„Timpul este inamicul nostru”. Avertisment despre apărarea României și ritmul lent al înzestrării

Industria de apărare a României are oportunitatea de a atrage investiții importante prin programul european SAFE, de a dezvolta capacități de producție și de a participa la reconstrucția Ucrainei. Pentru ca aceste oportunități să se transforme în rezultate concrete, România trebuie să accelereze negocierile pentru localizarea producției, să își modernizeze industria și să își adapteze capacitățile tehnologice la ritmul impus de război. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”, Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, George Scutaru, CEO al New Strategy Center, și Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date, au vorbit despre programul SAFE, dezvoltarea producției de armament, cooperarea cu Ucraina și vulnerabilitățile infrastructurii critice.

Programul SAFE, oportunitate pentru industria românească de apărare Foto: Neață Costin

Daniela Gianina Lazanu a susținut că programul european SAFE reprezintă o oportunitate de finanțare dificil de obținut prin mecanismele obișnuite ale pieței financiare și că investițiile sunt necesare pentru revitalizarea unei industrii care a fost subfinanțată timp de decenii.

„Programul SAFE este un subiect extrem de controversat. În calitate de bancher de ani de zile, vă pot spune că, deși este un împrumut, este unul care nu s-ar fi putut obține niciodată de la nicio bancă. Este imposibil de contractat o astfel de finanțare”, a declarat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei, coordonator al industriei de apărare, aeronautice și navale.

Oficialul a comparat condițiile de finanțare ale programului cu dobânzile la care se împrumută România pe piețele financiare.

„Aș mai face o mențiune: în momentul de față, România se împrumută cu dobânzi în jur de 7,5% la lei și 6,6% la euro, deci vă dați seama care este diferența de cost între cele două moduri de finanțare”, a explicat Daniela Gianina Lazanu.

Aceasta a subliniat că necesitatea investițiilor nu este determinată exclusiv de oportunitatea financiară, ci și de starea industriei naționale de apărare, care a fost neglijată o perioadă îndelungată.

„Din punctul de vedere al necesității, da, este necesar, pentru că industria românească de apărare, timp de zeci de ani, și trebuie să o spunem foarte deschis și foarte asumat, a fost subfinanțată.

Pornind de la contextul local și de la războiul care se află la granița României, este necesar să facem aceste investiții în România”, a declarat Daniela Gianina Lazanu.

România trebuie să producă local o parte importantă din echipamentele finanțate prin SAFE

Una dintre condițiile importante ale programului SAFE este ca finanțarea să contribuie la dezvoltarea industriei europene și să genereze valoare adăugată în interiorul Uniunii Europene. Daniela Gianina Lazanu a explicat că programul prevede o pondere de 65% pentru producția europeană, condiție care a provocat nemulțumiri în rândul statelor din afara blocului comunitar.

„Programul SAFE, la nivel european, are o componentă importantă: există obligativitatea ca 65% din ceea ce se livrează să fie de producție europeană. Acest lucru a stârnit multă nemulțumire din partea altor țări care nu fac parte din blocul comunitar.

Este absolut normal ca producția să se realizeze aici, ca valoarea adăugată să fie generată în economia europeană, pentru a permite rambursarea acestor finanțări”, a afirmat Daniela Gianina Lazanu.

În cazul României, obiectivul este ca, în funcție de program, aproximativ 50% din producție să fie realizată în țară. Secretarul de stat a recunoscut că industria națională nu are, în prezent, capacitatea de a produce tot ceea ce este necesar, însă a subliniat că localizarea unei părți importante a producției ar putea genera venituri semnificative pentru economie.

„Acest lucru este valabil și pentru România. În România, în funcție de program, media este de 50% din producție care să fie realizată în țară.

Termenul este foarte scurt, respectiv finalul anului 2030. Nu avem capacitatea de a produce tot ceea ce este necesar în România, dar, totuși, o medie de 50% din producție realizată în România înseamnă o cifră de afaceri importantă pentru economia românească: locuri de muncă, impozite, taxe. Nu am luat în calcul aici toate aceste implicații asupra economiei românești”, a explicat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Potrivit acesteia, o parte dintre contractele aferente programului au fost deja încheiate, iar la sfârșitul lunii august a fost încasat un avans de 2,5 miliarde de euro. Mai multe proiecte sunt în derulare, iar ministerele responsabile au semnat acordurile aferente.

