Fitch decide la finalul lunii soarta ratingului României. Guvernul încearcă să convingă agenția de rating că deficitul este sub control
0Reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat marți, 14 iulie, oficialilor agenției Fitch Ratings măsurile de consolidare fiscală adoptate de România și evoluțiile economice recente, în cadrul procesului de evaluare a ratingului de credit suveran al țării. Decizia Fitch este așteptată pe 31 iulie și este una importantă pentru costurile de finanțare ale statului, dar și pentru încrederea investitorilor în economia românească.

Discuțiile cu Fitch au avut loc în cadrul procedurii periodice de evaluare a ratingului de țară și au vizat situația finanțelor publice, perspectivele economice pentru următorii ani, execuția bugetară, datoria publică și utilizarea fondurilor europene.
De ce este important ratingul Fitch pentru România
Ratingul de țară reprezintă evaluarea făcută de agențiile internaționale specializate asupra capacității unui stat de a-și plăti datoriile. Pentru România, calificativul acordat de Fitch este urmărit atent de investitori, deoarece influențează percepția asupra riscului și poate avea efect direct asupra costurilor la care statul, companiile și băncile se pot împrumuta.
Un rating mai slab sau o perspectivă negativă pot determina investitorii să ceară randamente mai mari pentru a cumpăra obligațiuni emise de România, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru finanțarea deficitului și a datoriei publice. În schimb, menținerea ratingului și îmbunătățirea perspectivei pot susține încrederea investitorilor și pot contribui la condiții mai favorabile de finanțare.
România se află în prezent într-o zonă sensibilă, deoarece deficitul bugetar ridicat din ultimii ani a devenit una dintre principalele vulnerabilități urmărite de agențiile de rating. De aceea, evoluția veniturilor bugetare, reducerea cheltuielilor și respectarea planurilor de ajustare fiscală sunt elemente esențiale în analiza Fitch.
Ministerul Finanțelor: consolidarea fiscală produce efecte
În cadrul întâlnirii cu specialiștii Fitch, reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat evoluțiile macroeconomice din prima jumătate a anului 2026, perspectivele pentru 2027, politica fiscală și execuția bugetară din primele cinci luni ale anului.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că menținerea ratingului de țară este esențială pentru stabilitatea financiară a României.
„România își menține angajamentul ferm pentru consolidarea fiscală și stabilitatea macroeconomică, continuând implementarea consecventă a măsurilor de ajustare și a reformelor convenite cu Comisia Europeană. Menținerea ratingului de țară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.
Potrivit ministrului, ratingul nu este doar un indicator tehnic, ci unul care influențează încrederea investitorilor, costurile de finanțare și capacitatea statului de a susține investițiile publice.
Oficialii Ministerului Finanțelor au transmis agenției că măsurile de consolidare fiscală adoptate începând cu anul 2025 au început să producă efecte, atât prin creșterea veniturilor, cât și prin controlul cheltuielilor.
Ce înseamnă „recesiunea tehnică” și de ce România nu resimte încă o criză ca în 2009-2010. Explicațiile profesorului Bogdan GlăvanInvestițiile susținute de fonduri europene, principalul sprijin pentru economie
Un punct important prezentat în discuțiile cu Fitch a fost rolul fondurilor europene în susținerea economiei.
Ministerul Finanțelor arată că, în primele cinci luni ale anului 2026, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice au fost finanțate din fonduri europene și din resurse aferente Planului Național de Redresare și Reziliență.
Autoritățile susțin că accelerarea absorbției fondurilor europene rămâne una dintre prioritățile perioadei următoare, alături de finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, utilizarea fondurilor din cadrul financiar multianual 2021-2027 și operaționalizarea programului SAFE.
Investițiile finanțate din fonduri europene sunt considerate un element important pentru menținerea creșterii economice într-o perioadă în care măsurile de reducere a deficitului pot tempera consumul și activitatea economică.
Datoria publică și deficitul, printre principalele criterii analizate de Fitch
Agențiile de rating urmăresc mai mulți indicatori atunci când evaluează o țară: nivelul datoriei publice, deficitul bugetar, perspectivele de creștere economică, stabilitatea politică, capacitatea de implementare a reformelor și accesul la finanțare.
Pentru România, una dintre principalele provocări rămâne reducerea deficitului bugetar într-un ritm credibil, fără afectarea investițiilor și a creșterii economice.
Ministerul Finanțelor a transmis că planul de finanțare pentru anul 2026 se derulează conform calendarului stabilit și că managementul datoriei publice rămâne o prioritate.
Autoritățile au prezentat și măsurile privind limitarea cheltuielilor, inclusiv reducerea ritmului de creștere a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și cu asistența socială.
Decizia Fitch vine într-un moment-cheie pentru economie
Evaluarea care va fi publicată pe 31 iulie va arăta cum apreciază Fitch progresele României în reducerea dezechilibrelor fiscale și dacă măsurile adoptate sunt considerate suficiente pentru menținerea stabilității financiare.
Pentru economie, miza nu este doar calificativul în sine, ci mesajul transmis piețelor financiare. O confirmare a ratingului ar indica faptul că agenția consideră că România își poate respecta planul de ajustare fiscală. În schimb, o deteriorare a perspectivei sau o retrogradare ar putea pune presiune asupra costurilor de împrumut și asupra percepției investitorilor.
În perioada următoare, atenția se va concentra asupra capacității autorităților de a menține ritmul reducerii deficitului, de a crește veniturile bugetare și de a continua investițiile care pot susține economia pe termen lung.
În februarie, Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a decis să mențină ratingul de emitent pe termen lung în valută al României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă.
Calificativul rămâne astfel în categoria „investment grade”, însă la limita inferioară, ceea ce reflectă atât punctele forte structurale ale economiei, cât și vulnerabilitățile legate de deficite și datorie.























































