiile membre ale Organizației Patronale din Industria de Apărare nu a fost consultată pentru programul SAFE”.

Ministerul Apărării Naționale a făcut publice procedurile prin care se vor derula cele 21 de proiecte majore de înzestrare prin instrumentul financiar european SAFE, cu o valoare estimată de 9,6 miliarde de euro pentru perioada 2026–2030.

Radu Miruță, ministrul Apărării, a vorbit marți seară despre ritmul accelerat al programelor de înzestrare ale Armatei Române și despre dificultățile majore ale industriei naționale de apărare, pe care o descrie drept „foarte învechită”

Deputatul PSD și vicepreședinte al Comisiei de Apărare, Mihai Fifor, a fost invitat la Interviurile Adevărul, unde a vorbit despre programul SAFE, problemele legate de producția în domeniul Apărării, dar și despre situația actuală din Guvern și din interiorul Partidului Social Democrat.

O mare parte din programul SAFE pentru România se vor duce spre companii din Franța și Germania. Aurel Cazacu, fost director Romarm și actual proprietar de companie care produce armament, explică cum ar trebui România să negocieze astfel încât industria autohtonă să fie revigorată.

România face un pas extrem de important în securizarea flancului estic al NATO, prin integrarea proiectelor de infrastructură rutieră majoră în mecanismele de finanțare europeană dedicate mobilității militare.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit miercuri la Interviurile Adevărul despre marea corupție, care nu a dispărut din România, iar în domeniul industriei de apărare acest lucru este extrem de grav, însemnând amenințări la securitatea țării.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit miercuri la Interviurile Adevărul despre modalitatea prin care România poate evita riscul ca rușii să preia prin interpuși contracte de producție militară finanțate prin SAFE.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit, miercuri, la Interviurile Adevărul, despre proiectele pe care România le-a depus pentru a obține finanțarea prin mecanismul european SAFE, dar și despre achizițiile de armament și echipamente militare pe care le vom face.

Finanțarea istorică de peste 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, destinată modernizării masive a Armatei și infrastructurii duale, reprezintă de fapt banii pentru o listă de cumpărături făcută fără nicio strategie și fără niciun plan, este de părere analistul Hari Bucur Marcu.

România își propune să sprijine semnificativ relansarea și extinderea industriei regionale de apărare, implicând programe în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și al mobilității.

Peste 9 miliarde de euro vor fi investiți în 21 de proiecte de înzestrare a Armatei Române, printr-o finanțare europeană record obținută prin mecanismul SAFE. Planul, deja validat de Comisia Europeană, vizează achiziții masive de tehnică militară, de la elicoptere la sisteme antiaeriene.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) anunță că a primit, luni, opt oferte la contractul pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii” Târgu Neamț – Iași – Ungheni, contract finanțat prin programul SAFE.

Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe și al Fondurilor Europene, conturează, într-un interviu pentru „Adevărul”, imaginea în care ne regăsim pe plan economic și politic, în contextul scandalurilor care macină coaliția de guvernare, cu ecou până în Parlamentul European.

Aprobarea aplicației României pentru finanțarea prin SAFE - 16,68 miliarde de euro - redeschide o dezbatere importantă: pot acești bani revitaliza industria românească de apărare sau vor alimenta, în mare parte, economiile occidentale? Răspunde la întrebare generalul (r) Dan Grecu, președinte AORR.

Președintele Nicușor Dan a salutat vineri, 16 ianuarie, decizia Comisiei Europene (CE) de a aproba asistența financiară alocată României cadrul programului Security Action for Europe (SAFE), în valoare de până la 16,68 miliarde de euro.

Vasile Dîncu, eurodeputat PSD și fost ministru al Apărării, a atras atenția asupra faptului că România ar trebui să aibă o agenție interguvernamentală care să se ocupe de implementarea programului SAFE, dând exemplul altor țări care au astfel de instituții.

În ciuda faptului că a investit sume uriașe de bani în înarmare și și-a crescut armata de la 90.000 la 150.000 de militari plus 70.000 de rezerviști, Polonia a făcut și greșeli. Jurnalistul Roman Imielski, unul dintre cei mai respectați analiști militari polonezi, explică care sunt acestea.

Directorul general al Companiei Naționale ROMARM, Răzvan Marian Pîrcălăbescu, a declarat miercuri, 26 noiembrie, că, pentru a dezvolta industria de apărare pe termen mediu și lung, trebuie să investim în partea de „dual use”.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Forţelor Armate şi al Veteranilor din Republica Franceză, au semnat marți, 25 noiembrie, contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL.

Guvernul a aprobat joi, 20 noiembrie, cadrul legal necesar punerii în aplicare a Instrumentului financiar european SAFE, al cărui principal beneficiar va fi MApN, a anunţat ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu.

Guvernul va aproba un proiect de ordonanţă de urgenţă privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai de instituire a Instrumentului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare.

Investiția de jumătate de miliard de euro a Rheinmetall în fabrica de pulberi din România marchează un moment crucial pentru industria de apărare locală, considerată „cea mai importantă inițiativă de modernizare din istoria recentă”, potrivit analistului Adrian Negrescu.

România face un pas important în pregătirea proiectelor ce vor fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Prim-ministrul Ilie Bolojan susține vineri, 3 octombrie, la Palatul Victoria, o conferință de presă, la 100 de zile de guvernare.

Premierul Ilie Bolojan a convocat o nouă întâlnire la Guvern pe tema proiectelor care vor fi incluse în programul de finanțare SAFE. Discuțiile au privit eventuale ajustări legislative și includerea proiectelor din perspectiva localizării.

România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE, dar vor mai trece încă cel puțin șapte ani până când va dispune de un sistem de apărare antiaeriană multi-stratificat, a declarat agenției Reuters o sursă guvernamentală română.

Asociația Pro Infrastructură a salutat succesul României în cadrul programului SAFE, unde primește a doua cea mai mare alocare financiară din UE - de aproape 17 miliarde de euro - avertizând însă că „tehnica militară merge cu trenul”, iar banii ar putea fi folosiți și pentru refacerea căii ferate.

România va primi 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, o decizie care din punctul meu de vedere reprezintă un mesaj politic de primă importanță. Uniunea Europeană este, din nou, alături de România.

România primește un împrumut de peste 16 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, prin programul „SAFE”. Analistul militar Aurel Cazacu a condus ani de zile industria de apărare și explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum putem folosi aceste fonduri și care sunt prioritățile.

Comisia Europeanã alocã României suma de 16,68 miliarde de euro, prin intermediul noului instrument financiar "Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumã distribuitã unui stat membru, dupã Polonia, în cadrul acestui program strategic.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că România va colabora la dezvoltarea produselor militare româno-ucrainene prin Programul european SAFE și va implica companiile românești în reconstrucția Ucrainei.

Țările din UE vor putea beneficia de împrumuturi cu dobândă redusă pentru producția de armament sau achiziții comune, printr-un program în valoare de 150 de miliarde de euro. Expertul în securitate Marius Ghincea analizează impactul acestui proiect pentru România.