„Din punctul de vedere al situației programului SAFE, o parte dintre contracte sunt încheiate. La sfârșitul lunii august s-a încasat un avans de 2,5 miliarde de euro și sunt mai multe proiecte în curs. Acordurile au fost semnate de ministerele de resort”, a declarat Daniela Gianina Lazanu.

Ministerul Economiei trebuie să discute cu furnizorii condițiile concrete în care producția va fi localizată în România. În acest moment, există aproximativ 11 discuții deschise, iar acordurile ar urma să fie semnate etapizat, în funcție de stadiul fiecărui proiect.

„Noi, la Ministerul Economiei, avem obligația de a discuta cu furnizorii respectivi care sunt cerințele de localizare.

În momentul de față, sunt aproximativ 11 discuții deschise cu privire la localizarea producției. Pentru o parte dintre acestea, estimăm că vom semna contractele, acordurile privind condițiile de localizare, până la sfârșitul lunii octombrie, pentru altele în noiembrie, iar pentru cea mai mare parte în decembrie, a precizat Daniela Gianina Lazanu.

Rheinmetall investește la Mediaș, iar fabrica de pulberi de la Victoria rămâne în discuție

Printre companiile cu care autoritățile române au început discuțiile privind localizarea producției se numără grupul german Rheinmetall. Daniela Gianina Lazanu a precizat că negocierile au început, iar compania a demarat investițiile la Automecanica Mediaș, unde urmează să fie construite o parte dintre vehiculele de luptă Lynx.

„Se discută foarte mult zilele acestea despre Rheinmetall. Cu ei am început discuțiile privind localizarea producției”, a declarat Lazanu.

„Grupul Rheinmetall a început în forță investițiile la Automecanica Mediaș, unde se vor construi o parte dintre mașinile de luptă Lynx”, a adăugat secretarul de stat în Ministerul Economiei.

Un alt proiect important pentru industria de apărare este fabrica de pulberi de la Victoria, pentru care Ministerul Economiei poartă discuții. Proiectul a stagnat până în prezent, potrivit secretarului de stat, din motive pe care aceasta le-a descris drept mai mult sau mai puțin subiective.

„Suntem în discuții și pentru fabrica de pulberi de la Victoria, un proiect care a stagnat din motive mai mult sau mai puțin subiective”, a precizat azanu

Lazanu a atras atenția că efectele programului SAFE nu trebuie evaluate doar prin prisma achizițiilor directe realizate în România. Și contractele comune pot include obligații de localizare a producției, ceea ce poate crea oportunități suplimentare pentru industria națională.

„Ceea ce nu se vede este că, pe lângă achizițiile directe din România, mai sunt și achiziții comune, în cadrul cărora există obligații de localizare a producției.

Negocierile sunt încă în curs. Pentru economia românească, toate aceste finanțări din programul SAFE vor genera valoare adăugată”, a declarat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Secretarul de stat a abordat și situația Șantierului Naval Mangalia, explicând că societatea a acumulat pierderi și datorii importante de-a lungul anilor, iar intrarea în insolvență nu a reprezentat o surpriză pentru piața financiară. Ulterior, compania a intrat în faliment, iar vânzarea s-a realizat în cadrul acestei proceduri.

„Vânzarea Șantierului Naval Mangalia... A fost o companie pe pierdere ani de zile. Insolvența Șantierului Naval Mangalia nu a fost o surpriză pentru cei din piața financiară, pentru că societatea acumulase foarte multe datorii.

Între timp, compania, cu toate eforturile depuse, a intrat în faliment. Vânzarea s-a făcut în cadrul falimentului”, a declarat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Referindu-se la întrebările privind vânzarea șantierului, Lazanu a amintit că statul român a fost acționar și a atras atenția că, în ultimii ani, numeroase companii au ajuns să fie vândute la fier vechi.

„Foarte multă lume întreabă de ce s-a vândut acest șantier. Statul român a fost acționar. Gândiți-vă câte astfel de companii s-au vândut în ultimii ani la fier vechi. Știm foarte bine acest lucru”, a afirmat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Reconstrucția Ucrainei poate deschide o piață importantă pentru companiile românești

Pe lângă investițiile finanțate prin SAFE, România ar putea beneficia de oportunitățile economice generate de reconstrucția Ucrainei și de dezvoltarea unor parteneriate industriale cu firmele ucrainene. Daniela Gianina Lazanu consideră că firmele românești trebuie să se implice activ în identificarea partenerilor și în pregătirea proiectelor.

„Ucraina reprezintă o oportunitate uriașă pentru companiile românești.

În momentul de față există foarte multe oportunități. Vorbeam despre împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei. Acest împrumut nu înseamnă doar o finanțare, ci și oportunități de afaceri pentru companii”, a declarat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Potrivit acesteia, numeroase firme ucrainene caută parteneri în România pentru dezvoltarea unor huburi logistice și pentru activități de producție. Lazanu a subliniat că firmele românești trebuie să manifeste, la rândul lor, inițiativă și să caute parteneriate în Ucraina.

„Am avut foarte multe contacte cu companii din Ucraina care își caută parteneri în România. Vin ele proactiv către noi și caută să identifice parteneri, fie pentru huburi logistice, fie pentru activități de producție. Vin către noi pentru că știu că va urma o perioadă benefică din punct de vedere economic și își caută parteneri în România.

Dar și noi trebuie să căutăm parteneri în Ucraina. Nu trebuie să stăm să așteptăm să vină ei către noi”, a declarat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

George Scutaru, CEO al New Strategy Center, a criticat lipsa unei strategii românești coerente pentru reconstrucția Ucrainei. În opinia sa, autoritățile au greșit atunci când au considerat că implicarea României trebuie pregătită abia după încheierea războiului.

„Stadiul României este ușor de explicat, pentru că n-am făcut nimic pentru reconstrucția Ucrainei. Noi am avut o abordare foarte greșită și țin minte discuțiile avute cu foști prim-miniștri, care spuneau că România se va implica în reconstrucția Ucrainei când se termină războiul. Statul român nu a asigurat niciun fel de informații”, a declarat George Scutaru.

Scutaru a amintit că valoarea estimată a reconstrucției Ucrainei este de 560 de miliarde de dolari și a arătat că România are un avantaj geografic care ar trebui transformat într-un avantaj economic.

„560 de miliarde de dolari reprezintă costurile estimate pentru reconstrucția Ucrainei. Lucrurile acestea se vor întâmpla, cu România sau fără România. Bine ar fi să fie cu România, pentru că noi avem proximitatea geografică. Avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre toate statele europene”, a afirmat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

În opinia sa, România ar trebui să fie folosită ca un punct logistic de acces către regiunile ucrainene apropiate de graniță.

„Nu poți vorbi despre reconstrucția Ucrainei de la Varșovia, pentru că este imposibil din punct de vedere logistic. Trebuie să te uiți la România și să folosești România ca pe un pod spre aceste regiuni”, a explicat George Scutaru.

Scutaru a criticat și lipsa unei strategii naționale dedicate acestui obiectiv, precum și faptul că responsabilitățile legate de reconstrucția Ucrainei sunt gestionate în paralel cu alte dosare.

„Nu avem încă o strategie. Abia de doi ani de zile avem un reprezentant, pe domnul Mihai Jurca, care este consilier. Domnul Jurca s-a ocupat și de SAFE. El are mai mulți cartofi fierbinți pe care trebuie să-i gestioneze concomitent.

Niciun reprezentant pentru reconstrucția Ucrainei din alte țări nu mai are un alt job. Este concentrat în țara sa doar pe această temă”, a declarat George Scutaru.

Acesta a susținut că România trebuie să adopte o strategie clară și să ofere sprijin instituțional companiilor interesate să intre pe piața ucraineană.

„Prima dată trebuie să avem un guvern, să avem adoptată o strategie pentru reconstrucția Ucrainei și pentru investiții. Astfel încât, dacă vreți să mergeți pe piața ucraineană, să simțiți că aveți statul român în spate”, a declarat George Scutaru.

Industria ucraineană a dronelor s-a dezvoltat accelerat, sub presiunea războiului

Unul dintre cele mai importante domenii în care experiența Ucrainei poate oferi lecții României este producția de drone și de sisteme fără pilot. Daniela Gianina Lazanu a explicat că ritmul dezvoltării tehnologice din Ucraina este determinat de necesitățile de pe front, unde echipamentele trebuie adaptate permanent pentru a răspunde noilor amenințări.

„Dacă este să vorbim despre drone, din ce am discutat cu producătorii de drone, ei dezvoltă în fiecare zi 30 de tipuri noi de drone. Sunt la ani-lumină față de noi și nu au făcut aceste dezvoltări pentru că și-au dorit, ci le-au făcut strict pe câmpul de luptă, nu în laboratoare, cum le facem noi în momentul de față”, a declarat Daniela Gianina Lazanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

Secretarul de stat a arătat că România își permite să analizeze și să planifice dezvoltarea tehnologiilor, în timp ce Ucraina este obligată să proiecteze, să producă și să trimită echipamente pe front într-un ritm mult mai rapid.

„Noi suntem fericiți, ne putem permite luxul de a analiza, de a gândi strategii. Ei nu au timpul acesta. Ei trebuie să conceapă, să producă și să trimită pe front”, a afirmat Daniela Gianina Lazanu.

George Scutaru a atras atenția că Rusia a trecut la noi generații de drone și continuă să lovească infrastructura industrială și lanțurile logistice ucrainene.

„Rușii au trecut la o nouă generație de drone, Geran-4 și Geran-5, și bombardează crunt companiile importante și lanțurile logistice”, a declarat George Scutaru.

Potrivit acestuia, atacurile au determinat Ucraina să caute capacități de producție inclusiv în România și Polonia, pentru a limita riscurile asupra fabricilor și exporturilor.

„Ucraina caută capacități de producție inclusiv în Polonia și România. Această orientare este determinată de situația de pe front și de modul în care atacurile afectează capacitățile de producție, dar și exporturile”, a explicat George Scutaru.

Scutaru a afirmat că noile drone rusești beneficiază de sprijin tehnologic chinez și a menționat livrări de motoare din China către Rusia.

„Noile drone rusești sunt fabricate cu ajutor chinezesc. China livrează 3.000 de motoare Rusiei”, a declarat George Scutaru.

În acest context, el a avertizat că procedurile lente de achiziție pot face ca echipamentele să devină depășite înainte de a ajunge să fie utilizate. Scutaru a oferit exemplul sistemelor fără pilot cumpărate de România, care, până la încheierea procedurilor, nu mai răspundeau suficient de bine amenințărilor de pe frontul ucrainean.

„Noi am cumpărat sisteme fără pilot și, când s-au încheiat procedurile, acestea nu mai erau folosite în Ucraina, pentru că nu mai făceau față sistemelor rusești. Este un sistem care se adaptează în permanență”, a afirmat George Scutaru,.

Acesta a subliniat că experiența Ucrainei trebuie folosită pentru accelerarea dezvoltării și adaptării industriei românești de apărare.

„Noi avem niște lecții de învățat de la ucraineni. În Ucraina sunt mii de companii care fac sisteme fără pilot și nu toate vor mai avea piața pe care ți-o oferă un război”, a declarat George Scutaru.

SAFE nu poate compensa singur întârzierile din apărare

Deși programul SAFE poate finanța investiții importante, George Scutaru a avertizat că efectele sale nu vor fi imediate. Contractele, producția și livrarea echipamentelor necesită timp, în timp ce amenințările de securitate evoluează continuu.

„Programul SAFE este un program important, dar nu poate rezolva toate problemele. Am avut și această tendință de a considera că le rezolvă.

Timpul este inamicul nostru. Toate aceste lucruri foarte bune care vin prin SAFE, inclusiv combaterea sistemelor fără pilot, vor veni în ani de zile. Dar noi acum ne confruntăm cu pericolul dronelor rusești”, a avertizat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

Scutaru a susținut că România trebuie să se pregătească și pentru continuarea atacurilor hibride în eventualitatea încheierii războiului din Ucraina. În opinia sa, amenințările din Marea Neagră și operațiunile de influențare a opiniei publice vor rămâne probleme actuale de securitate.

„Chiar dacă mâine se semnează un acord de pace, să nu credeți că rușii vor renunța la atacurile hibride. Avem mine în Marea Neagră, iar războiul cognitiv rusesc este foarte actual în România”, a declarat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

Acesta a avertizat și asupra riscurilor pentru România în eventualitatea unei prăbușiri a frontului ucrainean, scenariu care ar putea modifica fundamental situația de securitate din regiune.

„Dacă frontul ucrainean colapsează, noi vom avea graniță directă cu Federația Rusă, iar Republica Moldova... Putem ajunge să avem 850 de kilometri de graniță cu rușii”, a afirmat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

În acest context, Scutaru a subliniat că România trebuie să evite un asemenea scenariu și să trateze sprijinul pentru Ucraina ca pe o componentă a propriei securități.

„Noi ar trebui să evităm, pe cât posibil, o graniță directă cu rușii”, a declarat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

Protejarea infrastructurii critice, o componentă esențială a securității naționale

Protecția infrastructurii critice este o altă componentă importantă a pregătirii pentru situații de criză. George Scutaru a susținut că România trebuie să își pregătească sistemele esențiale pentru a putea funcționa chiar și atunci când infrastructura energetică este afectată de atacuri sau avarii.

„Războiul din Ucraina nu este o problemă îndepărtată, dar, dincolo de scenariile militare, m-aș uita la faptul că putem să ne pregătim infrastructura critică”, a declarat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

El a explicat că tehnologia și inteligența artificială pot contribui la identificarea rapidă a vulnerabilităților, la detectarea atacurilor și la pregătirea unor planuri de rezervă.

„Dacă mâine pierd sistemul energetic, pot să continui să furnizez serviciul? Aici, tehnologia și inteligența artificială pot identifica rapid astfel de vulnerabilități, pot identifica atacuri și ne pot ajuta să stabilim planuri de rezervă. Avem nevoie de oameni pregătiți și, bineînțeles, de planuri reale”, a afirmat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

Scutaru a subliniat că securitatea trebuie evaluată și prin capacitatea serviciilor esențiale de a funcționa în condiții nefavorabile, nu doar în situații normale.

„Securitatea înseamnă să pot funcționa și când lucrurile merg mai puțin bine, nu doar când merg bine”, a declarat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

Un exemplu oferit de acesta este utilizarea bateriilor de stocare a energiei în apropierea spitalelor și a stațiilor de apă. În astfel de amplasamente, bateriile pot asigura continuitatea serviciilor atunci când rețeaua electrică este avariată.

„Bateriile nu sunt doar o metodă de a păstra energia ieftină pentru orele de vârf. Amplasate lângă spitale sau stații de apă, ele pot menține aceste servicii în funcțiune atunci când infrastructura energetică este avariată”, a explicat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

Pentru ca astfel de măsuri să fie implementate, România are nevoie de proiecte concrete și de mecanisme de finanțare dedicate.

„Aici, România poate avea un rol concret. Avem nevoie de proiecte și de mecanisme de finanțare, nu doar de avantajul că suntem aproape de Ucraina”, a declarat George Scutaru, CEO al New Strategy Center.

La rândul său, Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date, a atras atenția asupra investițiilor realizate pentru protecția infrastructurii critice și asupra diferenței dintre execuția financiară și progresul tehnic efectiv al proiectelor.

„Au fost anumite investiții, de peste 100 de milioane de euro, pentru protecția infrastructurii critice. Execuția financiară nu este același lucru cu progresul tehnic al proiectului”, a declarat Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date.

Gresoi a menționat și aproximativ 19 milioane de euro alocate securității serviciilor de internet destinate instituțiilor publice.

„În schimb, aproximativ 19 milioane de euro au fost dedicate securității serviciilor de internet destinate instituțiilor publice”, a precizat Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date.

Expertul a subliniat că sistemele critice trebuie să fie capabile să reacționeze atunci când apar atacuri și că amenințările nu sunt exclusiv de natură tehnică.

„Trebuie să ne concentrăm foarte mult pe sistemele critice, care trebuie să reacționeze atunci când apar astfel de atacuri”, a declarat Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date.

De asemenea, Gresoi a atras atenția că dezinformarea poate amplifica efectele unui incident și poate provoca panică înainte ca operatorii să clarifice situația. „În România avem astfel de atacuri, de la dezinformările care apar zilnic pe rețelele sociale până la mesaje false care anunță că întregul sistem este compromis. Oamenii intră în panică înainte ca operatorul să știe ce se întâmplă”, a avertizat Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date.